ARHITECTURA ROMANEASCA IN TRANSILVANIA INTRE SECOLUL X - XIV referat






  nn161u2136pnny 12161unh36pny2n

  nn161u2136pnny 12161unh36pny2n

  nn161u2136pnny 12161unh36pny2n

ARHITECTURA ROMÂNEASCA IN TRANSILVANIA INTRE SEC. X – XIV

 

  nn161u2136pnny 12161unh36pny2n

  nn161u2136pnny 12161unh36pny2n

  nn161u2136pnny 12161unh36pny2n

ARHITECTURA RELIGIOASA

  nn161u2136pnny 12161unh36pny2n

Dupa marea invazie tatara , Transilvania avusese de strabatut o perioada deosebit de grea fiind necesar mai multe decenii pentru a se recupera nivelul economic existent in preajma distrugatorului an 1241. Infruntand opresiunea feudala si dificultatile ce decurgeau din instabilitatea politica , mestesugarii isi organizau tot mai temeinic activitatea , produsele lor reusind sa intre in circuitul comercial european. Dezvoltarea productiei mestesugaresti a fost un factor hotarator in constituirea unor asezari cu caracter urban , nuclee ale viitoarelor orase transilvanean. In cursul primelor decenii ale sec. XIV , numarul localitatilor in curs de urbanizare era destul de important pentru a face evidenta efervescenta economica a voevodatului la capatul unui incordat efort de refacere. In fondul intregului proces de eflorescenta economica , in directa legatura cu explozia urbana , se contureaza o adevarata intrecere intre tinerele orase , intrecere menita sa le asigure noi piete de desfacere , cat mai multe zile de targ , cat mai multe drepturi politice. In cadrul acestei ambitioase intreceri un loc de seama avea sa revina refacerii vechilor biserici si inlocuirii lor cu edificii mai impozante , mai bogat decorate , capabile sa atinga atentia pelerinilor si a negutatorilor de pretutindeni.

In evul mediu , cand intreaga activitate sociala se dezvolta sub imperiul conceptiilor religioase , una din cele mai rentabile investitii putea fi un locas de cult care beneficia fie de legenda unui miracol fie de o maretie sau de o frumusete deosebita care putea fi convertite in legenda. Atunci cand se analizeaza faptele de arta din Transilvania nu trebuie sa se vada in formele provinciale ale monumentelor locale dovezi de izvoare sau de ramaneri in urma la modul adsolut.

Dintre putinele monumente construite in aceasta perioada , notabila este biserica evanghelica din satul Teaca , ud. Bistrita-Nasaud . De tip basilical , cu trei nave si cu un puternic turn-clopotnita pe latura de vest , acest edificiu isi trateaza apartenenta la momentul gotic doar prin silueta mai elansata , prin absida de plan poligonal si prin deschiderile in arc frant. Alminteri , structura basilicala asociata cu masivitatea si sobrietatea formelor si cu proportiile reduse ale deschiderilor constituie o evidenta referinta la fondul romanic traditional.

Primul monument gotic din Transilvania este corul catedralei romano-catolice din Alba-Iulia. Atribuit verosimil episcopului Andrei Szechy , noul cor – care inlocuieste absida romanica – este alcatuit dintr-o ingusta travee boltita in cruce pe ogive si o absida adanca cu sapte laturi. Repertoriu de forme este aici caracteristic goticului matur ,boltile au travee suple , capitelele au o decoratie cu vrejuri usoare , iar ferestrele sunt largi dominand plinul zidariei.

In conditii cu totul exceptionale , beneficiind de sprijinul direct al casei regale , in anii 1342-1372 a fost construita la Oradea o ampla catedrala , pentru cel mai amplu si mai complex edificiu gotic din Transilvania. Manita sa adaposteasca mormantul regelui Ladislau cel Sfant – al carui cult se bucura de o deosebita pretuire in timpul dinastiei angevine- catedrala din Oradea a disparut – descrierea ei fiind posibila doar pe baza datelor arheologice si a marturiilor documentare. Se stie ca era o biserica hala , cu trei nave si doua turnuri in fatada de vest , corul prevazut cu deambulatoriu si corola de capele , era la randul sau incadrat cu doua turnuri. Tipul de biserica hala , caracterizat prin inaltimea egala a navelor s-a constituit ca in cadrul arhitecturii romanice din Franta si Germania si se pare ca isi are originea in constructiile marilor cripte.

Biserica din Bistrita are o infatisare impozanta , pastreaza din prima etapa a constructiei un cor scurt , cu absida poligonala , volumul sanctuarului fiind disproportionat de mic in raport cu corpul navelor.

O adevarata antologie a arhitecturii gotice transilvanene este oferita de actuala biserica parohiala evanghelica din Sibiu , monument care anterior Reformei a avut hramul Sf. Maria. A fost planuita ca o bazilica cu un transept de tip traditional , ceea ce nu surprinde daca ne reamintim ca Sibiul se afla intr-o zona de puternica autoritate artistica a manastirii cisterciene de la Cirta. In forma initiala , monumentul este alcatuit dintr-un corp basilical cu trei nave , din transept , cor cu absida si un masiv turn-clopotnita pe latura de vest. Din prima etapa se mai pastreaza fara transformarii importante , doar transeptul si corul. Boltile in cruce pe ogive , cu pofile robuste ca si consolele cilindrice terminate in jumatate de con tradeaza o data mai mult persistenta amintirile cisterciene.



