Ereditate - Mediu referat






        

        



         introducere

 
         Natura fundamentala a interactiunii ereditate – mediu este prezentata de van der Oord (1999) in declaratia ,,…efectul diferentiat al aceluiasi mediu asupra indivizilor cu ereditati diferite”. Asocierea dintre mediu si expresia fenotipica a genotipului a fost investigata inca de la inceputurile geneticii biometrice (Hill, 1962).

         Interactiunea intre mediu si genotip a avut implicatii incepand cu plantele si animalele continuand cu principiile evolutiei si a selectiei naturale. Tema prezentata aici incepe prin definirea atat a genotipului cat si a mediului folosit in cercetarea interactiunii. Odata ce genotipul si elementele mediului sunt delimitate, interactiunea va fi prezentata in termeni fenotipici, norme de reactie si selectie. Efectele interactiunii folosesc modele specifice de a cuantifica interactiunea. Exista o varietate de modele viabile, doua modele simple, clasificarea si regresia genotipului.

         genotip

         In ordinea discutiei, implicatiile genotipului asupra mediului interactioneaza asupra caracteristicii expresiei unui organism, trebuie sa descriem tipurile de genotipuri si medii care evidentiaza interactiunea. Definitia clasica a genotipului este totalitatea genelor unui individ.         Luand in considerare acest caz homozigotii si heterozigotii se diferentiaza prin schimbarea unei alele.

 
         Pentru a studia interactiunile ereditate–mediu, folosirea urmatoarei definitii a genotipului este aplicabila doar cand apar schimbari semnificative in expresia fenotipului, independent de mediu. Un exemplu bun este gat – golas, genele din gaini.

Aceasta gena cauzeaza de la 20% la 40% reducerea cresterii penelor la pasarile heterozigote  si homozigote comparate cu volumul normal de  pene la pui.

         S–a observat ca iepurii de Himalaya crescuti la o temperatura

 


ridicata au blana alba cu exceptia cozii, labutelor si urechilor care sunt negre. Daca sunt crescuti la temperatura ridicata au blana alba in totalitate. Daca temperatura este scazuta, pigmentatia se accentueaza.

 
         Substituirea unei singure gene este comuna in definirea genotipului, cu toate acestea in organismele dezvoltate, combinatia genelor active poate masca genotipurile specifice, proces cunoscut sub denumirea de epistasis. In aceasta situatie, genotipul este determinat de combinatia de gene rezultate prin incrucisare selectiva pentru a dezvolta o generatie sau o rasa. Aceasta va schimba semnificativ definitia homozigotilor si a heterozigotilor. Homozigotii reprezinta un sir de organisme care au fost incrucisate selectiv pentru a se adapta conditiilor locale, pe cand heterozigotii sunt compusi din hibrizi cu rasele locale. Aceasta, in interiorul unui grup, va fi doar o mica diferenta genetica si incrucisarea grupelor genetice va spori semnificativ diferentele dintre indivizi. Gupta si Lewontin (1982) arata un exemplu referitor la Drosophila Pseudoobscura. Populatia homozigota s-a stabilit in grupuri in anumite regiuni ale Statelor Unite ale Americii. Acestea sunt folosite in laboratoare pentru producerea de heterozigoti prin incrucisarea cu fiecare linie regionala.





La  toate animalele si plantele la care s-a studiat interactiunea ereditate - mediu interactiunile homozigotilor cu indivizii locali sunt comparate prin prisma variatiei conditiilor de mediu. De asemenea genotipul este in mod traditional un factor care determina exprimarea fenotipica a organismului, factor prezent in mediu care poate altera semnificativ fenotipul unui individ.

         mediul

         Factorii de mediu care schimba exprimarea fenotipica pot fi categorisiti in functie de toti membrii locali sau specifice unui individ. Acestia au fost descrisi ca fiind factori de macro sau micromediu. Macromediul reprezinta o mare schimbare in mediu care influenteaza toti membrii populatiei. Aceste schimbari pot fi gasite in alterarea locatiei, climei sau a densitatii grupului. In plus, macromediul poate fi reflectat in nivelul socio–economic al regiunii.

         Factorii de micromediu produc schimbari doar la anumiti indivizi ai grupului. Aceste conditii de mediu sunt independente de conditiile intalnite de alti membrii ai grupului.

         Implicatiile interactiunii

 
         Acum, aproape 100 de ani, in 1909, Johannsen a subliniat ca doar genele nu determina fenotipul individului. Aceasta lucrare initiala l-a determinat sa cerceteze fluctuatia inaltimii mazarei in functie de sezon.

Aceste rezultate reflecta esenta cercetarii interactiunii ereditate – mediu.

         Efectele indirecte ale mediului sunt reflectate in schimbarea caracterului genotipic care nu sunt previzibile din punctul de vedere al interactiunii. Alterarea caracterului in acest caz este rezultatul interactiunii ereditate–mediu, totodata este mentionat ca efect non-aditiv al mediului.

         Controlul asupra exprimarii genelor conduce la o colectie de fenotipuri pentru fiecare genotip care a fost expus la acel mediu. Paleta de fenotipuri este dezvaluita de un grup de medii diferentiate de felul reactiei genotipului. Distributia fenotipurilor la fiecare mediu reflecta o distributie normala in jurul fenotipului respectiv. Nevoia de cunoastere a reactiei este necesara pentru a prevedea fenotipul in mai multe medii.

         In selectia naturala, evolutia genotipului a avut loc intr-o maniera care sa mareasca variabilitatea fenotipului. Schimbarile bruste sau lente in mediu pot cauza schimbari in fenotip, care ar putea scadea variabilitatea genotipului. De aceea schimbarile din mediu cauzeaza o selectie aleatoare si poate conduce la „migrarea” grupului spre un nou fenotip.

 
         Crescatorii de plante si animale incearca sa produca caracterul fenotipic care va imbunatati productia in mediul respectiv. Aceasta inseamna ca productivitatea unui animal sau al unei plante se poate schimba de la un mediu la altul. Sa luam in considerare concentratia de acid glutamic din alune.

O varietate de alune este apreciata pentru aroma sa specifica, datorata concentratiei de acid glutamic. S-a demonstrat ca la administrarea unor cantitati mai mari de apa plantelor, se obtine o crestere a procentului de glutamina. Aceste rezultate se obtin doar la un anumit genotip.

         Interactiunea ereditate–mediu in combinatie cu cresterea in captivitate, poate fi luata in considerare la incercarea de salvare a unor specii pe cale de disparitie. Distrugerea mediului inconjurator al unui organism este un lucru obisnuit in societatea zilelor noastre. Defrisarea padurilor a limitat mediul bufnitei nordice si a ciocanitoarei cu creasta rosie in Statele Unite ale Americii.

 


Metodele de conservare s-au concentrat asupra formarii unor populatii si inmultirea lor in medii artificiale si naturale.

         Model de interactiune

         Acest model folosit pentru elucidarea interactiunii ereditate- mediu variaza de la foarte simplu la complex. Aici vom prezenta doar varful icebergului. O explicatie mai completa se poate gasi in cateva materiale de Haldane (1946), Falconer (1952), Pani si Landsley (1972) si van der Oord (1999).

         Cea mai simpla metoda este sa aratam ca interactiunea ereditate – mediu este influentata de exprimarea fenotipului unui genotip in mai multe medii. Gradarea genotipului in fiecare mediu si efectele asupra fenotipului, datorate mediului care se schimba, sunt palpabile. Cu toate ca alterarea fenotipului poate sa fie mica si astfel efectele nu vor fi la fel de palpabile, ele totusi vor exista. Cercetarile care folosesc acest model sunt de cele mai multe ori extrem de costisitoare, de exemplu, mentinerea unor grupuri in medii diferite, daca nu vor fi insotite de date statistice, rezultatele pot fi considerate ca neconcludente.

         Concluzii

         Incepand cu primele cercetari genetice, s-a evidentiat conexiunea intre genotip si fenotip. Initial, factorii mediului erau considerati ca avand doar un efect aditiv asupra caracterului fenotipic. Fluctuatia in cresterea plantelor a descoperit un efect non-aditiv. Aceasta se numeste interactiunea ereditate–mediu.


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu


















loading...



Cauta referat
Scriitori romani