CORPUL UMAN

SCHELETUL uman este format din 206 oase separate, unite ^ntre ele prin diferite articula]ii. M\rimea, respectiv forma diferitelor oase este deteminat\ de func]ia anatomic\. Cel mai mare os este femurul, avand 50 de centrimetri, iar cel mai mic este sc\ri]a (2,6 mm), una din oscioarele auditive. 29637vym57zii4r

Oasele pot fi ^mp\r]ite ^n patru mari grupe.

• oasele lungi sau cilindrice, sunt alungite, u[or curbate, au rolul de a amortiza [ocurile, din aceast\ categorie fac parte oasele gambei, bra]ului, degetelor.

• oasele scurte, (cubice) sunt col]uroase, groase: oasele carpiene [i tarsiene

• oasele neregulate, au forme [i dimensiuni variate, formaz\ unele p\r]i ale fe]ei [i spatelui yi637v9257ziii

• oasele late, coastele, craniul, spata –reprezint\ scuturi ale organelor vitale.

Peste 500 de mu[chi – mu[chii scheletici – se ata[eaz\ de oasele noastre. Mu[chii se inser\ pe oase prin intermediul prelungirilor numite ligamente. Mu[chii [i oasele formeaz\ ^mpreun\ cele mai mari sisteme organice ale organismului nostru: sistemul osos [i muscular.

Scheletul este flexibil datorit\ articula]iilor care unesc oasele.

Coloana vertebral\ uman\ este format\ din 26 de oase separate: vertebre; acestea sunt unite prin articula]ii. Cele mai simple articula]ii sunt cele ^n care o suprafa]\ articular\ alunec\ peste cealalt\; ^ntre rotul\ [i extremitatea distal\ a femurului.

Capul uman este format din 29 de oase. Neurocraniul este compus din 8 oase; bine sudate, pentru a proteja creierul la ac]iunile din exterior. Alte 14 oase intr\ ^n formarea fe]ei (craniul visceral); ^n cele dou\ urechi mai exist\ cate 3 oscioare auditive, iar ultimul os este mandibula.

~n formarea coloanei vertebrale intr\ 26 de oase. Cele 7 vertebre cervicale sunt urmate de 12 vertebre dorsale, iar acestea de 5 vertebre lombare late, puternice. Osul sacru, situat ^ntre oasele care formeaz\ bazinul, este alc\tuit din sudarea a 5 vertebre sacrale. Ultima vertebr\ a coloanei este coccisul – fomat ini]ial din 4 oase care s-au unit.

Oasele care formez\ toracele sunt ^n num\r de 25. Pe cele dou\ p\r]i sunt aliniate una sub alta 12 perechi de coaste lungi [i curbate, ^n centru fiind situat sternul.

Oasele centurii scapulare, ale bra]ului, antebra]ului [i mainii sunt ^n num\r de 64. ~n centura scapular\ de o parte [i de alta sunt situate cate o clavicul\ [i o spat\. Bra]ul este format dintr-un os, iar antebra]ul din dou\ oase lungi: humerus – radius [i ulna.

Centura pelvin\ [i piciorul sunt formate din 62 de oase. Osul pereche al centurii pelvine, ^mpreun\ cu osul sacru al coloanei vertebrale formeaz\ bazinul. De aici ^n jos urmeaz\ femurul, rotula, tibia [i fibula.

Osul viu este de culoare cenu[ie, fiind acoperit de o membran\ rezistent\ - periost – prin care p\trund vasele sangvine [i nervii destina]i oaselor. De[i oasele par a fi compacte, ^n realitate sunt pline de mici cavit\]i.

MU{CHII corpului uman se grupeaz\ ^n trei clase:

• mu[chii scheletici, adic\ mu[chii stria]i, care se fixeaz\ pe schelet, fiind controla]i de creier [i ^mpreun\ cu oasele pe care se fixeaz\ cu tendoane, sunt responsabili de orice mi[care.

• mu[chii netezi, rolul lor este realizarea mi[c\rilor involuntare ale organelor interne

• mu[chiul cardiac

Mu[chii scheletici (mu[chii stria]i) se g\sesc ^n ^ntregul corp uman din cre[tet pan\ ^n picioare. Mu[chii scheletici sunt compu[i din fibre musculare, alc\tuite la randul lor din filamente; fibrele musculare se grupeaz\ ^n m\nunchiuri mai mari numite miofibrile.

Mu[chii se fixeaz\ pe oase cu ajutorul unui tendon. Capacitatea noastr\ de a ne mi[ca, de a sta stabil ^n picioare este datorat\ interac]iunii bune dintre mu[chii scheletici [i schelet.

SÂNGELE este purt\torul vie]ii din organism. Circuland prin arborele circulator, alimenteaz\ fiecare celul\ vie din organism cu substan]ele nutritive necesare fiec\reia. Sangele are [i rolul de a cur\]a de[eurile, transport\ substan]ele inutile, bioxidul de carbon, care rezult\ din arderea substan]elor nutritive. Sangele circul\ ^n organism printr-un circuit ^nchis de vase sanguine. Acestea se pot clasifica ^n artere (care duc sangele de la inim\ la capilare), vene (care duc sangele de la capilare spre inim\) [i capilare.

Anticorpii sunt proteine produse de sistemul imunitar, pentru neutralizarea antigenelor.

Globulele ro[ii se produc ^n m\duva hematogen\, durata lor de via]\ fiind de 3-4 luni. Este o cantitate uria[\ ^ncat organismul trebuie s\ distrug\ ^n fiecare secund\ 5 milioane de globule ro[ii. Sc\derea num\rului de globule ro[ii [i a altor celule duce la anemie, pentru producerea hemoglobinei este nevoie [i de fier.

Globulele albe (leucocitele) sunt produse tot de m\duva osoas\. Exist\ dou\ tipuri principale: glanulocitele [i limfocitele.

Coagularea este un mecanism de ap\rare a organismului ^mpotriva pierderilor exagerate de sange.

Sistemul circulator este alc\tuit din vase sanguine [i din pompa de sange, inima. Se ^mparte ^n dou\: circula]ia mic\, cea care leag\ inima de pl\mani [i circula]ia mare, prin care sangele ajunge din inim\ la ]esuturile organismului [i de acolo ^napoi la inim\. Inima are dou\ pompe musculare – una dreapt\ [i una stang\.

PIELEA este cel mai mare organ al nostru. Pielea ^ntins\ a unui om adult acoper\ o suprafa]\ de circa 2 metri p\tra]i [i are o greutate de aproape 3 kg. Grosimea pielii variaz\ ^ntre 0,5-5 mm.

Cele dou\ straturi ale pielii sunt epiderma [i derma. ~n aceste straturi se g\sesc glandele produc\toare de sudoare, foliculii pilo[i, din care se dezvolt\ p\rul, termina]iunile nervoase ale sim]ului tactil, precum [i celulele datorit\ c\rora pielea se bronzeaz\. Stratul cornos al epidermei este format din 20-30 de randuri de celule moarte. Sub epiderm\ se g\sesc celule pigmentare, melanocitele, care produc pigmen]ii numi]i melanin\. ~n derm\ se g\sesc numeroase vase sangvine. Elasticitatea pielii este determinat\ de fibrele proteice din derm\, numite elastin\.

CAPUL

OCHII. Prin ochi primim cele mai multe informa]ii despre lumea exterioar\. Por]iunea ^ntunecat\ din centrul ochiului, pupila regleaz\ cantitatea de lumin\ primit\. Prin intermediul nervului optic ochiul are leg\tur\ cu creierul. Creierul transform\ imaginea v\zut\ din pozi]ie ^ntoars\ ^n pozi]ie dreapt\.

~n fa]\, ^n mijloc exist\ un strat transparent, pu]in proeminent, corneea. Aceasta este legat\ de stratul care formeaz\ albul ochiului [i acoper\ de jur ^mprejur globul ocular – sclerotica. Sub cornee se afl\ irisul, acesta d\ culoare ochiului. Irisul este de fapt un disc musculos, cu o gaur\ ^n centru: pupila. Lumina p\trunde ^n interiorul ochiului prin pupil\. Imediat dup\ iris urmeaz\ cristalinul, cel de-al doilea mediu de refrac]ie, care ^ns\ este mobil [i elastic. Spa]iul de dup\ cristalin, camera posterioar\, este umplut\ de o substan]\ gelatinoas\ - umoare vitroas\. Retina con]ine aproximativ 130 milioane de celule fotosensibile, conuri [i bastona[e.

GURA {I NASUL Gustul [i mirosul sunt sim]uri bazate pe stimul\ri chimice, substan]ele chimice din mediul ^nconjur\tor produc senza]iile de gust [i miros. Sim]im mai multe mirosuri decat num\rul sunetelor auzite. Termina]iile nervoase care recep]ioneaz\ stimulii olfactivi se afl\ ^ntr-o zon\ mic\ ^n regiunea superioar\ a cavit\]ii nazale. Aceast\ arie cuprinde tunica mucoas\ olfactorie, con]ine filetele nervului olfactiv [i milioane de celule olfactive. Conform observa]iilor f\cute de cercet\tori exist\ [ase mirosuri primare: mirosul dulce, mirosul de fructe, mirosul putrefac]iei, mirosul condimentelor, mirosul de ars [i mirosul vopselei; [i patru gusturi de baz\: dulce, s\rat, acid [i amar.

URECHEA este ^mp\r]it\ ^n trei p\r]i: urechea extern\, medie [i intern\.

Partea vizibil\ a urechii – pavilionul – capteaz\ undele sonore din aer [i le transmite prin canalul auditiv spre urechea interioar\. Urechea medie este o mic\ cavitate „s\pat\” ^n oasele craniului. Este delimitat\ spre exterior de membrana timpanic\ [i printr-un conduct sub]ire, numit trompa lui Eustache, comunic\ [i cu cavitatea nazal\. ~n cavitatea urechii medii se g\sesc trei oscioare – oscioarele auditive: cioc\na[ul, nicovala [i sc\ri]a. ~n urechea intern\ (melcul), vibra]iile se transform\ ^n impulsuri electrice care sunt transmise la creier, avand rol [i ^n men]inerea echilibrului. Leg\tura dintre urechea intern\ [i creier este realizat\ prin intermediul nervului auditiv. Melcul este str\b\tut de trei canale umplute cu lichid.

CREIERUL uman este o bucat\ de ]esut moale, de culoare gri-rozalie, avand forma unei nuci uria[e [i o suprafa]\ ondulat\. Greutatea medie a creierului la b\rbat – 1350 g, iar la femeie – 1200 g reprezentand 2% din greutatea total\ a corpului. Creierul [i [ira spin\rii sunt acoperite de trei straturi de celule, meningele, care ^mpreun\ cu cavit\]ile creierului – ventricule – con]in un lichid apos – cerebrospinal. Acesta protejeaz\ ^mpotriva loviturilor [i umfl\turilor [i transport\ substan]e nutritive din sange. Cele mai mici componente ale creierului sunt celulele nervoase – neuronii. Creierul con]ine peste 10000 de milioane de neuroni. Neuronul are o mas\ central\ con]inand nucleul, centrul de control al celulei, o fibr\ groas\, axonul [i numerose fibre sub]iri numite dendrite. Dendritele realizeaz\ un sistem de comunicare ^ntre neuroni.

Creierul prime[te informa]ii de la organele de sim] ale corpului: ochii, urechile, nasul, limba [i pielea. Mesajele nervoase sunt numite impulsuri. Fiecare neuron are o sarcin\ electric\, chiar [i cand nu este folosit.

Creierul este principalul coordonator [i centrul de comand\ al organismului, preia mesaje provenind de la ochi, urechi, nas, limb\, piele [i trimite semnale spre mu[chi [i glande. Creierul const\ din trei unit\]i structurale principale: emisferele cerebrale, trunchiul cerebral [i cerebelul. Exist\ trei unit\]i func]ionale principale ale creierului: prima (care se afl\ la baza creierului), compus\ din por]iuni denumite forma]ia reticulat\, bulbul rahidian, cerebelul, talamusul [i hipotalamusul - controleaz\ starea de con[tien]\ [i r\spunsul la stimuli; a doua (const\ ^n jum\t\]ile posterioare ale emisferelor cerebrale), analizeaz\ [i ^nmagazineaz\ informa]ia provenit\ de la sim]uri; a treia (cuprinde jum\tatea din fa]a emisferelor celebrale) se ocup\ cu formarea inten]iilor [i programelor – activit\]i mentale superioare.

SISTEMUL NERVOS Elementele de baz\ ale sistemului nervos sunt celulele nervoase, numite neuroni.

Sistemul nervos are dou\ p\r]i importante: sistemul nervos central (creierul [i m\duva spin\rii) [i sistemul nervos periferic (cuprinde totul ^n afar\ de ]esutul nervos din sistemul central)

Sistemul nervos periferic are dou\ componente importante: sistemul nervos somatic (adunarea informa]iilor de la organele de sim] [i transmiterea lor la sistemul nervos central) [i vegetativ (coordoneaz\ func]ionarea organelor interioare [i a glandelor).

M\duva spin\rii are o lungime de circa 40 cm, de form\ cilindric\, format\ din ]esut nervos [i ocup\ interiorul coloanei vertebrale, de la partea inferioar\ a creierului pan\ la partea inferioar\ a spatelui, realizand leg\tura ^n dublu sens dintre creier [i sistemul nervos periferic. Activit\]ile con[tiente ale creierului au loc la nivelul scoar]ei cerebrale, stratul exterior al creierului.

}esutul nu este compus numai din celule nervoase, ci [i din celule gliale, care ap\r\, hr\nesc [i sprijin\ celula nervoas\.

Celulele nervoase sunt foarte diferite, dar structura lor de baz\ este identic\ au un nucleu aflat ^n centrul corpului celulei, din corpul celulei se ^ntinde o prelungire mai mare, numit\ axon care la cap\t se ^mparte ^n multe ramuri [i fiecare ramur\ se termin\ cu o „m\ciuc\” terminal\.

Pentru sus]inerea sistemului nervos central este nevoie de mult oxigen [i substan]e nutritive, adic\ de o bogat\ circula]ie sanguin\. Creierul [i m\duva spin\rii sunt ap\rate de trei straturi de pielit\ fibroas\ numit\ meninge.

Cavit\]ile interioare ale creierului [i al m\duvei spin\rii sunt umplute cu un lichid – lichidul cefalorahidian, care are rol de a amortiza traumatismele provocate din exterior.

TORACELE

INIMA pompeaz\ sange ^n ^ntregul corp, asigurand oxigen [i hran\ organelor [i ]esuturilor, aproximativ de m\rimea unui pumn este situat\ ^n partea superioar\ a corpului, ^n spatele cutiei toracice, fiind aproape ^nconjurat\ de pl\mani.

Inima nu este o simpl\ pomp\; ea este alc\tuit\ din dou\ pompe a[ezate una lang\ cealalt\, fiind separate de un perete gros [i rezistent numit sept. Cele dou\ p\r]i bat ^n armonie una cu cealalt\, partea din stanga a inimii pompeaz\ sange cu un con]inut sc\zut de oxigen spre pl\mani, prin intermediul scurtelor artere pulmonare. ~n pl\mani sangele colecteaz\ o rezerv\ nou\ de oxigen, apoi se ^ntoarce ^n partea stang\ a inimii prin intermediul venelor pulmonare.

Partea stang\ a inimii este mai mare decat cea dreapt\ [i are multe fibre musculare. De aici sangele cu oxigen este transportat prin aort\ ^n tot corpul pan\ la degetele de la maini [i picioare. Dup\ ce are loc schimbul de gaze, sangele se ^ntoarce la inim\ prin vene, apoi trece ^n cavitatea dreapt\ de unde va fi trimis la pl\mani.

Fiecare din cele dou\ cavit\]i ale inimii este bicameral\; camera superioar\, asem\n\toare cu o pung\ groas\ [i elastic\ - atriu – are func]ia unei „camere de a[teptare” pentru sange; camera inferioar\ are pere]i mai gro[i [i mai multe fibre musculare – ventricul – produce presiunea necesar\ pentru ca sangele s\ fie expulzat ^n artere. ~ntre fiecare atriu [i fiecare ventricul se afl\ o valv\. Valvele determin\ sangele s\ circule ^n direc]ia corect\, de asemenea exist\ valve la fiecare ventricul, prin care sangele p\trunde ^n arterele principale: valva pulmonar\ ^n dreapta (spre pl\mani) [i valva aortic\ ^n partea stang\.

Faza de contrac]ie se nume[te sistol\. ~n aceast\ faz\ ventriculele se contract\ puternic, for]and sangele s\ curg\ ^n artere prin valva pulmonar\ [i aortic\.

Inima unui adult are aproximativ 5 litri de sange, inima ^i pompeaz\ f\r\ oprire ^ntr-un circuit ne^ntrerupt.

Mu[chiul care alc\tuie[te masa inimii – mu[chiul cardiac sau miocard nu obose[te niciodat\, se contract\ f\r\ oprire de aproximativ 150 de ori pe minut. ~n timp ce pompeaz\ inima devine mai mare iar apoi mai mic\ la fiecare b\taie, mi[c\rile sunt line datorit\ ^nveli[ului alunecos [i umed – pericard. Interiorul inimii este protejat de sangele ce curge prin el cu presiune mare de un ^nveli[ special – endocard. Vasele capilare duc sangele ^n fiecare parte a mu[chiului inimii. Inima are propriile vase de sange numite artere coronariene, care se ramific\ din artera principal\ - aorta - ^naintea intr\rii ^n inim\.

PL|MÂNII sunt dou\ organe moi de culoare roz, a[ezate ^n cavitatea toracic\ [i fiecare pl\man este acoperit de pleur\. Pleura este alc\tuit\ din dou\ foi]e, ^ntre cele dou\ foi]e se afl\ cavitatea pleural\, ^n care se g\se[te o mic\ cantitate de lichid care ajut\ la mi[c\rile pl\manilor ^n timpul respira]iei. Pl\manul stang este mai mic decat cel drept, deoarece ^n partea stang\ se afl\ inima. El este ^mp\r]it printr-un [an] adanc ^n doi lobi, iar pl\manul drept este ^mp\r]it de dou\ [an]uri ^n trei lobi. Lobii sunt ^mp\r]i]i ^n lobuli. Ultimele ramifica]ii ale bronhiilor se transform\ ^n bronhiole, care p\trund ^n lobulii pulmonari. Acinii pulmonari sunt unit\]i morfo-func]ionale ale lobulilor pulmonari.

O alveol\ pulmonar\ are form\ de cup\ [i reprezint\ unitatea func]ional\ a pl\manilor. Este format\ dintr-un epiteliu unistratificat [i este ^nconjurat\ de o re]ea de fibre elasice, ^n care se afl\ numeroase capilare.

SISTEMUL RESPIRATOR asigur\ p\trunderea aerului ^n organism cu un con]inut optim de oxigen, necesar ^ntre]inerii vie]ii. Aerul inspirat ajunge prima dat\ ^n c\ile respiratorii superioare, apoi ^n cavitatea bucal\ [i nazal\. Cavitatea nazal\ este c\ptu[it\ cu p\r moale [i atat epiteliul cavit\]ii nazale cat [i cel al cavit\]ii bucale este acoperit de mucoas\.

C\ile respiratorii se continu\ cu un organ scurt, activitatea laringelui, care se continu\ cu traheea. Aceasta se desparte ^n bronhiile principale intrand ^n pl\mani se ramific\ ^n fiecare lob pulmonar ^n bronhii lobare.

La respira]ie particip\ mu[chii intercostali [i mu[chiul dintre cavitatea abdominal\ [i torace, diafragma. Pentru ca aerul s\ intre ^n pl\mani este necesar ca presiunea din ei s\ fie mai mic\ decat cea de afar\. La inspirare diafragma se contract\ [i mu[chii intercostali ^mping coastele ^n fa]\, mai sus m\rind capacitatea pl\manilor, ^n urma presiunii mai mari, aerul umple spa]iul disponibil din pl\mani.

Inspira]ia [i expira]ia sunt involuntare, controlate de un grup de celule nervoase, aflate ^n bulbul rahidian.

ABDOMEN

SISTEMUL DIGESTIV Digestia are loc ^ntr-un tub lung de 9m ,^n tubul digestiv care ^ncepe cu cavitatea bucal\, pe aici intr\ hrana, [i se termin\ cu rectul, pe aici se ^ndep\rteaz\ substan]ele neasimilate. P\r]ile principale sunt: cavitatea bucal\, faringele, esofagul, stomacul [i intestinele.

Gura, prima por]iune a tubului se afl\ ^n cavitatea bucal\. Aici are loc cele mai importante subprocese ale digestiei, ^ncepand descompunerea moleculelor mari ^n molecule mai mici, dizolvabile. Cavitatea bucal\ este separat\ de fosele nazale prin bolta palatin\, alc\tuit\ din palatul dur [i v\lul palatin. Limba este un organ musculos, alc\tuit dintr-o r\d\cin\ [i un corp liber. Din]ii sunt organe dure, fixate ^n cavit\]i numite alveole dentare. Colul face leg\tura dintre coroan\ [i r\d\cin\. ~n consumarea alimentelor un rol important ^l au din]ii. ~n partea din fa]\ opt incisivi(patru ^n dantura superioar\, patru ^n cea inferioar\); patru canini (cate unul ^n partea superioar\ [i inferioar\, pe ambele laturi); opt premolari [i doisprezece molari. Saliva este secretat\ de trei perechi de glande salivare.

~n faringe esofagul se ^ncruci[eaz\ cu c\ile respiratorii. Esofagul este o conduct\ musculo-membranoas\ ale c\rei capete sunt ^nchise de ni[te inele musculoase.

STOMACUL este un sac ^n form\ de J, asem\n\tor cu cimpoiul [i se ^mparte ^n trei p\r]i func]ionale: gura stomacului – cardia, fundul stomacului [i por]iunea terminal\. Aceste p\r]i produc sucuri gastrice diferite. Producerea sucului gastric este controlat\ ^n mare parte de nervi [i ^n parte de hormoni.

PANCREASUL exocrin secret\ sucul pancreatic(un lichid limpede [i incolor), care este condus prin dou\ canale ^n duoden. Situat ^n spatele stomacului, imediat sub acesta, seam\n\ cu o sticl\ culcat\. Pancreasul ^ncepe s\ produc\ sucul imediat dup\ ce hrana a fost introdus\ ^n gur\. O alt\ func]ie principal\ a pancreasului uman este producerea celor doi hormoni pancreatici, insulina [i glucagonul.

VEZICA BILIAR| este un sac ^n form\ de par\ ata[at de partea de jos a ficatului, func]ia ei fiind de a depozita bila care se produce ^n ficat [i de a o elimina la nevoie. Bila este un lichid galben-verzui, avand ^n compozi]ia sa ^n cea mai mare parte ap\, plus colesterol, s\ruri biliare [i acizi biliari. Bila se elimin\ prin canalul biliar comun ^n duoden unde se amestec\ cu chimul gastric. Corpul uman are nevoie de bil\ pentru a digera gr\simile.

FICATUL cea mai mare gland\(1,5-2kg) este situat ^n partea dreapt\ superioar\ a abdomenului, sub diafragm\. Pe fa]a superioar\ a ficatului se observ\ lobul drept [i lobul stang. Lobul drept este mai mare , ocupand toat\ partea dreapt\ de sus a abdomenului. La exterior exist\ o capsul\ conjuctiv\ - fibroas\ din care pornesc spre interior pere]i, care separ\ ficatul ^n lobuli. Ficatul produce zilnic aproximativ 1 litru de bil\, care alimenteaz\ ^n permanen]\ vezica biliar\. Este un adev\rat centru de reciclare, ^n special pentru globulele sanguine ro[ii moarte. Durata normal\ de via]\ a globulelor sanguine ro[ii este de aproximativ 100 zile.

INTESTINUL SUB}IRE este partea din tubul digestiv care face leg\tura dintre stomac [i intestinul gros. Este un tub elastic [i moale de mu[chi [i membrane intestinale, care st\ strans r\sucit ^n cavitatea abdominal\, [i care ^ntins poate ajunge la o lungime de 6m.

~n intestinul sub]ire se disting trei p\r]i: duodenul, jejunul [i ileonul. Duodenul are forma literei C [i este a[ezat ^n spatele abdomenului prin mu[chiul peritoneal, celelalte p\r]i fiind acoperite de peritoneu numai pe fa]a lor anterioar\.

INTESTINUL GROS are o lungime de 1,5m [i o l\]ime de 6,5 cm. Este ^mp\r]it ^n 4 sec]iuni principale: cecum, colon, rect [i canalul anal. Prima por]iune a intestinului gros este colonul, care ^ncepe ^n partea dreapt\ a abdomenului. Ileonul se vars\ ^n colon deasupra cap\tului s\u inferior. Segmentul ^nchis de sub aceast\ jonc]iune – cecum, de forma unei pungi din care se prelunge[te apendicele. Colonul traverseaz\ abdomenul pe sub stomac, ^nainte s\ se curbeze din nou brusc ^n jos. Partea din colon care ajunge la pelvis se nume[te rect- o por]iune de trecere de aproximativ 12 cm lungime, care se termin\ ^n canalul anal.

RINICHII sunt situa]i ^n partea dorsal\ a abdomenului, ^n spatele stomacului [i ficatului, de o parte [i de alta a [irei spin\rii, proteja]i de coastele inferioare(rinichiul stang mai sus decat cel drept). Fiecare rinichi are o lungime de aproximativ 10cm, o l\]ime de 6cm [i cant\re[te circa 150gr. Rinichiul este conectat la principalul sistem sangvin prin intermediul arterei renale, care transport\ sangele spre rinichi [i prin vena renal\, care transport\ din rinichi sangele filtrat [i cur\]at.

Rinichiul este acoperit la exterior de o capsul\ fibroas\, sub care se g\sesc dou\ zone: zona cortical\ (de culoare brun-g\lbuie, la exterior) [i zona medular\ (de culoare ro[u-^nchis, la interior). Piramidele renale sunt alc\tuite din tuburi colectoare [i vase de sange. Unitatea structural\ [i func]ional\ a rinichiului este nefronul. Artera renal\ se ramific\ pan\ la nivel de arteriole, care p\trund cate una ^n capsula nefronului [i formeaz\ glomerulul. Pelvisul renal se continu\ cu uretrele. Uretrele sunt conducte (25-30cm) care ies din partea concav\ a fiec\rui rinichi. VEZICA URINAR| este un organ cavitar, ^n care se depoziteaz\ urina, situat\ ^n partea inferioar\ a cavit\]ii abdominale. Peretele muscular are trei straturi de mu[chi [i este c\ptu[it cu o mucoas\ cutat\. Uretra, aflat\ ^n continuarea vezicii urinare, este canalul de evacuare a urinei ^n mediul extern.

SISTEMUL REPRODUCTIV

Cuprinde organele sexuale femeie[ti [i b\rb\te[ti. Celulele sexuale sunt spermatozoidul [i ovulul.

Organele sexuale b\rb\te[ti sunt: dou\ testicule, conductele(spermiducte) ce transport\ lichidul spermatic cu spermatozoizii, glande anexe [i organe genitale externe.

Testiculele sunt organe ovoidale a[ezate ^ntr-un ^nveli[ denumit scrot. Acestea produc la pubertate un num\r foarte mare de spermatozoizi [i hormoni sexuali masculini. Spermatozoidul ajuns la maturare se nume[te spermatocit primar. Fiecare spermatozoid are o coad\ format\ din fibre cilindrice, care print-o mi[care vibratorie, ^l pune ^n mi[care. Capul se g\se[te ^n partea superioar\ a corpului ce con]ine enzime. Enzimele sunt necesare pentru a asigura energie spermatozoidului matur. Spermatozoidul matur este prea mic pentru a fi vizibil cu ochiul liber. Uretra este un canal situat ^n interiorul penisului. Spermatozoizii sunt trecu]i ^n vagin prin intermediul unui fluid, numit lichid seminal (sperm\). Spermatozoizii trebuie s\ petreac\ un anumit timp ^n copul femeii, ^nainte ca ovulul s\ poat\ fi fecundat, dar un singur spermatozoid va ajunge pan\ la ovul.

Organele sexuale femeie[ti sunt: ovarele, trompele uterine, uterul, vaginul, glandele anexe [i organe genitale externe. Ovarele sunt dou\ organe ovoidale, situate ^n partea inferioar\ a cavit\]ii abdominale. Aceste organe produc celule sexuale femeie[ti numite ovule [i hormoni sexuali femeie[ti.

Ovarele, gonadele feminine, ^n care ovulul ^ncepe procesul de maturare, sunt situate la cap\tul unei perechi de canale, numite trompe uterine. Acestea conduc c\tre uter.

Uterul este un organ musculos, cavitar, ^n form\ de par\, care se termin\ cu vaginul. Peretele uterului – perete muscular – este c\ptu[it cu o mucoa\, care sufer\ modific\ri ciclice, lunare. Ea se elimin\ cu pierdere de sange [i se reface la fiecare ciclu.

Glandele anexe femeie[ti sunt reprezentate de dou\ glande mamare asamblate ^n mamele, care au rolul de a secreta laptele necesar cre[terii copilului.

Ovarele [i testiculele sunt organe care produc celulele sexuale sau game]ii. Func]ionarea ovarelor este ciclic\, iar a testiculelor este permanent\. Elaborarea de noi spermatozoizi continu\ toat\ via]a. Ovarele posed\ ^nc\ de la na[tere un „stoc” de ovule, care nu pot s\ se re^noiasc\.