GIMNOSPERME - referat referat






GIMNOSPERME

CLASA

ORDIN

FAMILIE

GEN

CYCADOPSIDA

CYCADALES

CYCADACEAE

CYCAS

GYNKGOOPSIDA

GYNKGOALES

GYNKGOOACEAE

GYNKGO

CONIFEROPSIDA

CONIFERALES
(PINALES)

ARAUCARIACEAE

ARAUCARIA

TAXODIACEAE

TAXODIUM
SEQUOIADENDRON
SEQUOIA
METASEQUOIA
CRYPTOMERIA

CEPHALO-
TAXACEAE

CEFALOTASSO

CUPRESSACEAE

CUPRESSUS
THUJA
LIBROCEDRUS
JUNIPERUS
CHAMAECYPARIS

PINACEAE

ABIES
PICEA
PINUS
LARIX
CEDRUS
PSEUDOTSUGA
TSUGA

TAXALES

TAXACEAE

TAXUS

 

 

Scurta istorie a gimnospermelor

Cu mai bine de 220 milioane de ani in urma , flora terestra era dominata de aceste plante cu flori primitive.

Carbonifer:

Un aspect al evolutiei plantelor spre formele superioare cu flori si seminte este si aparitia, printre ferigile carbonifere, a unor plante care au premers dezvoltarea plantelor cu seminte golase-gimnospermele.

Permian:



Din permian se cunosc, ca stramosi ai coniferelor actuale, Walchia piniformis  si Voltzia heterrophylla . Voltzia se dezvolta in permian, dar o gasim si in timpurile de la inceputul erei mezozoice. Ambele plante purtau semintele in conuri si au constituit originea celor mai multe dintre coniferele care se vor dezvolta in lungul erelor mezozoice si neozoice.

Triasic:

Dintre Cycadophyta - gimnosperme primitive- Pterophyllum, cu frunze penate dispuse pe tulpini groase, a fost raspandit pana la sfarsitul mezozoicului.

Jurasic:

In jurasic, perioada urmatoare triasicului, gimnospermele stravechi iau o mare dezvoltare. Printre acestea sunt caracteristice unele bennettitale, ca Cycadeoides, care infrumusetau peisajul. Cycacadeoides avea tulpini groase, imbracate in resturile petiolurilor frunzelor cazute, si erau presarate cu flori, iar spre varf se desprindea un buchet mare de frunze. Dintre bennettitale se mai cunoaste Williamsoniella, cu tulpina ramificata dicotomic, florile purtate pe pedunculi lungi si Williamsonia, care avea infatisarea unei ferigi arborescente. La bennettitale apare un invelis care cuprinde si apara samanta. Conul matur avea asemanari cu fructul angiospermelor, plante superioare cu semintele protejate de fruct.

Cretacic:

In aceasta perioada gimnospermele au intrat in regres fata de angiospermele pornite pe calea unei mari evolutii.

Neozoicul inferior:

Pentru formatiunile neogene sunt caracteristice coniferele Taxodium si Sequoia, forme cu mare raspandire, mai ales pe continentele sudice.

        Timp de 120 milioane de ani aceste plante au constituit vegetatia dominanta a Pamantului.

        Coniferele sunt plante lemnoase, arbori sau arbusti care apar in padurile de conifere din zone montana, la care apar pentru prima data florile grupate in conuri (de unde si denumirea de conifere). Ele se inmultesc prin seminte, care sunt libere, neinchise  in fruct. (gimno- liber; sperme- samanta;=> gimnosperme= plante cu seminte libere). Lemnul este format predominant din traheide mai perfectionate structural decat la ferigi care alaturi de liber formeaza fascicule libero-lemnoase dispuse concentric. In mijlocul fasciculelor se afla cambiul, care spre interior produce lemn si spre exterior liber.

        Reproducerea este numai sexuata. In ciclul lor de dezvoltare alterneaza doua generatii: una sporofitica, diploida, si una gametofitica, haploida. Dupa fecundare, rezulta zigotul, din care va lua nastere samanta, care va incepe generatia sporofitica.

        Generatia sporofitica este reprezentata de un corm bine dezvoltat, format dintr-o radacina puternica, ramificata la suprafata solului datorita substratului stancos. Tulpina este dreapta, lemnoasa, iar coroana are aspectul unui con. Tulpina produce o substanta cleioasa si lipicioasa, numita rasina (de aici si numele de rasinoase), care in contact cu aerul se intareste. Frunzele sunt aciculare, dispuse penat, in smocuri sau in jurul ramurilor. Ele sunt persistente si iarna, cad pe rand la intervale de 3-6 ani, de aceea coniferele raman verzi in permanenta (cu exceptia laricei sau zadei, care toamna in fiecare an isi schimba frunzele, ca si arborii cu frunze cazatoare).

        Generatia gametofitica (sexuata) este reprezentata de gameti care sunt grupati in flori. Florile sunt grupate in conuri.

        Conurile barbatesti sunt situate spre varful ramurilor si reprezinta o floare barbateasca, formata dintr-un ax al conului care sustine solzii staminali, purtatorii sacilor polenici, cu numeroase grauncioare de polen.

        Conurile femeiesti sunt situate in varful unei ramuri de la baza coroanei si reprezinta o inflorescenta. Fiecare con este format dintr-un ax care sustine solzii carpelari cu doua ovule si o bractee. Din zigotul diploid prin diviziuni repetate se va diferentia embrionul cu numeroase cotiledoane. Semintele libere, unele aripate, cad din conul seminal, pe sol si formeaza o noua planta (sporofitul).

        Aparitia semintei reprezinta un salt calitativ in procesul evolutiei plantelor.

        Reprezentantii din tara noastra sunt: pinul (Pinus silvestris), molidul (Picea abies ), tisa (Taxus baccata), arbore ocrotit, ienuparul (Jeniperus communis), jneapanul  (Pinus mugo),  bradul (Abies alba), laricele (Larix deciuda), zambrul (Pinus cembra)- arbori ocrotiti, arborele-vietii (Thuja orientalis).

        Gimnospermele se impart in 3 grupe: cicadale, ginkoale si conifere.

       

 

Cicadale:

-cuprind 185 de specii in 11 genuri;

-sunt cele mai primitive plante cu flori;

-seamana cu palmierii dar nu sunt inruditi;





-coroana este mare, formata din frunze lungi;

-reprezentanti: Cycas circinalis, Cycas revoluta.          

Cycas  circinalis, este originar din Asia. Este cultivat si in zona Caraibilor, in special in curtile bisericilor. In insulele Barnados, toate plantele par a fi femele.

 Conuri barbatesti.

Ginkoale:

-reprezentat de o singura specie, arborele-pagodelor, Ginko biloba;

-raspandite in sud-estul Asiei;

-intalnite numai in parcuri;

-este o adevarata „fosila vie” (in perioada Jurasicului si a Cretacicului a cunoscut era foarte raspandit);

-ajunge la maturitate la varsta de 30 de ani, pana atunci semintele nefiind diferentiate;

-florile sunt unisexuate: cele barbatesti sub forma de ciorchine,     iar cele femeiesti prezinta doua ovule nude;

-samanta are un strat carnos pe dinafara si dur in interior.

Ginko biloba.

Conifere:

-raspandite pe toata suprafata globului, dar cu precadere in zonele muntoase ale zonei temperate;

-florile sunt grupate in conuri barbatesti (o floare) si conuri femeiesti, alcatuite din mai multe flori (inflorescente);

-floarea barbateasca este formata dintr-un ax longitudinal pe care sunt asezate in spirala numerosi solzi, care poarta pe fata inferioara doi saci cu polen;

-floarea femeiasca este alcatuita dintr-un solz extern pe care sta prins un solz intern care poarta la baza doua ovule;

-polenul adus de vant germineaza pe ovule, formand tubul polinic prin care gametul barbatesc ajunge la oosfera, dand nastere la zigot;

-zigotul se divide si da embrionul, iar ovulul devine samanta neinvelita.

-reprezentanti: bradul alb (Abies alba), pinul de padure (Pinus sylvestris), zada (Larix decidua), tisa (Taxus baccata), ienuparul (Juniperus communis), arborele-mamut (Sequoia gigantea), molidul (Picea abies), jneapanul (Pinus mugo), arborele vietii (Thuja orientalis), tuia (Thuja occidentalis), chiparosul (Cupressus sempervirens), carcelul (Ephedra distachya), etc.

Importanta

 

Deoarece formeaza paduri pe suprafete intinse, gimnospermele au o mare importanta ecologica (influenteaza clima, umiditatea, calitatea aerului).

Lemnul are o mare importanta industriala, fiind folosit in constructii, la fabricarea mobilei, a instrumentelor muzicale si altor obiecte. El mai constituie materia prima folosita pentru fabricarea celulozei.

Din rasina se obtin tusul, negrul de fum, terebentina, sacazul, etc.

Unele sunt plante decorative sau sunt folosite in medicina. Gimnospermele fosile au stat la baza formarii rezervelor de carbuni superiori.

Lemnul greu, dur si compact, de culoare roscata , al tisei, este foarte pretios pentru sculptura si tamplarie fina.

Lemnul molidului serveste  in constructii, in tamplaria usoara, la construirea avioanelor, iar ca lemn  de rezonanta este cautat pentru fabricarea instrumentelor muzicale. Molidul se foloseste ca materie prima in industria hartiei si a celulozei. Scoarta contine 10-11% tanin si se intrebuinteaza ca materie tananta in tabacarie. Prin distilarea rasinii se obtine  terebentina, colofoniu, gudroane si alte substante chimice utile.   

Lemnul bradului este folosit in constructii, in fabricile de mobile si chibrituri, in tabacarie si la extragerea terebentinei.

Zada se cultiva ca arbore ornamental si in plantatii forestiere, pentru lemnul sau de calitate superioara, bun la fabricarea mobilei.

Din lemnul si rasina pinului se obtine chinorozul- funinginea de brad, terebentina, colofoniul si gudronul

Terebentina extrasa din rasina jepului este de calitate superioara.

Florile femele ale ienuparului au aspect de muguri verzi produc pseudobace, la inceput verzi, apoi negre-albastrii, brumate si aromate. Pseudobacele avand proprietati stomahice si diuretice, se folosesc in medicina. Ele mai servesc  la aromatizarea bauturilor spirtoase.

Chiparosul se planteaza mult pe coastele Mediteranei, pentru frumusetea coroanei inalte, de forma piramidala.

Chiparosul de balta, inalt pana la 40m este cultivat ca arbore

ornamental prin parcuri si pe la marginea lacurilor. Din radacinile crescute in balta se ridica in aer prelungiri respiratorii-pneumatofori. Clorhidratul de efedrina ca si ceaiul din ramurile inflorite, se inrebuinteaza in astme si bronsite.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani