TEMA LUCRARII

Sa se elaboreze studiul privind aplicarea lucrarilor de ingrijire si conducere a arboretelor,si de alegere si aplicare a tratamentelor indicate pentru unitatea de productie III-Soarece din Ocolul Silvic Marginea,Directia silvica Suceava.

Partea I

Studiul conditiilor generale de vegetatie si tehnico-economice,privind padurile din U.P.III Soarece.

Capitolul I Situatia teritorial administrativa si amenajistica

1.1 Constituirea unitatilor de gospodsarire

Repartitia U.G. pe tipuri si bazinete Tab.1

1.2 Localizarea studiului

Unitatea de gospodarire luata in studiu este localizata in U.P.III-Soarece ,O.S.Marginea,Judetul Suceava,in versantii nordici ai Obcinei Mari din Carpatii Orientali.U.G.-ul luat in studiu se afla pe teritoriul comunei Marginea,iar vacinatatile.limitela si hotarele U.G. sunt redate in tab.2:

Vecinatati,limite,hotare pentru U.G. Tab.2

1.3 Situatia administrativa

Padurile de stat sunt administrate de catre Regia Nationala a Padurilor prin Directia Silvica Suceava,Ocolul Silvic Marginea.In suprafata luata in studiu nu exista paduri care apartin proprietarilor particulari

1.4 Descrierea parcelara

Datele au fost culese din amenajamentul U.P.III-Soarece realizat in anul 1999 si sunt prezentate in fisele de descriere parcelara

Capitolul II Studiul conditiilor stationale

2.1 Conditii geologice,geomorfologice si hidrografice

2.1.1.Geomorfologie

Principalele tipuri morfogenetice care apar in zona U.G. sunt:

-Muntii mijlocii si josi cu culmi paralele rotunjite,separate prin depresiuni alungite si relief de magura (tip obcine),caracteristice muntilor de geosinclinal pe structura cutata de flis.

-Podisuri monoclinale de platforma cu fragmentare deluroasa in U.G. luata in studiu.

Formele de relief intalnite in cadrul unitatii de gospodarire sunt prezentate in tabelul 3:

Repartitia supr U.G. pe forme de relief Tab.3

Dupa cun se poate observe din tabel, o proportie foarte mare in cadrul suprafetei luate in studiu o are versantul (83,44%),cu o suprafata efectiva de 550,5 hectare.In urma acestei forme de relief se situeaza versantii inferior si superiorcare detin procente relativ asemanatoare ca valoare(6,94 respectiv8,84).Datorita unui parau care curge prin apropiere a aparut si lunca inalta in proprtie de 0,88%.

-Distributia altitudinala a suprafetelor U.G.-este re data in tabelul 4:

Repartitia suprafetei U.G.studiata pe categorii de altitudine Tab.4

Dupa cum se observa din tabelul de mai sus apriximativ trei treimi din suprafata se afla intre limitele altitudinale de 401si 600 de metri iar celalta treime este situata intre 601 si 800de metri.

---Distributia pe categorii de panta - este redata in tabelul 5

Repartitia U.G.studiata pe categorii de panta: Tabelul 5

In tabelul 5 este prezentata distributia suprafetelor unitatilor amenajistice pecategorii de panta.Se observa ca mai mult de 3 treimi dintre u.a.-uri se afla intre 16 si 25 de grade inclinare(78,83%).cealalta treime este situata in zone cu alt tip de panta.Aceasta se vede foarte bine in tabelul de mai sus.

--Distributia pe expozitii a U.G.

Repartitia U.G.pe tipri de expozitie Tab.6

Se ovserva ca arboretele din U.G.au o repartitie destul de uniforma ca expozitie:26,78%expozitie S-V;20,42% expozitie N-V,etc

2.1.2 Influenta parametrilor geomorfologici asupra astatiunii si a vegetatiei forestiere

Fisa ecologica a sprciilor componente a U.G. Tab.7

Se poate observa din fisa ecologica cum fagul se afla in optimul de altitudine(la 400 si 500 de metri),bradul de afla pe tot parcursul U.G. in suboptim din punct de vedere altitudinal,iar pentru molid,altitudini de 400-500 de m reprezinta un factor limitativ.Pentru toate cele tri specii versantii insoriti reprezinta un factor suboptim,in schimb, ceolalti versanti sunt optimi pentru cultura fagului,bradului si molidului.

2.1.3. Geologie

Teritoriul Unitatii de Gospodarire luata in studiu se derfasoara pe o singura unitate structurala: unitatea montana a orogenului carpatic.format din doua uniati tectonice cu caracter ce panza alcatuite din sisturi argiloase,marne,argile,gersii calcaroase,gresii silicioase,microconglomerate prinse,in general,in cute tip solzi orientate NV-SE.

Substratul litologic,avand o alcatuipe variata si complexa,a determinat o mozaicare a rocilor de solificare si implicit a tipurilor si subtipurilor de soluri.Avand an vedere ca majoritatea rocilor din zona flisului se dezagrega cu oarecare usurinta,s-au generat soluri profunde si foarte profunde alcatuite din material fin in mare cantitate.In zonele in care rocile sunt mai dure s-au generat soluri superficiale cu continut mare de schelet.

2.1.4. Hidrologie

In U.G. se remarca cursul principal Paraul Soarecu,apoi mai exista Paraul Propu,P.Solcuta,etc.

In zona muntoasa,majoritatea paraielor au un debit permanent,care se pierde insa treptat in patul aluvionar permeabil al albiilor,pe masura ce inainteza in Depresiunea Radautilor,de cele mai multe ori pierzind aproape total debitul in trecere lor inferioara in perioadele de seceta

In privinta apelor freatice