Spinelul de Cobalt - pigmentul de cobalt referat






Spinelul de cobalt

Pigmentul de cobalt a fost cunoscut inca din antichitate dar a fost inbunatatit in secolul 19.Culoarea a fost descoperita in prima jumatate a secolului 18 de chimistul suedez Brandt. In 1777 Gahn si Wenzel au gasit aluminatul de cobalt in timpul cercetarilor asupra compusilor pe baza de cobalt.Pigmentul nu a fost comercializat pana in 1803-1804.Thenard a vazut culoarea la fabrica de portelan din Sevres.El a inceput experimentele folosind fosfatul de cobalt si oxidul de aluminiu.Pigmentul nu si-a schimbat culoarea nici dupa doua luni de testari.Producerea a inceput in Franta la 1807,si majoritatea surselor de informare l-au gasit pe Thenard ca fiind inventatorul acestui pigment. 

          Scopul principal al utilizarii pigmentilor a fost si a ramas slujirea nevoii omului de frumos , dar nu mai putin protejarea suprafetelor metalice impotriva coroziunii.

          Structura spinel , redata prin formula AB2O4 sta la baza unei importante game de pigmenti cu o bogata paleta de nuante.Variatia raportu-lui Co2+ si Al3+ conduce in conditii bine precizate la pigmenti din seria alu-minatului de cobalt.

          Pigmentii albastrii si turquoise pe baza de cobalt cu structura spineli-ca sunt utilizati , dat stabilitatii lor deosebite , precum si proprietatilor cro-matice superioare la realizarea pigmentilor de tip heteromorf.Prepararea pigmentilor anorganici termorezistenti pe baza de cobalt , se realizeaza prin procedeul pirosintezei amestecului intim al reactantilor , cel mai frecvent sub forma de pulberi ale oxizilor metalici.

SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC

1.CONTROLUL MATERILOR PRIME

2.DOZARE

3.OMOGENIZARE

4.CALCINARE

5.MACINARE

6.SPALARE

7.FILTRARE SAU CENTRIFUGARE

8.USCARE

9.DEZINTEGRARE

10.CERNERE

11.CONTROLUL PRODUSULUI FINIT

12.AMBALARE

         

         

Sistemul CoO∙Al2O3 este reprezentativ in domeniul culorii albastre pe baza de cobalt.

          Raportul molar al celor doi oxizi este prezentat in tabelul urmator:

CoO

Al2O3

1.25

1

1

1

0.75

1

0.5

1

Pe baza calculelor s-a determinat cantitatiile in grame ale celor doi oxizi pentru un amestec de 100 grame.La fiecare din cele 4 retete s-a adaugat o cantitate de 4 grame.Rezultatele se gasesc in tabelul urmator:

CoO

Al2O3

NaCl

47.89

52.11

4

42.37

57.63

4

35.54

63.46

4

26.88

73.12

4

 

          Pentru prepararea pigmentului in laborator sa lucrat cu o reteta care contine 30 g amestec de oxizi.Pentru aceasta reteta valorile in grame ale celor doi oxizi se gasesc in urmatorul tabel :

CoO

Al2O3

NaCl

14.367

15.633

1.2

12.711

17.289

1.2

10.662

19.338

1.2

8.064

21.936

1.2

In aceasta reteta in locul CoO s-a folosit (CH3COO)2Co ca substanta aducatoare de CoO, iar in locul Al2O3 s-a folosit Al(OH)3 ca substanta aduca –toare de Al2O3.Valorile pentru cele doua substante exprimat in g se gaseste

 in talelul urmator:

(CH3COO)2Co

Al(OH)3

NaCl

47.698

45.524

1.2

42.200

50.346

1.2

35.397

56.313

1.2

26.772

63.878

1.2

Dupa calcularea cantitatilor , s-a trecut la cantarirea celor doua substa-nte.Dupa cantarire s-au omogenizat cele doua substante folosindu-se apa distilata.Dupa omogenizarea celor 4 amestecuri de substante,acestea au fost introduce in etuva pentru uscare.

In continuare s-a trecut la pastilarea amestecurilor din cele doua substante,si s-au introdus in cuptor in vederea arderii acestora. Primele pastile s-au ars la temperature de 9000C.Dupa ce s-au tinut la acest palier timp de o ora,s-au scos din cuptor si s-au racit brusc in apa distilata. In continuare probele s-au decantat si au fost introduce in etuva pentru uscare. Dupa ce s-au uscat s-a trecut la maruntirea lor prin mojarare dupa care au fost introduce in plicuri numerotate cu numarul si temperatura la care au fost arse.Celalalte probe s-au ars la 10000C respectiv 11000C.Si acestea au fost supuse la aceleasi operatii ca si cele arse la 9000C.

Testarea pigmentului asfel obtinut , s-a facut in doua etape:

1.    Analiza spectrala si trasarea graficului reflectantei acestuia;

2.    Testarea acestuia intr-un email.

1.S-a analizat pigmentul din proba 4A,care s-a introdus intr-un refractometru RX si pe baza rezultatelor s-a trasat graficul reflectantei.

Valorile reflectantei se gasesc in tabelul urmator:

Λ[nm]

R[%]

Λ[nm]

R[%]

360

40





540

9

370

43

550

8

380

45

560

7

390

46

570

6

400

48

580

5

410

53.5

590

6

420

58

600

5

430

61

610

3.5

440

60

620

0

450

58

630

3

460

55

640

11

470

50

650

15

480

46

660

24

490

48

670

37.5

500

40

680

57

510

28

690

78

520

18

700

95

530

12

710

100

                

Graficul reflectantei se gaseste in figura de pe pagina urmatoare.

2.Reteta pentru barbotina email pentru acoperire:

FRITA STC 2001                      100g

ARGILA(CAOLIN)                  6g

BORAX                                     0.3g

NaNO2                                       0.3g

KCl                                            0.2g

PIGMENT                                 6g

APA                                          44ml

Pentru prepararea barbotinei s-a folosit reteta impartita la 3.33 .

Substantele au fost fin mojarate si au fost introduce in moara cu bile timp de 30 minute pentru omogenizare.Dupa omogenizare barbotina a fost aplicata pe doua placute si introduse in cuptor timp de 3 min. la o temperature de 8000C .










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani