Artele la 1848 - pictura, arhitectura, muzica referat






Artele la 1848 in Tarile Romane

            Arta revolutiei de la 1848, sub diferitele sale aspecte, a reflectat noile idealuri ĉi realitati revolutionare; in sculptura, muzica, arhitectura, revolutia de la 1848 poate fi urmarita sub aspectele ei cele mai importante. Astfel se explica de ce, intr-un timp atat de scurt cat a tinut regimul revolutionar in Muntenia, au fost cultivate toate genurile ĉi au aparut realizari la care arta din epocile anterioare nu ajunsese.

Pictura.

            Artistul care ĉi-a legat numele de aspiratiile poporului pentru epoca de dupa 1848 a fost Theodor Aman, pictor de referinta al romanilor(1831-1891).

            Aman ĉi-a petrecut copilaria la Craiova, unde a urmat cursurile colegiului local; aici a avut ca profesor pe pictorul Constantin Lecca. A urmat apoi la Sf. Sava din Bucureĉti, de unde s-a intors la Craiova pentru a participa la revolutia din 1848. In 1851 a plecat la Paris, unde a avut buni profesori, de la care ĉi-a insuĉit desenul ĉi studiul compozitiei istorice.

            Printre primele opere expuse la Paris, se afla un autoportret la care se vede influenta lui Courbet. Putin mai inainte executase Cea din urma noapte a lui Mihai Viteazul, care a deschis seria unor creatii artistice legate de evenimentele istorice. Dupa o calatorie la Constantinopol, s-a intors in 1858 in tara cu un renume caĉtigat. El a realizat tablourile Unirea Principatelor, Hora Unirii la Craiova opere in care iĉi manifesta credintele sale patriotice. In timpul domniei lui Cuza a executat alte tablouri istorice, cu scene din trecutul de lupta al poporului roman impotriva turcilor, ecou al dorintei de libertate. O interesanta compozitie este tabloul care prezinta alegerea lui Cuza, document veridic; de asemenea este viu portretul lui Tudor Vladimirescu.

            Cum pe acea vreme taranii preocupau pe artiĉtii inaintati, Aman i-a infatiĉat in mai multe figuri ĉi compozitii; mai aproape de realitate a tratat acest subiect in cateva gravuri de dupa epoca lui Cuza. Anii din urma ai vietii lui Aman au fost plini de amaraciune; el a criticat pozitia regelui, care adusese pe arhitectul francez Lecompte de Noüy, care, in nepriceperea sa, distrugea monumentele nationale. Atitudinea sa protestatara fata de conducerea tarii a revarsat-o intr-un tablou neterminat, Boierii surprinĉi la ospat de trimiĉii lui Vlad Tepeĉ.

            Initiatorul Ĉcolii de belle-arte ĉi al Pinacotecii de la Iaĉi, Gh. Panaiteanu-Bardasare, infocat unionist, a fost un pictor influentat de academismul insuĉit pe vremea studiilor sale la Paris. Cunoscute sunt cateva tablouri reprezentand figuri pline de sentimentalism ĉi cateva portrete de contemporani.

            Bogat in activitatea sa artistica a fost Gheorghe Tattarescu( 1818 - 1894 ). S-a facut cunoscut ca pictor religios, decorand numeroase biserici din diferite colturi ale tarii ĉi contribuind la procesul de laicizare a acestei arte arhaizante. Pentru cunoaĉterea mai justa a acestui gen, Tattarescu a intreprins in 1884 o calatorie in Rusia, care a avut un rezultat fericit: decorarea Mitropoliei din Iaĉi. A lasat un bun manual de pictura, valoros pentru vremea sa.

            Subiectul alegoric al unirii este foarte frecvent. Printre cele mai importante lucrari sunt: Unirea Principatelor, de Szathmary; Unirea Principatelor dedicata Natiunii moldo- romane, de Gh. Tattarescu; cateva litografii ale lui Wenrich. Se fac ĉi scene istorice cu aluzii la actualitate sau luate direct din actualitate: Intalnirea stindardului lui Ĉtefan cel Mare cu al lui Mihai Bravu la Socola de Al. Asaki; La legi noi, oameni noi de Szathmary. Unirea a trezit sentimente artistice ĉi la oamenii din popor, cum este cazul cu acel meĉter necunoscut care a realizat steagul breslei barbierilor in 1859.

            Dintre artele aplicate, grafica ilustrarii de carti sau de foi volante a jucat un rol important, popularizand ideile ĉi actiunile de seama din perioada Unirii ĉi reformele lui Cuza. Intre litografi, un prim loc l-a ocupat Carol Popp de Szathmary, care a facut portretul domnitorului in picioare ĉi cel al Doamnei Elena intr-un somptuos costum de gala. Szathmary, originar din Cluj, ĉi cu studii la Budapesta ĉi Viena, a fost cel mai asiduu gravor ĉi desenator, fara sa ajunga insa la o arta superioara, aĉa cum s-a intamplat cu acuarelele sale de deosebit talent. S-a integrat idealurilor politice ale vremii, cum se vede ĉi dintr-o serie de alegorii privind Unirea.

            Cunoscuta a fost ĉi activitatea de litograf a lui D. Papazoglu; lui se datoresc un portret al lui Cuza, editat de Lemercier din Paris, ĉi trei litografii reprezentand scene importante din domnia lui Cuza, lucrate academic ĉi fara viata, dar importante documente istorice.

            Un gen nou, caricatura, ĉi-a facut aparitia in toate cele trei provincii romaneĉti, cu tema comuna a combaterii duĉmanilor Unirii. Caricaturiĉtii - printre care polonezul Dembitki - lucrau la ziare, cum au fost Nichipercea al lui N. T. Oraĉanu ĉi Bondarul, situate pe pozitii inaintate in anii Unirii; Umoristul la Arad ĉi apoi la Gherla; Aghiuta, ziarul lui Haĉdeu; Ghimpele, in care se ataca dinastia sau paĉoptiĉtii tradatori ai cauzei revolutionare.



            S-a trecut acum la realizarea unui vechi deziderat: infintarea de ĉcoli superioare de invatamant artistic. Mai intai la Iaĉi, in 1860, a fost inaugurata Ĉcoala de belle-arte de insuĉi domnitorul; la Bucureĉti, datorita lui Aman ĉi Tattarescu, o ĉcoala similara s-a deschis in 1864. Paralel cu infiintarea ĉcolilor s-au organizat pinacoteci, in care s-au expus tablouri din vechi colectii sau din operele pictorilor in viata.

            Inca un fapt nou, devenit caracteristic pentru artele plastice, l-a constituit aparitia expozitiilor artiĉtilor in viata, dintre care cea dintai a avut loc in 1864; ele au jucat un rol important in educarea artistica a maselor. Acum perioada de cautare a incetat; operele care oglindeau nazuintele maselor erau tot mai iubite de popor. Artistul iĉi avea locul sau bine precizat in societate, dar trebuia sa lupte din rasputeri ca sa ĉi-l mentina.

            Cel de-al treilea mare eveniment politic al acestei perioade, independenta nationala de stat, legata de razboiul din 1877-1878, in care romanii ĉi ruĉii au luptat impotriva Imperiului Otoman, a dat prilej stralucit artiĉtilor romani sa-ĉi exprime adeziunea ĉi contributia lor. Legatura indisolubila cu idealurile patriotice, cu soldatul din popor, a creat arta adevarata a razboiului pentru independenta. Acest spirit a fost insuflat ĉi de penelul lui Nicolae Grigorescu ĉi de cei ce i-au urmat.

            Nicolae Grigorescu(1838-1907), nascut din parinti tarani, a venit de copil la Bucureĉti, unde a prins gust pentru pictura. Dupa sumare pregatiri artistice la pictorul portretist Anton Chladek, Grigorescu adolescent a zugravit biserici - la Caldaruĉani ĉi Zamfira - intr-un stil cu totul nou, umanizand sfintii. Tot acum picteaza ĉi primele tablouri istorice, printre care Mihai scapand stindardul. Dupa ce a incercat, fara rezultat, sa plece la studii in strainatate, a mers la Agapia, pe care a impodobit-o cu picturi de vadita valoare artistica, deĉi n-avea decat 20 de ani.

            A reuĉit in 1861, cu o bursa obtinuta prin M. Kogalniceanu, sa plece la Paris, visul sau, unde aproape singur s-a format, copiind tablouri celebre de la Luvru, la ĉcoala naturii de la Barbizon ĉi a picturilor cu care a intrat acolo in contact; dovada, intre altele, Peisaj cu stanci, Apus de soare la Barbizon.

            Intorcandu-se in tara prin Galitia, a facut schite de evrei batrani ĉi expresivi; colindand tara, a infatiĉat peisaje vii, ca Baratia din Campulung ĉi altele. Neutilizat, s-a dus pentru a treia oara la Paris, unde a lucrat intr-o tehnica superioara in stil realist ĉi sobru ĉi a expus 26 de lucrari in 1870; la Expozitia de la Bucureĉti din 1873 a prezentat masiv 140 de lucrari, care l-au impus definitiv, reuĉind sa determine un curent innoitor prin calitatea neobiĉnuita a operei sale ĉi indemnand pe tinerii pictori ai generatiei noi sa se indrepte catre scenele din viata poporului.

            Dupa numeroase alte calatorii in Apus, razboiul din 1877 aducandu-l in tara, a participat efectiv la campanie ca pictor pe front. Maiestria artistului in compunerea maselor este neintrecuta; scenele luptelor la baioneta sunt un exemplu de mare arta ĉi patriotism( Atacul de la Smardan ). Acelaĉi suflu se remarca in scenele sumbre sau in portrete vii( Spionul, Cazacul, Ofiter rus calare, Sentinela, Capete de prizonieri turci ). Cu toata stralucirea operei sale, ĉi dupa razboi s-a lovit de greutati ĉi a plecat din nou din tara, continuandu-ĉi activitatea in Franta; a revenit apoi in tara unde a ramas pana la moartea sa in 1907.

            Din grupul de artiĉti care au plecat pe front, mai amintim pe Szathmary, care a lucrat schite pentru publicatii straine; pe transilvaneanul Sava Hentia, pictor cu mare putere de munca ĉi reuĉite tablouri( Intalnirea ) ĉi pe G. Mirea, care a avut schite nu prea importante de razboi, mai reuĉite fiind insa tablourile cu alte subiecte: Varful cu dor ĉi Mihai Viteazu privind capul lui Andrei Báthory.

            In Transilvania s-a dezvoltat o bogata arta legata de aceleaĉi idealuri: dezrobirea sociala ĉi nationala; poate in nici un domeniu nu s-a remarcat colaborarea dintre artiĉtii luptatori de dincoace ĉi dincolo de munti ca in pictura. C. Lecca, Miĉu Popp, Carol Popp de Szathmary au participat la revolutia de la 1848 din Tara Romaneasca sau au sprijinit Unirea ĉi razboiul de independenta. Braĉovul a fost locul unde s-au refugiat Negulici ĉi Iscovescu, care au desenat portretele revolutionarilor in vederea alcatuirii unui album pentru a fi raspandit populatiei. Miĉu Popp a incercat realizarea unui 'Panteon' al istoriei nationale romaneĉti, pictand o serie de figuri istorice: Mihai Viteazul, Al. I. Cuza, Andrei Mureĉanu, Vasile Alexandri, Mihail Kogalniceanu ĉi altii.





            In Banat exista mai de mult o miĉcare artistica cu tendinte realiste. Cel mai proeminent reprezentant a fost pictorul Nicolae Popescu ( 1835 - 1877 ), care s-a inspirat din viata zilnica a banatenilor. El a proiectat o compozitie avand ca tema unirea Transilvaniei cu celelalte tari romane ĉi a intreprins copierea basoreliefurilor de pe columna lui Traian pentru a fi litografiate ĉi raspandite in popor. A realizat un numar mare de portrete, tratate in stil neoclasic, dupa invataturile primite in Italia. Mai putin valoros a activat in Banat pictorul Constantin Daniel, autor ĉi de scene religioase.

            Se mai remarca la mijlocul secolului al XIX-lea, pe langa pictura culta, zugravitul pe sticla ĉi gravura pe lemn, specifice Transilvaniei. Pictura pe sticla avea un continut religios, dar cu numeroase elemente laice, luate din viata taraneasca. Centrele importante de pictura pe sticla ĉi lemn au fost satele Nicula ĉi apoi Hasdate din apropierea Clujului, aceasta arta raspandindu-se in Fagaraĉ ĉi Braĉov.

