CORP UMAN referat



CORPUL UMAN

 

 

SCHELETUL uman este format din 206 oase separate, unite ^ntre ele prin diferite articula]ii. M\rimea, respectiv forma diferitelor oase este deteminat\ de func]ia anatomic\. Cel mai mare os este femurul, avand 50 de centrimetri, iar cel mai mic este sc\ri]a (2,6 mm), una din oscioarele auditive. 29637vym57zii4r

Oasele pot fi ^mp\r]ite ^n patru mari grupe.

  • oasele lungi sau cilindrice, sunt alungite, u[or curbate, au rolul de a amortiza [ocurile, din aceast\ categorie fac parte oasele gambei, bra]ului, degetelor.

  • oasele scurte, (cubice) sunt col]uroase, groase: oasele carpiene [i tarsiene

  • oasele neregulate, au forme [i dimensiuni variate, formaz\ unele p\r]i ale fe]ei [i spatelui yi637v9257ziii

  • oasele late, coastele, craniul, spata –reprezint\ scuturi ale organelor vitale.

Peste 500 de mu[chi – mu[chii scheletici – se ata[eaz\ de oasele noastre. Mu[chii se inser\ pe oase prin intermediul prelungirilor numite ligamente. Mu[chii [i oasele formeaz\ ^mpreun\ cele mai mari sisteme organice ale organismului nostru: sistemul osos [i muscular.

Scheletul este flexibil datorit\ articula]iilor care unesc oasele.

Coloana vertebral\ uman\ este format\ din 26 de oase separate: vertebre; acestea sunt unite prin articula]ii. Cele mai simple articula]ii sunt cele ^n care o suprafa]\ articular\ alunec\ peste cealalt\; ^ntre rotul\ [i extremitatea distal\ a femurului.

Capul uman este format din 29 de oase. Neurocraniul este compus din 8 oase; bine sudate, pentru a proteja creierul la ac]iunile din exterior. Alte 14 oase intr\ ^n formarea fe]ei (craniul visceral); ^n cele dou\ urechi mai exist\ cate 3 oscioare auditive, iar ultimul os este mandibula.

~n formarea coloanei vertebrale intr\ 26 de oase. Cele 7 vertebre cervicale sunt urmate de 12 vertebre dorsale, iar acestea de 5 vertebre lombare late, puternice. Osul sacru, situat ^ntre oasele care formeaz\ bazinul, este alc\tuit din sudarea a 5 vertebre sacrale. Ultima vertebr\ a coloanei este coccisul – fomat ini]ial din 4 oase care s-au unit.

Oasele care formez\ toracele sunt ^n num\r de 25. Pe cele dou\ p\r]i sunt aliniate una sub alta 12 perechi de coaste lungi [i curbate, ^n centru fiind situat sternul.

Oasele centurii scapulare, ale bra]ului, antebra]ului [i mainii sunt ^n num\r de 64. ~n centura scapular\ de o parte [i de alta sunt situate cate o clavicul\ [i o spat\. Bra]ul este format dintr-un os, iar antebra]ul din dou\ oase lungi: humerus – radius [i ulna.

Centura pelvin\ [i piciorul sunt formate din 62 de oase. Osul pereche al centurii pelvine, ^mpreun\ cu osul sacru al coloanei vertebrale formeaz\ bazinul. De aici ^n jos urmeaz\ femurul, rotula, tibia [i fibula.

Osul viu este de culoare cenu[ie, fiind acoperit de o membran\ rezistent\ - periost – prin care p\trund vasele sangvine [i nervii destina]i oaselor. De[i oasele par a fi compacte, ^n realitate sunt pline de mici cavit\]i.

 

 

 

MU{CHII corpului uman se grupeaz\ ^n trei clase:

  • mu[chii scheletici, adic\ mu[chii stria]i, care se fixeaz\ pe schelet, fiind controla]i de creier [i ^mpreun\ cu oasele pe care se fixeaz\ cu tendoane, sunt responsabili de orice mi[care.

  • mu[chii netezi, rolul lor este realizarea mi[c\rilor involuntare ale organelor interne

  • mu[chiul cardiac

Mu[chii scheletici (mu[chii stria]i) se g\sesc ^n ^ntregul corp uman din cre[tet pan\ ^n picioare. Mu[chii scheletici sunt compu[i din fibre musculare, alc\tuite la randul lor din filamente; fibrele musculare se grupeaz\ ^n m\nunchiuri mai mari numite miofibrile.

Mu[chii se fixeaz\ pe oase cu ajutorul unui tendon. Capacitatea noastr\ de a ne mi[ca, de a sta stabil ^n picioare este datorat\ interac]iunii bune dintre mu[chii scheletici [i schelet.

SÂNGELE este purt\torul vie]ii din organism. Circuland prin arborele circulator, alimenteaz\ fiecare celul\ vie din organism cu substan]ele nutritive necesare fiec\reia. Sangele are [i rolul de a cur\]a de[eurile, transport\ substan]ele inutile, bioxidul de carbon, care rezult\ din arderea substan]elor nutritive. Sangele circul\ ^n organism printr-un circuit ^nchis de vase sanguine. Acestea se pot clasifica ^n artere (care duc sangele de la inim\ la capilare), vene (care duc sangele de la capilare spre inim\) [i capilare.

Anticorpii sunt proteine produse de sistemul imunitar, pentru neutralizarea antigenelor.

Globulele ro[ii se produc ^n m\duva hematogen\, durata lor de via]\ fiind de 3-4 luni. Este o cantitate uria[\ ^ncat organismul trebuie s\ distrug\ ^n fiecare secund\ 5 milioane de globule ro[ii. Sc\derea num\rului de globule ro[ii [i a altor celule duce la anemie, pentru producerea hemoglobinei este nevoie [i de fier.

Globulele albe (leucocitele) sunt produse tot de m\duva osoas\. Exist\ dou\ tipuri principale: glanulocitele [i limfocitele.

Coagularea este un mecanism de ap\rare a organismului ^mpotriva pierderilor exagerate de sange.

Sistemul circulator este alc\tuit din vase sanguine [i din pompa de sange, inima. Se ^mparte ^n dou\: circula]ia mic\, cea care leag\ inima de pl\mani [i circula]ia mare, prin care sangele ajunge din inim\ la ]esuturile organismului [i de acolo ^napoi la inim\. Inima are dou\ pompe musculare – una dreapt\ [i una stang\.

PIELEA este cel mai mare organ al nostru. Pielea ^ntins\ a unui om adult acoper\ o suprafa]\ de circa 2 metri p\tra]i [i are o greutate de aproape 3 kg. Grosimea pielii variaz\ ^ntre 0,5-5 mm.

Cele dou\ straturi ale pielii sunt epiderma [i derma. ~n aceste straturi se g\sesc glandele produc\toare de sudoare, foliculii pilo[i, din care se dezvolt\ p\rul, termina]iunile nervoase ale sim]ului tactil, precum [i celulele datorit\ c\rora pielea se bronzeaz\. Stratul cornos al epidermei este format din 20-30 de randuri de celule moarte. Sub epiderm\ se g\sesc celule pigmentare, melanocitele, care produc pigmen]ii numi]i melanin\. ~n derm\ se g\sesc numeroase vase sangvine. Elasticitatea pielii este determinat\ de fibrele proteice din derm\, numite elastin\.

 

 

 

 

 

CAPUL

OCHII. Prin ochi primim cele mai multe informa]ii despre lumea exterioar\. Por]iunea ^ntunecat\ din centrul ochiului, pupila regleaz\ cantitatea de lumin\ primit\. Prin intermediul nervului optic ochiul are leg\tur\ cu creierul. Creierul transform\ imaginea v\zut\ din pozi]ie ^ntoars\ ^n pozi]ie dreapt\.