INTRODUCERE

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Agroecosistemul florii soarelui sufera pierderi de biomasa vegetala

utila datorita daunarii plantei de anumiti patogeni si daunatori animali

portionati in reteaua trofica.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Mecanismele naturale de autoreglare sunt slabe in agroecosistem,

astfel ca in conditii favorabile evolutia bolilor si daunatorilor, agroproductivitatea poate fi grav afectata.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg In aproape toate zonele de cultura a florii soarelui, agentii fitopato-geni si daunatorii animali fitofagi constituie importanti factori limitativi ai productiei, insa pierderile de recolta sunt determinate, in principal, de evolutia unor boli parazitare.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Formarea florei patogene si faunei daunatoare, dinamica suprafetelor atacate si nivelul de daunare, difera de la o zona de cultura la alta, in relatie cu favorabilitatea mediului climatic cu rezistenta genetica a formei cultivate, dar si pe fondul influentei factorilor tehnologici.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Protectia agroecosistemului florii soarelui fata de boli si daunatori implica adaptarea continua a sistemelor tehnologice la cerintele factorului fitosanitar.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Tehnologiile agricole moderne promoveaza sistemul de protectie integrata a florii soarelui, care imbina toti factorii cu rol de reglare si combatere a populatiilor de organisme daunatoare in agroecosistem.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Literatura de specialitate face referiri la diferite masuri de fitoprotectie si complexe de masuri, cu importante elemente de integrare si recomanda unele scheme de combatere.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Lucrarea de dizertatie isi propune sa aduca unele contributii la combaterea principalilor patogeni si daunatori ce compun mediul culturii florii-soarelui si la fundamentarea protectiei integrate a agroecosistemului, adecvat conditiilor Campiei de Vest si mai ales ariei judetului Timis. rl476j4432qllg

CAPITOLUL I

CONSIDERATII GENERALE PRIVIND AGROECOSISTEMUL

FLORII-SOARELUI

rl476j4432qllg rl476j4432qllg rl476j4432qllg 1.1.Importanta economica a florii-soarelui

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Floarea-soarelui (Helianthus annuus L.), este o planta uleioasa de mare importanta economica si alimentara.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Prin continutul semintelor in substante grase (33-56 %) si calitatea deosebita a uleiului rezultat in extractie, planta reprezinta una dintre principalele surse de grasimi vegetale, utilizate in alimentatia omenirii, respectiv cea mai importanta sursa de ulei pentru Romania.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Ca sursa de ulei vegetal, pe plan mondial, floarea-soarelui ocupa locul al patrulea, dupa soia, palmier si rapita.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Valoarea alimentara ridicata a uleiului de floarea-soarelui, se datoreaza continutului bogat in acizi grasi nesaturati, reprezentati preponderent de acidul linoleic (44-75 %) si acidul oleic (14-43 %), cat si prezentei reduse a acidului linilenic (0,2 %), componente care-i confera stabilitate si capacitate indelungata de pastrare, superioare altor uleiuri vegetale. Functia nutritiva a uleiului de floarea-soarelui este sporita de prezenta unor provitamine a vitaminelor liposolubile A, D, E, fosfatidelor ca si a vitaminelor B4, B8 , K. Uleiul mai contine steroli (aproximativ 0,04 %) si tocoferoli (fractiune antioxidanta a uleiului vegetal, cca. 0,07%).

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Capacitatea energetica (8,8 calorii/g ulei) si gradul de asimilare ridicat, situeaza uleiul de floarea-soarelui aproape de nivelul nutritiv al untului (VRÂNCEANU si colab., 1974)..

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Uleiul rafinat de floarea-soarelui se foloseste, in principal, in alimentatie, in industraia margarinei si a conservelor. Uleiul de floarea-soarelui este excelent pentru alimentatie, avand fluiditate, culoare, gust si miros placute. Produsul este folosit si in industrie pentru producerea lacurilor speciale si a rasinilor, precum si in pictura. Reziduurile rezultate in urma procesului de rafinare, se folosesc la fabricarea sapunurilor, la obtinerea cerurilor, fosfatidelor, lecitinei si tocoferolilor. Fosfatidele si

lecitina extrase din uleiul de floarea-soarelui, sunt utilizate in industria alimentara, panificatie, patiserie, in prepararea ciocolatei si a mezelurilor.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Turtele rezultate in urma procesului de extractie a uleiului (aproximativ 300 kg/t samanta), constituie o sursa valoroasa de proteine pentru rumegatoare, iepuri, porci si pasari (VRÂNCEANU si colab., 1974). Turtele contin proteina bruta (intre 33,7 si 47,8 %) si aminoacizi esentiali, cu valori apropiate cu cele de la soia (HERA si colab., 1989), exceptie facand lizina, care se gaseste in cantitati mai mici. Valoarea enegetica a turtelor este corelata cu gradul de decorticare a semintelor .

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Semintele mai putin bogate in ulei, se folosesc direct in consum, intregi sau decorticate, cat si pentru halva. Tulpinile pot fi folosite ca sursa de caldura (local), pentru fabricarea placilor antifonice sau obtinerea carbonatului de calciu.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Floarea-soarelui mai este apreciata ca planta furajera, fiind cultivata mai ales pentru siloz. De asemenea, floarea-soarelui este si o excelenta planta melifera. De pe un hectar de floarea-soarelui se poate obtine o cantitate de 30 pana la 130 kg de miere ( CÂRNU si colab., 1982, citati de Roman Gh., 1995 ).

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Prin resturile organice ramase dupa recoltare, floarea-soarelui restituie solului cantitati apreciabile de elemente minerale si materie organica, estimate in cazul unei productii de 3500 kg/ha, la 65 kg N, 30 kg P2O5, 300 kg K2O si circa 7 tone substanta uscata, echivalentul a 1200-1500 kg de humus (HERA si colab., 1989).

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Floarea-soarelui poate avea si intrebuintari medicinale. Din florile ligulate (care contin quercitrina, anticianina, colina, betaina, xantofila, etc.), se obtine un extract alcoolic care se foloseste in combaterea malariei, iar tinctura in afectiuni pulmonare. Din achene, dat fiind continutul in fitina, lecitina, colesterina, se preparau produse indicate in profolaxia dezenteriei, febrei tifoide si pentru vindecarea ranilor supurate. Uleiul se foloseste (in medicina populara) pentru macerarea plantelor utilizate in tratarea unor rani si arsuri.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg rl476j4432qllg 1.2. Evolutia suprafetelor cultivate si productiilor

de floarea-soarelui

rl476j4432qllg rl476j4432qllg 1.2.1. Suprafetele cultivate cu floarea-soarelui si productiile

rl476j4432qllg rl476j4432qllg rl476j4432qllg rl476j4432qllg realizate pe plan mondial

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Pe glob, floarea-soarelui este cultivata pe o suprafata de peste 21 milioane hectare. Surse F.A.O. ( 1998 ), arata ca floarea-soarelui s-a cultivat in 1996 pe 20,63 milioane hectare, iar in 1998 pe 21,251 milioane hectare.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Ca pondere, floarea-soarelui se cultiva pe cele mai intinse suprafete in Europa (52,11 %), in 1998, urmand apoi Asia (19,63 %), America de sud (16,49 %), America de nord (6,95 %) si Africa (4,38 %).

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Printre cele mai importante tari cultivatoare de floarea-soarelui, se numara Argentina, cu 3.176.000 ha, Ucraina cu 2.430.000 ha, India cu 2.200.000 ha, Spania cu 1.460.000 ha, Romania cu 948.000 ha, Franta cu 793.000 ha, Federatia Rusa cu 4.166.000 ha si S.U.A. 1.407.000 ha.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Se apreciaza ca in viitor suprafetele cultivate cu floarea-soarelui vor creste in continuare, insa intr-un ritm mai scazut, tendinta generala fiind de stabilizare a suprafetelor, datorita restrictiilor tehnologice (ponderea in structura culturilor, atacul agentilor fitopatogeni) si performantelor productive si calitative ridicate ale hibrizilor nou introdusi in cultura.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg

rl476j4432qllg rl476j4432qllg 1.2.2. Suprafetele cultivate cu floarea-soarelui si productiile

rl476j4432qllg rl476j4432qllg rl476j4432qllg rl476j4432qllg realizate in Romania

rl476j4432qllg rl476j4432qllg In Romania, floarea-soarelui a fost introdusa in cultura la mijlocul secolului trecut, in Moldova. Astazi, floarea-soarelui este cea mai importanta planta, care se cultiva la noi, pentru ulei alimentar. Suprafetele cultivate cu floarea-soarelui au crescut de la 672 hectare in 1910, la 200.000 ha in 1938, 416.000 ha in 1948, 496.000 ha in 1950 si 526.000 ha in perioada 1971-1975. Dupa 1983, suprafata cultivata a scazut, mai ales in vestul tarii, datorita alterarii patologice a plantei, astfel ca in 1989, planta reprezenta 433.700 ha. In 1990, cultura florii-soarelui a cunoscut un regres fiind prezenta doar pe 395.000 ha, dar ulterior suprafetele au crescut la 588.000 ha in 1993, la 917.000 ha in 1996 si la 948.000 ha in 1999, ca urmare a interesului manifestat fata de uleiul de floarea-soarelui din productia interna.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Productile medii au crescut in ultimele decenii, datorita calitatii materialului biologic disponibil: 360 kg/ha in perioada 1948-1958 (cand s-au cultivat soiurile Maslinica si Uleioasa, forme slab productive), 744-1100 kg/ha, in perioada 1959-1965 (cand au fost introduse soiurile rusesti Jdanov 8281 si Vniimk 8931), 1400 kg/ha, in perioada 1966-1970 (cand a fost introdus in cultura soiul romanesc Record) si 1630 kg/ha, intre anii 1979 si 1981 (cand au fost introdusi primii hibrizi romanesti). In prezent productiile medii se situeaza intre 1200-1500 kg/ha.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg In perioada 1996-1998, productiile medii s-au situat intre 950-1130 kg/ha.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg In judetul Timis, floarea-soarelui detine suprafata ce reprezinta cca. 6% din totalul suprafetei cultivate cu aceasta planta in tara. Suprafata destinata culturii insuma 35622 ha in anul 1969 si 29587 ha in anul 1974.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Suprafata cultivata cu floarea-soarelui, s-a redus drastic intre anii 1983-1987 datorita evolutiei unui nou patogen, ciuperca parazita Phomopsis helianthi Munt. Cvet. cu repercursiuni economice grave. In anul 1984 planta se cultiva, la nivelul judetului Timis, pe doar 4775 ha. Dupa anii 1990-1993 suprafetele luate in cultura marcheaza din nou tendinta de crestere, astfel ca in anul 1992 planta se cultiva pe 35149 ha , iar in anul 1993 pe 35252 ha. In anul in curs, 2003 floarea-soarelui se cultiva pe cca. 45.000 ha .

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Productia de seminte a urmat o curba ascendenta de la 1250 kg in anul 1969, la 1730 kg in anul 1984 si s-a situat la nivelul a 1085-1211 kg la ha in anii 1991-1992. In ultimii ani productia de seminte a marcat tendinte de crestere cu fluctuatii de la un an la altul, in functie de favorabilitatea climatica si nivelul tehnologiei aplicate.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Raportat la resursele ecologice existente, productiile la nivelul judetului Timis, se situeaza inca sub potentialul biologic al hibrizilor luati in cultura. Optimizarea tehnologiei de cultura, va permite cu siguranta valorificarea a potentialului biologic si ecologic existent.

1. Particularitatile ecologice ale agroecosistemului

rl476j4432qllg rl476j4432qllg florii-soarelui

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Floarea-soarelui este un organism vegetal cu mare plasticitate ecologica, reusind sa se adapteze la conditii de mediu variate. Totusi, pentru valorificarea deplina a potentialului biologic al plantei, aflat in continua perspectiva de ameliorare, este nevoie de conditii ecologice favorabile si de o practica agricola adecvata.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg 1.3.1. Fazele de vegetatie si tehnologice ale florii-soarelui

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Floarea-soarelui este o planta anuala, cu o perioada de vegetatie de 115-135 zile, la actualele forme cultivate in Romania. In realizarea ciclului evolutiv, planta parcurge mai multe etape ale cresterii si dezvoltarii, numite faze fenologice sau faze de vegetatie. Fiecare faza de vegetatie se caracterizeaza prin cerinte si reactii diferite fata de factorii abiotici si biotici ai agroecosistemului (POPESCU, 1996).

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Durata fazelor de vegetatie este specifica genotipului, dar ea este influentata puternic de temperatura, scurtandu-se in zona optimului termic.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Din punct de vedere agronomic, fazele de vegetatie se delimiteaza astfel:

• faza de germinatie situata intre semanat si rasaritul plantelor, cu durata de 10-15 zile, in functie de temperatura si umiditatea existenta la nivelul patului germinativ. Germinarea semintei se realizeaza energic, incepand de la temperatura de 8°C, in sol. Aceasta faza este esentiala pentru rasarirea si realizarea densitatii normale a culturii. In aceasta perioada planta este expusa atacului patogenilor ce predomina pe samanta sau in sol, cat si celui produs de daunatorii de sol;

• faza cuprinsa intre rasarit si formarea capitulului, cu durata de 21-30 de zile, la hibrizii timpurii, de 30-36 de zile, la hibrizii semitimpurii si de 36-40 de zile la hibrizii tardivi. Aceasta este fenofaza in care se decide vigoarea plantei, corelativ cu dezvoltarea sistemului radicular. In aceasta perioada se formeaza primordiile foliare si cele florale. Este importanta asigurarea la nivel optim a factorilor de vegetatie. In stadiul plantula, planta este afectata de concurenta buruienilor si ramane expusa atacului daunatorilor de sol, manei si putregaiurilor la colet. Odata cu formarea foliajului, se instaleaza si afidele;

• faza cuprinsa intre formarea capitulului si inflorit, cu durata de 21-33 zile. Este faza in care se realizeaza cel mai intens ritm de crestere, planta avand exigente sporite pentru factorii de vegetatie. Organismul vegetal devine vulnerabil infectiilor foliare si celor pe tulpina;

• faza cuprinsa intre inflorit si maturitate, cu o durata a infloritului de 14-16 zile si un parcurs de 35-52 de zile, intre sfarsitul infloritului si maturitate. In perioada de inflorire-formarea achenelor, se remarca o crestere importanta a calatidiului, spre care se indreapta marea parte din substantele de asimilatie. In aceasta etapa creste consumul de apa. Planta traverseaza starea de maxima sensibilitate la bolile foliajului si tulpinii, dar si atacului la radacina si calatidiu. In perioada de formare a achenelor-maturitate, au loc procesele acumulative in samanta. Maturitatea fiziologica este atinsa cand achenele au 28 % umiditate, iar la un continut de apa al bobului de 15 %, se realizeaza maturitatea de recoltare.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Fazele tehnologice la floarea-soarelui se disting astfel: germinarea; faza cotiledoane; prima pereche de frunze adevarate; faza stea; formarea butonului (2-3 cm); deschiderea butonului (8-10 cm); inceputul infloririi; inflorirea (15-20 % din plante in floare); inflorirea deplina; sfarsitul infloririi (formarea semintei); inceputul maturizarii si maturizarea deplina.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Cunoasterea fazelor de vegetatie si tehnologice, respectiv a cerintelor si vulnerabilitatii plantei, specifice fiecarei faze porneste stabilirea unei tehnologii de cultura corespunzatoare.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg 1.3.2. Cerintele florii-soarelui fata de conditiile de agrobiotop

rl476j4432qllg 1.3.2.1. Cerintele florii-soarelui fata de clima

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Factorii climatici influenteaza pregnant cresterea si dezvoltarea plantei. Cele mai mari efecte asupra capacitatii de productie si continutului de ulei, le au temperatura, suma precipitatiilor si umiditatea relativa a aerului (MUNTEANU si col., 1996).

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Floarea-soarelui este o planta mezoterma, relativ pretentioasa la caldura. Pentru parcurgerea stadiilor de vegetatie, planta are nevoie de minimum 2350°c, (T> 0°C) sau 1600°C ( T³ 5°C ).

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Temperatura minima de germinare, este de 4-6°C, iar plantele tinere pot suporta, pe timp scurt temperaturi de –6...-8°C. In intervalul de la rasarit pana la aparitia inflorescentei, planta creste bine la 15-16°C, iar in perioada de inflorit si formare a fructelor, sunt necesare temperaturi moderate, de 18-24°C (BÂLTEANU si colab., 1988). Caldura excesiva (T> 30° C), asociata cu seceta, poate afecta vitalitatea polenului, provocand avortarea florilor. Temperatura ridicata influenteaza negativ si acumularea de acid linoleic.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Fata de umiditate, planta are cerinte medii, necesarul de precipitatii pentru intreaga perioada de vegetatie, fiind estimat la 400-500 mm (BOJAN, 1986, citat de HERA si colab., 1989). Consumul maxim de apa, se inregistreaza intre aparitia inflorescentei si formarea semintelor. Seceta ce survine cu cca. 20 de zile inainte si dupa inflorire, afecteaza negativ productia si continutul de ulei, faza cea mai critica pentru apa, fiind prima decada dupa ofilirea petalelor.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Umiditatea relativa a aerului, prezinta importanta practica la recoltare si indeosebi la pastrare-depozitare, creand probleme la valori crescute, de peste 80 %.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Floarea-soarelui este o planta iubitoare de lumina. Planta are cerinte ridicate fata de lumina in primele faze de vegetatie, cand umbrirea provoaca alungirea tulpinilor si reducerea suprafetei foliare a tinerelor plante. In partea a doua a vegetatiei, lumina are o importanta deosebita ca factor de fotosinteza.

rl476j4432qllg 1.3.2.2. Cerintele florii-soarelui fata de sol

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Floarea-soarelui prefera solurile lutoase sau luto-nisipoase, profunde, mediu aerate, cu mare capacitate de retinere a apei utile, bogate in humus si elemente nutritive (BÂLTEANU si colab., 1988) si creste si se dezvolta corespunzator daca solul are reactia slab acida, pana la slab alcalina

(pH = 6,4 - 7,2). Cele mai bune soluri sunt cernoziomurile, solurile aluviale (cu apa freatica sub 2,5 m) si solurile brune eumezobazice. Planta vegeteaza bine si pe soluri cu textura mai grea sau usoara, care au un drenaj natural bun sau se afla in perimetre cu amenajari pedo-hidroameliorative. Nu sunt indicate solurile nisipoase, pietroase, solurile erodate, cele acide sau puternic alcalizate, sau cele afectate de exces de umiditate.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg 1.3.3. Zone ecologice de cultura

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Cultura florii-soarelui intalneste in Romania, conditii de favorabilitate diferite, in functie de regimul precipitatiilor si de insusirile fizice si chimice ale solului, cat si in relatie cu evolutia bolilor. In functie de raportul dintre

resursele de ecologice si cerintele actualelor forme cultivate in Romania, s-au delimitat cinci zone de cultura (POPESCU, 1996).

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Zona I, cuprinde perimetrele irigate din Campia Romana, Campia Olteniei si sudul Dobrogei.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Zona a II-a, cuprinde Campia de Vest, terenurile judetelor Arad si Timis.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Zona a III-a, include suprafetele neirigate din Campia Romana si Podisul Dobrogei.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Zona a IV-a, cuprinde Campia de Vest, terenurile judetelor Bihor si Satu-Mare.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Zona a V-a cuprinde Campia Jijiei, Podisul Barladului si Campia Transilvaniei.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Zonarea hibrizilor omologati, se face in functie de corespondenta intre oferta geologica zonala si cerintele genotipului, avand in vedere valorificarea performantelor de productie, cat si cele referitoare la rezistenta la boli, rezistenta la lupoaie (Orobanche cumana) si rezistenta la seceta.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg In zona a II- a de cultura, care cuprinde si judetul Timis, se recomanda hibrizii Select, Festiv, Florom 350, Favorit, Santiago. In prezent, se afla in reteaua de verificare si alti hibrizi, unii de provenienta straina, care au perspective de a fi luati in cultura sau chiar se cultiva.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg 1.3.4. Starea fitosanitara a florii-soarelui in agroecosistem

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Floarea-soarelui (Helianthus annuus L.), este o planta agricola cu sensibilitate ridicata la atacul diferitelor microorganisme patogene (virusuri, micoplasme, bacterii, ciuperci), agenti biotici de daunare care pot constitui un important factor limitativ al productiei si al posibilitatilor de extindere a culturii pe anumite arii geografice.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Desi relativ recent luata in cultura, formarea florei patogene la floarea-soarelui, decurge intr-un ritm relativ rapid. Exemplu, in acest sens, il constituie cultura industriala a florii-soarelui, in Canada, care a inceput in 1943 si unde, in anul 1960, evoluau cca. 80 de agenti patogeni (SACSTON, 1981, citat de Baicu si Savescu, 1986).

rl476j4432qllg rl476j4432qllg 1.3.4.1. Agenti patogeni al floarea-soarelui

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Tabloul fitopatologic al florii-soarelui, cuprinde o serie de agenti patogeni cu grad ridicat de polifagie, precum Sclerotinia sclerotiorum de Bary, Botrytis cinerea Pers., Sclerotium bataticola Taub., Alternaria ssp.,

cat si paraziti specifici, cum sunt Plasmopara helianthi Novot., Puccinia helianthi Schw., Septoria helianthi Ell et. Kell, Phomopsis helianthi Munt., sau Phoma macdonaldii Boerema (ILIESCU si colab., 1991).

rl476j4432qllg rl476j4432qllg In complexul patogen al culturii, mai pot fi intalnite Erysiphe cicoracearum D.C. f. sp. helianthi Jacz si Sphaerotheca fuliginea (Schlect ex Fr.) Pollaci si Verticillium dahliae Kleb.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg ARSENIJEVIC si MASIREVIC (1988) semnaleaza prezenta bacteriilor Erwinia carotovora pv. carotovora (Jones), Harrison Breed, Hammer et Hunton si Pseudomonas sp. rl476j4432qllg rl476j4432qllg

rl476j4432qllg rl476j4432qllg La floarea-soarelui se cunosc si micoplasmoze: Sunflower phyllody (engl.), Aster yellows (engl.), viroze si alti patogeni.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg DUMITRAS LUCRETIA si SESAN TATIANA (1988), enumera 46 de agenti patogeni la aceasta planta.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg In Romania, DOCEA si colab., (1976), citeaza opt agenti patogeni la floarea-soarelui: Sclerotinia sclerotiorum de Bary; Botrytis vulgaris Fr.; Plasmopara helianthi Novot; Puccinia helianthi Schw.; Septoria helianthi (Ell et Kell); Phoma oleracea var. helianthi tuberosi Sacc; Sclerotium bataticola Taub.; Orobanche cernua Loef. var. cumana (Wallr.) Bek.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg ALEXANDRA CIUREA si colab. (1983), pune in evidenta pe un material ce provenea din Campia de Vest, alaturi de ciuperci cunoscute in Romania ca Phoma oleracea var. helianthi tuberosi Sacc., Sclerotinia sclerotiorum (Lib.) de Bary, Botrytis cinerea Pers., Sclerotium bataticola Taub., si unele mai rar semnalate in cultura, precum Phomopsis helianthi Munt. si Alternaria zinniae Pape.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg ILIESCU si colab. (1983), remarca unele modificari survenite in starea fitopatologica a culturii, identificand o serie de microorganisme patogene si saprofite pe planta, incluzand: Phomopsiis sp., Phoma oleracea var. helianthi tuberosi Sacc, Sclerotium bataticola Taub., Alternaria alternanta (Fr. Keiss), Alternaria helianthi (Hansf.) Taub and Nish, Drechslera helianthi (Iliescu si Hulea), Aspergilus ssp., Fusarium ssp., Verticillium dahliae Kleb., Rhizopus ssp., Penicillium ssp., Bacteria.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Este sesizat regresul inregistrat de Plasmopara helianthi Novot. Si atacul relativ ridicat de Sclerotinia sclerotiorum (Lib.) de Bary, Botrytis cinerea Pers. si Phomopsis sp.. IONITA ALINA si colab. (1986), semnaleaza prezenta micromicetelor Epicoccum neglectum Desm. Kao. si Sordaria fimicola (Rob.) Ces et Not., facultativ parazite pe floarea-soarelui in Romania.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg In conditiile tehnologiilor actuale, agroecosistemul florii-soarelui, cuprinde un complex de agenti fitopatogeni, comuni in mare masura, unor

tari apreciate ca mari cultivatoare. Jugoslavia, Bulgaria, Romania, Ungaria, Franta (HEIMOVIC si colab., 1982; MARIC si MASIREVIC, 1982; VOROS si SZILAGI, 1983; CLAUDINE LAMARQUE, 1985;

PARASCHEVA MIHAILOVA, 1986), de importanta economica fiind Diaporthe helianthi Munt. Cvet, f.c. Phomopsis helianthi Munt. Cvet., Sclerotinia sclerotiorum (Lib.) de Bary, Sclerotium bataticola Taub., Botrytis cinerea Pers., Phoma macdonaldii Boerema, Plasmopara helianthi Novot. si Alternaria ssp.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg In Banat, GOIAN (1970), semnaleaza atacuri importante de Plasmopara helianthi Novot., Sclerotinia sclerotiorum (Lib.) de Bary, Botrytis vulgaris Fr. si de Puccinia helianthi Schw. Este mentionat si atacul de Fusarium si Rhizopus sp., fara a exclude existenta si a altor patogeni. SÂNEA si colab. (1994), constata ca in interfluviul Timis-Bega, floarea-soarelui este supusa frecvent atacului patogenilor Phomopsis helianthi Munt. Cvet., Phoma macdonaldii Boerema si Sclerotium bataticola Taub. si in conditii favorabile celui de Sclerotinia sclerotiorum (Lib.) de Bary si Botrytis cinerea Pers. De importanta secundara apar ciupercile Puccinia helianthi Schw., Septoria helianthi Ell et Kell si Plasmopara helianthi Novot., aflate in regres. Este mentionat si atacul de Alterrnaria ssp. si Fusarium sp.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg 1.3.4.2.Daunatorii animali la floarea-soarelui

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Floarea-soarelui este supusa cu preponderenta atacului unor daunatori polifagi, insa entomofauna culturii poate fi apreciata ca saraca in specii daunatoare.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg In unele tari cultivatoare este semnalata prezenta daunatorilor din ordinele Orthoptera, Heteroptera, Homoptera, Coleoptera, Lepidoptera, Rodentia si din clasa Avis (CAMPRAG si colab., 1988).

rl476j4432qllg rl476j4432qllg In Romania ROGOJANU si PERJU (1979), citeaza 35 de specii de daunatori, care pot ataca floarea-soarelui.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg PAULIAN si ILIESCU (1973), descriu daunatorii florii-soarelui, incluzand speciile: Agriotes sp., Opatrum sabulosum L., Tanymecus sp., Citelus citelus L., Scotia segetum Den et Sciff., Melolontha melolontha L., Anoxia villosa F., Gryllotalpa gryllotalpa L., Mamestra brassicae L., Homeosoma nebullela Hb., Corvus frugilegus frugilegus L. si Corvus cornic sardorius Klein.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg In Campia de Vest, in interfluviul Bega-Beregsau este semnalat atacul de Agriotes liniatus L., Opatrum sabulosum L., Tanymecus sp., Brachycaudus helichrysi Kalt., Aphis sp., Cricetus cricetus L. si cel al pasarilor (SÂNEA, 1995).

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Dupa unele teorii (VOROS si SZILAGI, 1983; CSEP si ILIESCU, 1984; CAMPRAG si colab., 1988; NEMETH, 1988), vatamarile provocate de daunatori ar crea porti de intrare pentru patogeni.

CAPITOLUL II

ORGANIZAREA STUDIILOR

rl476j4432qllg rl476j4432qllg rl476j4432qllg 2.1.Scopul si obiectivele studiului

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Studiile care fac obiectul prezentei lucrari si-au propus sa realizeze, fundamentarea stiintifica a elementelor necesare elaborarii unui sistem orientativ de protectie integrata a culturii de floarea-soarelui, fata de boli si daunatori, in conditiile judetului Timis.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Studiile efectuate au urmarit atingerea urmatoarelor obiective:

• cunoasterea complexului de patogeni si daunatori care se dezvolta pe floarea-soarelui in cuprinsul judetului Timis;

• cunoasterea evolutiei principalilor patogeni si daunatori, ce afecteaza an de an, floarea-soarelui si determina pierderi economice de recolta in agroecosistem;

• cunoasterea raspandirii agentilor biotici de daunare si a arealelor de daunare, cu intocmirea hartilor de raspandire si atac;

• cunoasterea factorilor abiotici de baza ai agroecosistemului, in zona analizata;

• stabilirea metodelor de combatere, a rolului acestora si a posibilitatilor de integrare in ecosistem;

• elaborarea sistemului orientativ de protectie integrata a agroecosistemului;

rl476j4432qllg rl476j4432qllg rl476j4432qllg 2.2. Materialul si metoda de lucru

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Studiile au fost intreprinse in cursul anilor 2001-2003, pe baza consultarii literaturii de specialitate, prin analiza si sinteza. Pentru

caracterizarea climei, s-au utilizat datele climatice existente in teritoriu, in valori multianuale ale factorilor.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Pentru intocmirea hartilor de raspandire si atac, au fost ordonate si interpretate datele stocate la Directia Fitosanitara Timis, potrivit fiselor de evidenta a bolilor si daunatorilor, in perioada 1995-2002. Pentru evaluarea atacului, s-a luat in calcul frecventa atacului organismului daunator.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Pentru intocmirea graficelor si dactilografiere, s-a utilizat calculatorul.

CAPITOLUL III

FUNDAMENTAREA PROTECTIEI INTEGRATE A AGROECOSISTEMULUI FLORII-SOARELUI FATA DE BOLI

SI DAUNATORI IN CONDITIILE CÂMPIEI DE VEST-TERITORIUL

JUDETULUI TIMIS

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Protectia integrata reprezinta un concept modern de fitoprotectie, care urmareste reglarea si combaterea populatiilor de organisme daunatoare plantelor, prin imbinarea armonioasa a diferitelor metode de lupta (agrotehnice, biologice, chimice, fizice) si a factorilor naturali de combatere, astfel incat organismele daunatoare sa se mentina la un nivel la care sa nu produca pierderi economice de recolta.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Sistemele de protectie integrata, se bazeaza pe elemente tehnologice, pe elemente ecologice si pe elemente economice.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg

rl476j4432qllg rl476j4432qllg rl476j4432qllg 3.1. Bazele economice ale protectiei integrate a agroecosistemului

rl476j4432qllg rl476j4432qllg rl476j4432qllg rl476j4432qllg rl476j4432qllg florii-soarelui

rl476j4432qllg rl476j4432qllg 3.1.1. Pierderi cauzate de patogeni si daunatori la floarea-soarelui

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Protectia integrata a ecosistemelor agricole cu floarea-soarelui, este justificata economic de pierderile cauzate an de an, de atacul unor patogeni si daunatori, cat si de concurenta buruienilor competitoare.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Pagubele produse de boli si daunatorii florii-soarelui, se pot solda cu pierderi considerabile de recolta, ajungand in anii favorabili atacului, la compromiterea culturii pe unele suprafete.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Dupa unele estimari, facute de ACIMOVIC si NADA STRASER (1981), in Jugoslavia, atacul bolilor poate diminua productia de floarea-soarelui cu pana la 20-30 %, iar in anii de atac puternic, cu pana la 30-50 %, din recolta potentiala.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg In Romania, estimarile asupra pierderilor anuale de recolta (BAICU, 1982), arata ca bolile si daunatorii, pot determina reduceri de pana la circa

17 %, aceasta in conditiile in care s-au aplicat lucrari de combatere in agroecosistem.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg In Campia de Vest, teritoriul judetului Timis, pierderile provocate culturilor de floarea-soarelui, de atacul agentilor patogeni, sunt deosebit de importante, nu odata ajungandu-se la productii reduse, a caror valoare se situeaza mult sub nivelul potentialului biologic al hibridului cultivat.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg In istoria culturii florii-soarelui, se cunosc momente critice, precum cel cu atacul ciupercii parazite Phomopsis helianthi Munt. Cvet., in anii 1981-1982, cand parea sub semnul incertitudinii insasi posibilitatea mentinerii plantei in cultura. In anul 1981, cca. 40 % din suprafata cultivata cu floarea-soarelui, era contaminata cu noua ciuperca, cu o incidenta a atacului de pana la 100 %. SÂNEA (1985) releva ca pierderile de recolta datorate ciupercii Phomopsis helianthi, au fost de 30-35 %, cand atacul s-a realizat cu precadere prefloral si 15-20 %, daca atacul s-a produs cu precadere postfloral. La un atac sporadic si tardiv , pierderile de recolta s-au situat sub 5 %.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg In conditiile anului 1982 s-au inregistrat infectii insemnate de putregai cenusiu (Botrytis cinerea Pers.), cu o frecventa a atacului de pana la 20-25 % (ILIESCU si colab., 1983). Atacuri insemnate s-au semnalat si la putregaiul alb (Sclerotinia scleretiorum Lib. de Bary).

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Parazitarea florii-soarelui atrage si pierderi calitative, referitoare la reducerea continutului de ulei in seminte, la modificarea unor raporturi intre fractiunile acizilor grasi nesaturati si saturati, alterari ale calitatilor gustative, etc.(ACIMOVIC si VERESBARANJI,1985).

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Pierderile cauzate de daunatori, in Campia de Vest, sunt determinate cu precadere, de golurile produse in culturi de unii daunatori polifagi, din familiile Elateridae, Tenebrionidae sau Curculionidae, de rozatoarele din Cricetide, fie prin daunarea plantei de unele homoptere. In vecinatatea asezarilor umane si a vegetatiei forestiere, dauneaza si pasarile.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg In sens strict, la nivelul judetului Timis, pierderile de recolta cauzate de boli si daunatori, depind de capacitatea de daunare a consumatorului primar, de conditiile pedoclimatice in care se dezvolta planta si organismul agresor, precum si de conditiile agrofitotehnice, sistemul si tehnologia de cultura.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg In cadrul protectiei integrate, se urmareste mentinerea populatiilor de organisme daunatoare, la un nivel la care sa nu depaseasca pragul economic de daunare.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg 3.1.2. Pragul economic de daunare

rl476j4432qllg rl476j4432qllg In combaterea integrata a bolilor si daunatorilor, se pune accent pe cunoasterea pragului economic de daunare.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Pragul economic de daunare (PED), exprima nivelul atacului de boli si daunatori (F %, I %, GA %), sau densitatea de daunatori, care poate produce o paguba egala cu costul tratamentului (BAICU T., 1989).

rl476j4432qllg rl476j4432qllg La floarea-soarelui, paguba se coreleaza cu un anumit nivel de atac sau de densitate a populatiei speciei, in fazele critice pe care le traverseaza planta in cursul vegetatiei.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Cuantificarea pagubei este greu de realizat, mai ales in cazul bolilor, dat fiind interrelatiile biotice complexe, ce se creeaza in agroecosistem, ca urmare a parazitarii concomitente sau succesive a mai multor organisme daunatoare, cat si datorita influentei mari a conditiilor de mediu.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Este si motivul pentru care utilizarea pragurilor economice de daunare la boli are caracter limitat, fiind stabilit doar pentru Sclerotinia sclerotiorum Lib. De Bary si pentru cativa daunatori (tabelul 3.1.).

Tabelul 3.1.

Praguri economice de daunare pentru patogeni si daunatori

la floarea-soarelui (dupa BAICU, 1989)

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Cunoasterea pragului economic de daunare, permite o aplicare diferentiata a lucrarilor de combatere, in functie de nivelul de atac la fiecare sola. In cazul organismelor daunatoare, la care nu se cunoaste pragul economic de daunare, este necesara definirea , situatiei critice in cultura, care poate impune aplicarea de tratamente de combatere.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg rl476j4432qllg 3.2. Bazele ecologice ale protectiei integrate a agroecosistemului

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Protectia integrata se sprijina pe aportul factorilor ecologici de combatere, cautand stimularea actiunii lor.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg In cazul agroecosistemului florii-soarelui mecanismele naturale de reglare sunt slabe, functionand totusi mai bine, in cazul daunatorilor.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg 3.2.1. Factorii abiotici ai agroecosistemului

rl476j4432qllg 3.2.1.1. Factorii climatici

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Conditiile climatice actioneaza ca factor de fluctuatie in agroecosistem, influentand evolutia populatiilor daunatoare si dinamica gradului de atac.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Resursele climatice ce caracterizeaza teritoriul judetului Timis, sunt cele ale climatului Campiei de Vest, cu unele particularitati microclimatice determinate de orografie, vegetatie naturala sau cultivata, amenajari hidroameliorative, etc.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Climatul Campiei de Vest este temperat, continental moderat, situandu-se la interferenta dintre sectorul de provincie climatica cu influente oceanice si sectorul de provincie climatica, avand influente mediteraneene.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Dupa Kopen, clima teritoriului luat in studiu, se incadreaza in provincia climatica c.f.b.x., caracterizata printr-o clima temperata, cu precipitatii in tot cursul anului, insa cu deficit de umiditate in lunile de vara.

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Pentru evaluarea conditiilor de microclimat, s-au luat in calcul valorile mediii, normale (multianuale), ale elementelor meteorologice, conditiile medii fiind cele care determina densitatea medie a populatiilor organismelor daunatoare.

rl476j4432qllg 3.2.1.1.1. Regimul termic

rl476j4432qllg rl476j4432qllg Temperatura medie multianuala a aerului se situeaza in limitele

10,6° - 10,8° C (tab. 3.2.), cu descrestere altitudinala de la vest (Sannicolaul Mare) spre est (Lugoj), de 0,02° C (fig. 3.1.).

Tab.3.2.

Temperatura aerului (° C)-valori medii multianuale

Timisoara 2003