Arhitectura.

            Perioada care a urmat revolutiei din 1848 a dus la o creĉtere a centrelor oraĉeneĉti, in primul rand Bucureĉtiul ĉi Iaĉul; ele au devenit oraĉe cu aspiratii europene in edilitate, punandu-ĉi probleme de urbanistica. In perioada formarii statului national ĉi a cuceririi independentei a crescut nivelul edilitar al centrelor urbane, indeosebi al Capitalei, ĉi s-a ridicat un numar insemnat de constructii noi. Acestea, deĉi nu erau monumente de arta, exprimau noile necesitati. Astfel au fost garile de la Bucureĉti ĉi Iaĉi ĉi uzina de gaz de la Filaret din Bucureĉti.

            Caracteristic acestei arhitecturi a inceput sa devina stilul constructiilor obiĉnuite in Austria sau Franta, stil care va da oraĉelor un caracter hibrid. Casa veche boiereasca, inconjurata de parc ĉi gradini, a inceput sa dispara; hoteluri fara gust inlocuiesc hanuri de tipare orientale.

            Cel mai insemnat arhitect al epocii a fost Alexandru Orascu. Nascut la Bucureĉti in 1817, a plecat in 1841 in Germania, unde a studiat la Berlin ĉi München, centrele ĉcolii neoclasice; mai putin a stat la Paris. Numit profesor de inginerie civila la Sf. Sava, in timpul revolutiei era arhitect al Capitalei, in care calitate decora strazile cu prilejul diferitelor manifestatii ale revolutiei. Luptator pentru Unirea Principatelor, Alexandru Orascu a devenit directorul Scolii de Ingineri constructori de la infiintarea ei, iar in timpul lui Cuza, director al directiei lucrarilor publice. La infiintarea Universitatii din Bucureĉti a fost numit profesor de geometrie descriptiva ĉi apoi decan al Facultatii de Ĉtiinte; dupa razboiul Independentei va ajunge rectorul aceleiaĉi universitati. A fost autorul a numeroase edificii publice din Bucureĉti, Iaĉi, Ploieĉti ĉi Constanta. Opera sa de capetenie a fost vechea cladire a Universitatii din Bucureĉti, in stil sobru neoclasic, cu frontonul impodobit cu bazoreliefuri; a restaurat in acelaĉi stil Metropolia din Iaĉi, pastrand liniile arhitectonice ale primului constructor, arhitectul rus Singurov.

            O alta constructie importanta, admirata timp de un secol, a fost Teatrul National din Bucureĉti proiectat de arhitectul vienez Josef Heft, distrus de nemti. Teatrul a inceput sa fie construit inca din 1846 ĉi a fost inaugrat abia in decembrie 1952, dupa reluarea constructiei pe timpul lui Ĉtirbei Voda, lucrand la ea ĉi arhitecti romani.

            In legatura cu dezvoltarea oraĉelor trebuie amintita infrumusetarea lor cu gradini publice ĉi particulare, pentru care s-au adus meĉteri priceputi din strainatate, in acelaĉi timp infintandu-se o catedra speciala la Ĉcoala de arhitectura. In Bucureĉti, gradina Ciĉmigiu, care exista mai inainte, a capatat un aspect nou; la Iaĉi s-a desavarĉit gradina Copou. Un elvetian, Louis Leyvraz, a fost horticultorul la moda in epoca Unirii ĉi a lui Cuza; el a dotat multe curti boiereĉti cu gradini, pline de alei sinuoase ĉi chioĉcuri dupa gustul apusean. Devenit ĉeful gradinar al Capitalei, a infrumusetat-o cu gradinile Icoanei, Sf. Gheorghe, Episcopiei etc.

Sculptura.

            Ornamentarea fatadelor cladirilor noi reclama venirea a numeroĉi artiĉti decoratori din strainatate, care utilizau elementele clasice: pilaĉtri sau coloane angajate, cu capiteluri din stuc, balcoane ĉi ferestre cu grile din fier forjat. Cel mai de seama a fost Karl Storck, venit la Bucureĉti in 1848. Originar din Germania, unde invatase meĉteĉugul migalos al orfevrariei, a trecut la noi in tara la modelarea diferitelor ornamente pentru infrumusetarea fatadelor cladirilor.



            Curand a plecat la München pentru reprofilarea pregatirii sale artistice; dupa doi ani, intorcandu-se in tara, a devenit sculptorul cel mai cautat. A lucrat frontonul Universitatii din Bucureĉti, pastrand liniile neoclasicului Orascu; a reprezentat Minerva incununand artele ĉi ĉtiintele, denotand ca iĉi insuĉise temeinic ĉtiinta proportiilor ĉi anatomia corpului omenesc; acest fronton a fost considerat ca cea mai buna realizare de acest gen din secolul al XIX-lea.

            Sculptorul Karl Storck mai este cunoscut ĉi ca bun portretist, lucrand in acelaĉi stil neoclasic busturile lui Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogalniceanu ĉi C. A. Rosetti. In 1865 a fost numit profesor la Ĉcoala de belle-arte. Printre elevii sai mai cunoscuti au fost sculptorii Gheorghe Iuliu Zolnay, autorul monumentului lui Tudor Vladimirescu din Craiova, ĉi Ion Georgescu; in atelierul sau a lucrat ĉi Paul Focĉaneanu, coautorul frontonului Universitatii din Bucureĉti.

Muzica.

            In preajma anului 1848, muzica romaneasca se afla in plina lupta pentru afirmarea trasaturilor nationale, descatuĉandu-se treptat de influentele turceĉti ĉi greceĉti, ca ĉi de dominatia bisericii. Urmand idealurile paĉoptiste inaintate, muzica s-a legat de realitatile vremii, avand un continut social critic, exprimat intr-un limbaj mai apropiat de graiul poporului. N. Filimon, cel dintai critic muzical ĉi teatral de la noi, a aratat cum inovatiile in muzica aduse din apus au largit campul de inspiratie al lautarilor, masa interpretilor muzicali de atunci.

            Anton Pann, poet ĉi compozitor, culegator de folclor, a adus  o importanta influenta in muzica de larga circulatie. El a cules ĉi tiparit numeroase cantece, grabind procesul inlocuirii melodiilor de factura orientala; a publicat Spitalul amorului, colectie de 6 broĉuri, cuprinzand 176 de melodii( 1850 - 1852 ). Prin 'romanizarea' multor melodii greco - turceĉti, Anton Pann a contribuit la faurirea unei culturi muzicale populare a oraĉului; operele sale se indreptau catre un cerc larg de oraĉeni, recrutat din randurile burgheziei mijlocii ĉi mici. A avut numeroĉi adepti, care, alaturi de cativa maeĉtri de muzica de origine straina ( Wachmann, Ruĉitki, Ehrlich), au publicat o serie de culegeri de cantece populare romaneĉti.

            Vasile Alecsandri a avut ĉi meritul de a fi stimulat culegerea melodiilor romaneĉti; in primul rand l-a stimulat pe bucovineanul Carol Miculi, care invatase de la Chopin sa aprecieze caracterele specifice ale folclorului. Primii compozitori romani erau sub influenta occidentala, ĉi de aceea chiar culegerile lor de folclor sunt imprimate de oarecare occidentalism. Merita sa fie mentionat ĉi D. G. Florescu, participant la revolutia din 1848, primul compozitor de romante, membru fondator al Conservatorului din Bucureĉti.

            Luptand pentru eliberarea sa nationala ĉi sociala, poporul roman a putut sa ajunga in aceasta perioada la o mare inflorire a culturii sale. Este timpul in care au elaborat unele din lucrarile lor cele mai valoroase istoricul ĉi revolutionarul N. Balcescu, poetul V. Alecsandri, istoricul ĉi dramaturgul B. P. Haĉdeu, istoricul A. Papiu - Ilarian, pictorul N. Grigorescu ĉi marele poet M. Eminescu.

Bibliografie:   Istoria artelor(colectiv)

                        Istoria romaniei in date(colectiv)

                        Istoria romanilor(colectiv)

                        Istoria civilizatiei romane moderne( E. Lovinescu )









Copyright İ Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani