Schita - Cartoful - Daunatori si boli,Importanta si compozitia chimica referat






CARTOFUL





A.          Sistematizare

FAMILIA Solanaceae

GENUL Solanum

SPECIA Solanum Tuberosum


B.           Origine si raspandire

originar din America de Sud (regiunile inalte si umede din Peru, Columbia);

a fost adus in Europa in secolul al XVI-lea (prima oara in Spania, apoi in Anglia);

s‑a raspandit in zonele cu conditii favorabile;

productii mari se obtin in Germania, Olanda, Franta, Polonia etc.;

a fost luat in cultura in Romania in secolul XIX.

C.           Importanta si compozitia chimica

folosit in alimentatia omului: -consum direct

-produse uscate

-produse semipreparate

folosit in industrie:

-amidon, spirt

-produse pe baza de amidon, spirt (cauciuc sintetic, coloranti)

folosit ca hrana pentru animale (porcine, bovine)

contine: - 76,3% apa;

- 23,7% substanta uscata (17,5% amidon si proteine):

- enzime;

- vitaminele A, B1, B2, C, D, PP;

- solanina gust amar; poate deranja la stomac;

devine toxica la 0,1 g/kg masa vie.

Din o tona de cartofi se obtin prin prelucrare industriala:

- 95 litri de alcool de 40˚;

- 15-17 kilograme de cauciuc sintetic;

- 140 de kilograme de amidon uscat;

- 100 de kilograme de dextrina.


D.          Particularitati botanice si biologice

de la plantare la rasarire sunt 15‑30 de zile (in functie de temperatura);

de la rasarire pana la inceputul tuberizarii sunt 10‑30 zile (are loc cresterea radacinii, a stolonilor, a tulpinii si frunzelor);
Radacina fibroasa si ramificata, radacina primara si radacina secundara (stolonifera);
Stoloni – muguri axilari si terminali; in spatiul varfului de crestere exista o zona care se ingroasa, din care se formeaza tuberculul.

tuberizarea (incetarea cresterii plantei aeriene si crestere tuberculului) dureaza 25‑45 de zile;

Maturarea tuberculului (reducerea ritmului de tuberizare, frunzele si lujerii ingalbenindu‑se) dureaza 20‑40 de zile.

Pe suprafata tuberculului exista ochi, formati din 3 muguri la subsoara unui rudiment de frunza, care se numeste spranceana. In conditii optime de perminare, cartoful incolteste (mugurele central) se transforma in colt.

E.            Clasificare

dupa perioada de vegetatie: Soiuri            timpurii – Fresco (95 de zile, perioada de vegetatie);
semitimpurii – Bran, Rustic, Teo (95‑110 zile);
semitarzii – Super (110‑130 zile)
tarzii – Titus (peste 30 de zile).





dupa calitate:                 Clasa A – pentru salate (tuberculii mai putin fainosi, nu se sfarama la fierbere; consistenta tare);
Clasa B – pentru diferite preparate culinare (mai putin fainosi, crapa uneori la fierbere; amidon fin);
Clasa C – fainos, are consistenta redusa si crapa la fierber;
Clasa D – foarte fainos, se sfarama complet; amidon grosier folosit in industria sa.


F.            Zone de favorabilitate

foarte favorabile – depresiunile intramontane si extramontane (temperaturi de 16‑18 C, precipitatii anuale mai mari de 600 mm/an);

favorabile – dealuri subcarpatice (temperaturi de 19‑20 C, precipitatii anuale mai mici);

favorabile pentru cultura timpurie – in Sud, in Sud‑Est, in Arad,in Sudul Moldovei, in Dobrogea.


G.    Relatiile cu factorii de mediu

caldura – cresterea plantelor si formarea tuberculilor are loc cel mai bine la temperaturi de 15‑18 C; la temperaturi de –2 sau ‑3 C cartoful este complet distrus;

lumina – este pretentios fata de lumina mai ales in faza formarii tuberculilor; la umbra nu formeaza tuberculi;

umiditatea – are cerinte mari fata de umiditate; seceta determina stagnarea cresterii tuberculilor, reducerea productiei si capacitatea de pastrare;

solul – are cerinte ridicate fatp de sol; prefera soluri nisipo‑lutoase, luto ‑ nisipoase, aluvionare, afanate, bine aerisite, fertile.


H.    Rotatia culturii

Inaintea cartofului se cultiva: familia leguminosae grau, orz si porumb.

Se recolteaza:

cartofii timpurii – manual, cand au aproximativ 30 de grame;

ceilalti – cand vrejii sunt uscati.


I.      Daunatori si boli

Carabusul de mai (larva roade galseria in tubercul, si aici se restbilesc bacteriile si ciupercile, care produc putrezirea);

Gandacul de Colorado (roade frunzele);

Boli:

Viroze (virusi);

Raia comuna a cartofului;

Mana (pete brun‑rosiatice pe frunze);

Fainarea (frunzele acoperite cu un micelin albicios).










loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Cauta referat
Scriitori romani