proiect biologie - maduva spinarii - Anatomia maduvei spinarii, Meningele rahidian, Structura, Substanta cenusie, alba, Nervii Rahidieni, Arcul reflex medular, Fiziologia, Functia de centru referat






Cuprins

1 Introducere

2 Maduva spinarii

Anatomia maduvei spinarii

    1. Meningele rahidian

    2. Structura maduvei spinarii 32823gnv79syj6f

      1. Substanta cenusie

      2. Substanta alba

      3. Nervii Rahidieni

      4. Arcul reflex medular ny823g2379syyj

  1. Fiziologia maduvei spinarii

    1. Functia de centru nervos

    2. Functia de conducere

  2. Bibliografie


1. Introducere

Prin alcatuirea si functionarea corpului sau, omul se incadreaza in lumea animalelor. Omul este un animal vertebrat care apartine clasei mamiferelor.

Corpul omenesc, ca si corpul tuturor vietuitoarelor, formeaza obiectul de studiu al biologiei. Principalele ramuri ale biologiei, care se ocupa cu studiul corpului omenesc, sunt anatomia si fiziologia omului.

Anatomia este stiinta care studiaza alcatuirea corpului. In general, anatomia este stiinta formei si structurii corpului.

Fiziologia este stiinta care studiaza procesele complexe care se desfasoara in organism.

Anatomia si fiziologia, desi sunt definite ca doua stiinte diferite, se gasesc intr-o stransa legatura, formand o unitate.

Importanta teoretica a anatomiei si fiziologiei omului consta in aceea ca studiul acestor doua stiinte contribuie la formarea unei conceptii materialiste despre natura.

Importanta practica consta in aceea ca anatomia si fiziologia omului formeaza baza medicini umane.

Astfel, studierea anatomiei si fiziologiei omului are o importanta deosebita, atat ca disciplina de cultura generala, cat si ca disciplina de cultura speciala.

 

 

2. Maduva spinarii

Anatomia maduvei spinarii

Maduva spinarii (medulla spinalis) este un cordon nervos asezat in canalul neural sau rahidian al coloanei vertebrale. Are o lungime de cca. 45 cm si se intinde de la nivelul vertebrei atlas pana la a doua vertebra lombara (l2), unde se termina in forma de con, iar de aici se continua cu un fir terminal pana la coccis. Maduva spinarii nu este un cordon perfect cilindric, ci putin turtit dorso-ventral, avand diametrul transversal intre 10 si 13 mm, iar diametrul dorso-ventral de 8-9 mm.

In lungul maduvei sunt doua santuri mediane care o impart in doua jumatati simetrice (Fig. 1):

- santul median ventral

- santul median dorsal

 

Santul median ventral este adanc si mai deschis, iar santul median dorsal este mai putin adanc si mai ingust, continuandu-se spre interior cu o lama subtire care se numeste septul dorsal.

La locul de iesire a radacinilor nervilor rahidieni (spinali) se gasesc alte doua santuri superficiale:

- santul colateral ventral corespunzator radacinilor ventrale;

- santul colateral dorsal corespunzator radacinilor dorsale.

Intre santul median dorsal si santul colateral dorsal se afla santul intermediar dorsal.

Aceste santuri delimiteaza in fiecare jumatate a maduvei spinarii, trei cordoane ale substantei nervoase albe:

- cordonul ventral care este cuprins intre santul median ventral si santul colateral ventral;

- cordonul lateral care este cuprins intre santul colateral ventral si santul colateral

dorsal;

- cordonul dorsal care este cuprins intre santul colateral dorsal si santul median dorsal.

 

 

 

 

 

 

 

2.1. Meningele rahidian

Nevraxul este invelit in trei membrane, care formeaza meningele. Partea din jurul maduvei spinarii se numeste meninge rahidian.

Aceste membrane sunt dispuse dinspre exterior spre interior, in urmatoarea ordine:

- dura mater

- arahnoida

- pia mater

Dura mater rahidiana este o membrana fibroasa foarte rezistenta, care captuseste canalul rahidian, ea este separata de peretii canalului rahidian printr-un strat de tesut gras.

Arahnoida este o lama conjunctiva formata din celule epiteliale, care trimite spre pia mater trabecule conjunctive.

Intre dura mater si arahnoida se afla un spatiu numit spatiu subdural.

Pia mater este membrana interna, care adera intim de substanta medulara, urmarind relieful ei. Ea este o membrana fibro-vasculara, continand vase care hranesc substanta nervoasa.

 

 

2.2. Structura maduvei spinarii 32823gnv79syj6f

Intr-o sectiune transversala prin maduva spinarii se observa cele doua feluri de substanta nervoasa:



- substanta cenusie

- substanta alba

2.2.1. Substanta cenusie

Substanta cenusie se afla asezata in regiunea centrala, iar substanta alba se afla la periferie.

Substanta cenusie este dispusa pe sectiune in forma literei „H”, si reprezinta o ingramadire de neuroni care, dupa dispozitia axonului lor, pot fi grupati in trei categorii:

- neuroni radiculari

- neuroni intercalari

- neuroni cordonali

Neuronii radiculari sunt neuroni mari ai caror axoni formeaza radacinile ventrale ale nervilor rahidieni. Neuronii radiculari sunt neuroni motori.

Neuronii intercalari sunt neuroni de dimensiuni variabile, ai caror axoni raman in substanta cenusie si se pun in legatura cu dendritele neuronilor radiculari. Neuronii intercalari sunt neuroni de asociatie.

Neuronii cordonali sunt neuroni ai caror axoni parasesc substanta cenusie si formeaza diferitele cordoane de substanta alba.

 

2.2.2 Substanta alba

Substanta alba a maduvei spinarii este formata dintr-un complex de fibre, in majoritate mielinice, care sunt dispuse in cordoane.

Fibrele din substanta alba au dispozitii variate; sunt longitudinale in cordoane, transversale in comisura alba si oblice in radacinile nervilor rahidieni.

Unele din aceste fibre isi au originea in neuronii situati in interiorul maduvei si se numesc fibre endogene, iar altele isi au originea in neuronii din afara maduvei acestea numindu-se fibre exogene.

Fibrele endogene sunt de doua feluri: fibre scurte si fibre lungi

Fibrele scurte sau de asociatie nu ies din maduva si prin prelungirile lor (ascendente, descendente si colaterale), fac legatura dintre diferitele segmente ale maduvei.

Fibrele lungi sau de proiectie ies din maduva si ajung pana la diferite segmente ale encefalului.

Fibrele exogene provin din ganglionii nervosi si din centri encefalici. Ele alcatuiesc caile senzitive si motoare ale sistemului nervos central. Dupa functiile lor se impart in:

- fibre aferente sau centripete

- fibre eferente sau centrifuge

 

2.2.3 Nervii rahidieni

Din fiecare segment al maduvei spinarii porneste o pereche de nervi rahidieni sau spinali. Sunt deci 31 de perechi de nervi rahidieni.

Un nerv rahidian porneste din maduva prin doua radacini:

- radacina ventrala

- radacina dorsala

Ambele radacini formeaza nervul rahidian sau spinal.

 

2.2.4. Arcul reflex medular ny823g2379syyj

Unitatea functionala a maduvei spinarii o formeaza arcul reflex medular. Acesta reprezinta aparatul elementar pentru intreg sistemul nervos. Arcul reflex medular ny823g2379syyj este format din neuroni si prelungirile acestora.

Arcul reflex medular ny823g2379syyj este elementul functional al maduvei spinarii.

 

3. Fiziologia maduvei spinarii

Maduva spinarii indeplineste doua functii principale:

- functia de centru nervos

- functia de conducere

 

3.1. Functia de centru nervos

Functia de centru nervos este indeplinita de aparatul elementar prin care se efectueaza reflexe somatice (ale vietii de relatie) si reflexe vegetative (ale vietii vegetative).

Reflexele somatice se produc pe calea arcului reflex, reprezentat de nervul rahidian. Excitatia primita de terminatiile din piele ale nervilor rahidieni, se propaga sub forma de influx nervos prin neuronul centripet din ganglionul spinal, si prin radacina dorsala patrunde in substanta cenusie a maduvei.

Acest proces se numeste act reflex medular.

Actul reflex medular este deci procesul fiziologic care se petrece pe traiectul arcului reflex medular si reprezinta raspunsul organismului la excitant, cu participarea maduvei spinarii.

Am vazut ca maduva spinarii este impartita in segmente corespunzatoare celor 31 de perechi de nervi rahidieni. Astfel, arcurile reflexe ale unor acte reflexe corespund unor anumite segmente ale maduvei. Daca excitatia este insa mai intensa, ea iradiaza si poate cuprinde si segmentele invecinate; cand este foarte puternica se raspandeste in toata maduva.

Experientele au dus la stabilirea unor legi ale reflexelor. Acestea sunt:

  1. Legea unilateralitatii

  2. Legea simetriei

  3. Legea iradiatiei

  4. Legea generalizarii





Reflexele medulare sunt dirijate de maduva spinarii prin centri medulari. Dupa functii ei se grupeaza in:

- centrii somatomotori;

- centrii vegetativi.

Centrii somatomotori tin sub dependenta lor activitatea muschilor scheletici. Ei sunt dispusi in coloanele ventrale si se grupeaza in:

- centrii contractiei muschilor scheletici;

- centrii tonusului muscular.

Centrii contractiei muschilor scheletici sunt numerosi. Cei mai importanti sunt:

- Centrii motori ai musculaturii membrelor. Sunt localizati in special in cele doua umflaturi ale maduvei.

- Centrii motori ai musculaturii trunchiului. Sunt dispusi in regiunea toracica a maduvei.

- Centrul motor al diafragmei (centrul frenic). Conduce contractia muschiului diafragmatic; el se gaseste in regiunea cervicala a maduvei.

Centrii tonusului muscular sunt centrii care tin sub dependenta lor tonusul muscular, adica starea de usoara contractie permanenta in care se gasesc muschii. Acesti centrii se gasesc raspanditi in tot lungul maduvei.

Centrii vegetativi tin sub dependenta lor activitatea musculaturii din organele interne. Ei pot fi grupati in centrii simpatici si centrii parasimpatici.

Centrii simpatici se gasesc localizati in coloanele laterale ale maduvei din regiunea cervicala pana in regiunea sacrata.

Centrii parasimpatici sunt localizati in maduva sacrata, in regiunea mediala a bazei coloanei vertebrale.

Maduva spinarii, prin centrii medulari, are si rolul de a coordona miscarile reflexe.

 

3.2. Functia de conducere

Functia de conducere este indeplinita de substanta alba a maduvei, prin fasciculele care alcatuiesc cordoanele ventrale, laterale si dorsale.

Aparatul de conducere este alcatuit din:

- cai ascendente (aferente) sau spino-encefalice;

- cai descendente (eferente) sau encefalo-spinale.

Caile ascendente iau nastere din ramurile lungi ale fibrelor axonice care au patruns in maduva prin radacinile dorsale ale nervilor rahidieni.

Astfel, o excitatie venita de la periferie poate fi transmisa intr-un arc reflex medular si in acelasi timp poate fi transmisa, pe calea ramurilor lungi, si la diferite zone ale encefalului.

O cale ascendenta are trei neuroni:

- primul neuron se afla in afara sistemului nervos central, in ganglionul spinal;

- al doilea neuron se afla, fie coloana dorsala a substantei cenusii, fie in bulb;

- al treilea neuron, pentru cele mai multe cai, se afla in talamus.

Axonul acestui ultim neuron ajunge la scoarta cerebrala pe emisfera cerebrala opusa partii de unde a pornit excitatia.

Caile ascendente sunt:

  • Fasciculul lui Goll;

  • Fasciculul lui Burdach;

  • Fasciculul spino-cerebelos ventral;

  • Fasciculul spino-cerebelos dorsal;

  • Fasciculul spino-talamic.

Caile descendente conduc impulsurile nervoase de la celulele motoare din diferite etaje ale encefalului spre organele efectoare. Pentru a ajunge la organul efector, impulsul nervos, pornit din neuronul motor encefalic, ajunge la neuronul radicular din maduva.

Caile descendente sunt:

  • Fasciculul piramidal direct (Turck);

  • Fasciculul piramidal incrucisat;

  • Fasciculul tecto-spinal;

  • Fasciculul vestibulo-spinal;

  • Fasciculul olivo-spinal.

Caile descendente pot fi impartite, dupa functii, in doua grupe:

- caile miscarilor voluntare;

- caile miscarilor automate si semivoluntare.

Caile miscarilor voluntare sunt caile legate de celulele piramidale ale scoartei cerebrale.

Acestea sunt fasciculul piramidal direct (Turck) si fasciculul piramidal incrucisat.

Caile miscarilor automate si semivoluntare isi au originea in celulele diferitelor formatiuni subcorticale.

Acestea sunt fasciculul tecto-spinal, fasciculul vestibulo-spinal, fasciculul olivo-spinal.

 

 

4. Bibliografie

Prof. I.C. Petricu, Prof. I.C. Voiculescu

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA OMULUI, Editura Medicala, Bucuresti 1959.

 

Autor:

Cioara Valentin Razvan

Grup Scolar Industrial „Sf.Pantelimon”

CLS. a XI-a A(Informatica) 2000-2001










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani