Plantele carnivore cu perisori absorbanti - plantele carnivore cu urne referat






Plantele carnivore




Plantele carnivore fac parte din familiile : Droseraceae , Lentibulariaceae , Sarra-

ceniaceae , Nepenthaceae si Cephalotaceae .Ele au organe verzi care indeplinesc fotosinteza .

Totodata , prind insecte , pe care le digera , absorbind astfel diferite substante organice solubi-

lizate prin digestie . Dupa modul in care prind animalele , deosebim plante carnivore : cu peri

lipiciosi , cu urne si cu capcane .


I.      Plante carnivore cu perisori absorbanti

Din aceasta grupa fac parte : Drosera , Pinguicula si Drosophyllum.

Drosera (roua cerului) creste si in tara noastra pe turbariile din zonele montane .

Planta are radacini destul de slab dezvoltate . Frunzele formeaza o rozeta bazala . Petiolul este

relativ lung , iar limbul are numerosi perisori maciucati , numiti tentacule , din cauza mobili-

tatii lor . Tentaculele marginale sunt mai lungi decat cele centrale . Un tentacul este alcatuit din picior si din partea glandulara . Piciorul este format dintr-unul sau din doua vase de lemn

spiralate sau inelate , inconjurate de doua straturi de celule parenchimatoase . Partea glandu-

lara contine mai multe celule spiralate , in legatura cu vasele de lemn din picior .In jurul lor se

afla un strat separator , urmat de doua straturi de celule secretoare . Acestea din urma secreta

un suc lipicios cu un continut ridicat de glucide . O insecta care se asaza pe o frunza a acestei

plante se lipeste de sucul lipicios al perilor maciucati . Facand miscari de eliberare , ea se

lipeste de mai multi peri . De la locul de prindere pleaca excitatii si la perii glandulari vecini

de pe aceeasi frunza . Piciorul acestora executa curburi chemotactice , care apleaca perii spre insecta prinsa ; totodata ei secreta un suc lipicios , abundent . Insecta moare asfixiata , sub-

stanta lipicioasa astupand stigmele , locurile de patrundere al aerului in traheele sale . Ea este apoi digerata de anumite enzime proteolitice pana la aminoacizi . In decurs de cateva zile

digestia si absortia sunt terminate , din insecta ramanand numai chitina , care este inlaturata de ploi si vant .

Pinguicula alpina si P. vulgaris cresc in locuri umede de munte . Frunzele lor cu marginile incovoiate au numerosi peri maciucati , care secreta un suc lipicios . Insectele sunt

prinse la nivelul marginii incovoiate .

Drosophyllum lusitanicum creste pe tarmurile uscate din Spania , Portugalia si Maroc . Frunzele acestei plante , lungi de 30 cm si late de 5 mm , au numerosi peri maciucati

care prind insectele ce se asaza pe ei si le digera . Aceasta planta se cultiva de localnici in ghivece in vederea combaterii mustelor din locuinte .


II.      Plantele carnivore cu urne

Dintre acestea , in tara noastra in lacurile de ses creste Utricularia vulgaris si minor.

Ambele specii traiesc in apa , numai florile ridicandu-se deasupra , in aer . Frunzele sunt fin

ramnificate si poarta fixate pe cate un pedicel numeroase urne , de cativa mm in diametru . O

urna este formata din doua straturi de celule . Pe stratul intern stau numerosi peri ramnificati , formati dintr-o celula bazala si din 4 celule orientate in directii diferite . Intrarea urnei este inchisa de un capacel , o prelungire spre interior a peretelui urnei . In jurul deschiderii urnei si

pe fata externa a capacelului sunt numerosi peri senzitivi ramnificati . Animalele mici care cauta adapost intre frunzele de Utricularia , ating perii senzitivi de pe marginea acestora .In





0,0625 sec , urna executa o miscare de dilatare ,  care produce sugerea apei si a animalului









respectiv in urna , prin indepartarea capacului . Dupa aceea capacul inchide urna si animalul moare asfixiat . Dupa aproximativ 15 min urna ia din nou forma concava si prinde animale , pana cand ea se umple cu acestea . Acestea sunt digerate de enzimele secretate de perii ramni-

ficati . Produsele digestiei sunt absorbite de glandele ramnificate si de stratul intern de celule de pe peretele urnei .

Nepenthes , creste in padurile din Insulele Oceanului Indian , Ceylon , Borneo ,

Sumatra , Madagascar . Planta isi fixeaza radacinile pe scoarta copacilor pe care duce o viata epifila . Petiolul frunzelor are o portiune bazala latita , cu rol in fotosinteza . In continuarea acesteia are o portiune subtiata , alungita , cu rol de carcel in fixarea plantei . Ultima parte a

petiolului este transformata intr-o urna , viu colorata . La intrarea in urna sunt numerosi peri luciosi , orientati in jos . Sub ei sunt glande nectarifere . Insectele atrase de culorile vii ale urnelor si de sucul dulce secretat de glandele urnei , aluneca in urna unde se gaseste de obicei apa de ploaie . Ele se ineaca si apoi sunt digerate de enzimele proteolitice secretate de glande-

le digestive ce se gasesc pe fata interna a urnei . Enzima nepenthesin descompune proteinele prazii in aminoacizi . Acest proces ii va furniza plantei azot , foarte saraca in aceste zone tro-

picale . Nepenthes are un ulcior atat de mare , incat si un sobolan sau pasare s-ar putea ineca in el . Aceasta specie poate descompune chitina , o substanta practic indestructibila , spre deo-sebire de alte plante carnivore .

Planta Sarracenia formeaza urne inalte de 60-70 cm , iar planta Darlingtonia are urne care ajung pana la 1 m inaltime . Ambele plante cresc in regiunile mlastinoase ale Americii de Nord . In locuri mlastinoase din Australia creste planta carnivora cu urne Cephalotus .


III. Plante carnivore cu capcane

Dintre plantele carnivore cu capcane , reprezentantul cel mai tipic este Dionaea (plesnitoarea lui Venus) , care creste in mlastinile din padurile Americii de Nord si de Sud .

Frunzele formeaza o rozeta bazala . Fiecare frunza are petiolul latit . Pe limb sunt trei perechi de peri senzitivi situati de o parte si de alta a nervurii mediane . Marginea limbului este prevazuta cu dinti lungi . O insecta asezata pe limbul frunzei atinge perii senzitivi si cele doua

jumatati ale limbului isi apropie brusc fetele lor superioare , iar dintii marginali se imbuca unii pe altii . Insecta prinsa in capcana este digerata de numeroase glande secretoare de pe fata superioara a limbului .

In lacurile de ses ale tarii noastre creste submers planta carnivora Aldrovanda vesiculosa . Ea are numeroase frunze mici , care prind animale mici acvatice si le digera in

mod asemanator cu Dionaea .  




loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Cauta referat
Scriitori romani