Spre deosebire de biserica din Sibiu , aceea din Sebes-Alba are o expresie foarte framantata , fiind puternic marcata de istoria orasului insasi. De mari dimensiuni , conceptul pe sistem hala cu patru perechi de stalpi bogat articulati , corul bisericii din Sebes-Alba vadeste prezenta unui atelier experimentat atat prin logica subtila a compozitiei arhitectonice , cat si prin abundenta decoratiei sculptate. Remarcat este regimul inegal al traveelor mai largi spre interiorul bisericii , mai inguste spre absida , ceea ce craza un efect de mare adancime , sporand impresia de monumentalitate. Decorul sculptat al interiorului consta din capitel cu frize de vrejuri vegetale , populate cu figuri fantastice , iar cheile de bolta sunt individualizate prin reliefuri cu motive florale , cu masti umane si embleme heralice. Stalpii articulati sunt prevazuti cu console si baldachine pentru statui , azi disparute , console decorate cu reliefuri. Exteriorul este bogat ornamentat: pe contraforti se etajeaza statui pe console adapostite de baldachine si reliefuri inalte gazduite de nise polilobe.

La Cluj , lucrarile pentru construirea bisericii Sf. Mihail , au inceput dupa 1349 , intr-o prima etapa fiind executat corul. Alcatuit din trei travee si o adanca absida pentagonala. Conceput ca o biserica cu trei nave si doua turnuri spre vest monumentul clujean a ramas in fapt neterminat , pentru ca turnurile nu au depasit inaltimea navelor, fiind cuprinse in cele din urma sub pantele aceluiasi amplu acoperis. Navele sunt inegale , ca deschidere nava centrala mai larga , are traveele aproape patrate , in timp ce navele laterale sunt alcatuite din travee dreptunghiulare.

Biserica Neagra din Brasov inceputa inainte de sec. XIV , noua constructie a avut ca prim model biserica din Sebes-Alba , de la care a fost preluata ideea corului de tip hala cu trei nave.Marele incendiu din 1689 , care a negrit biserica , este cauza refacerii boltilor corului. La inceput spatiul navelor corului era compartimentat in cate cinci travee cu ajutorul a cinci perechi de stalpi – azi mai sunt doar trei perechi de stalpi – partea estica fiind intregita de o absida cu sapte laturi. Ca si la Sebes-Alba , contrafortii sunt decorati cu statui sub baldachine. Turnurile nu au fost executate integral , cel de nord-vest a fost construit doar pana la etajul patru , ramanand nerealizata camera clopotelor. Sete alcatuit din trei nave despartite prin cinci perechi de stalpi ortogonali care delimiteaza , in plan si in spatiu , cat sase travee: dreptunghiular in nava centrala , patrate in colaterale. Elementul nou adus de biserica brasoveana este faptul ca navele laterale si traveea vestica a navei centrale sunt prevazute cu tribune sustinute pe bolti stelare. Latura de nord a Bisericii Negre este prevazuta cu doua intrari monumentale : Poarta de Aur si Poarta Sf. Jertfe.

Un monument deosebit de impresionant datorita masei de zidarie de o dever nuditate , este biserica evanghelica Din Deal , din Sighisoara. A fost adaptata stilului hala cu trei nave alcatuite din cinci travee , in partea de vest fiind inglobat un masiv turn de cetate. De remarcat este la biserica Din Deal ingustimea golurilor de fereastra in raport cu dimensiunile zidurilor pline.

Un monument deosebit este biserica evanghelica din Mosna , jud. Sibiu. Este o ampla hala cu trei nave separate prin patru perechi de stalpi. Pe latura de nord se afla doua turnuri neterminate care protejeaza intrarile in axul fatadei vestice , dar deplasat la 4 m de monument , se afla un puternic turn-clopotnita. Corul acoperit de o bolta in retea de desen complicat , este luminat de largi ferestre.

Ce mai frumoasa biserica hala din Transilvania este biserica reformata din Cluj , odinioara apartinand unei manastiri franciscane. Lipsita de turnuri , ea are un plan alungit : nava , alcatuita din cinci travee este lunga de 35 m si larga de 15 m iar corul este lung de 24 m si larg de 9,50 m .

De un remarcabil interes este biserica reformata din Dej , odinioara catolica cu hramul Sf. Maria.Situat pe platoul unei coline , este alcatuita dintr-o nava ampla , din cor cu absida pentagonala si din sacristie pe latura nordica , fatada de vest fiind accentuata de un zvelt turn-clopotnita. Nava a avut o bolta in retea sustinuta de trei perechi de pilastri masivi care avanseaza mult spre interior. Incaperea de la parter este deschisa pe trei laturi prin arcade de piatra profilata.

Vechea biserica ortodoxa Sf. Nicolae din Zlatna , jud.Alba , prezinta aceeasi planimetrie traditionala. Nava este alcatuita din doua travee patrate care fusesera boltite in cruce pe ogive. Altarul este patrat si pastreaza boltile originale caracteristice fiind profilele delicate ale nervurilor.





Biserica ortodoxa din Lupsa , jud Alba , are aspect de sala tavanita , prevazuta cu un altar decrosat si poligonal , intarit cu contraforti , ancadramente nu se pastreaza dar aspectul deschiderilor in arc frant , contrafortii treptati , sunt elemente indelungatoare pentru incadrarea tipologica a monumentului de lemn.

Biserica ortodoxa din Tirpiu este o monumentala constructie de tip sala ,alcatuita din nava si cor cu absida poligonala. Compartimentata din doua travee , nava este acoperita de o bolta cu sectiune semicilindrica , al carei intrados este decorat cu nervuri gotice ce descriu o retea cu compozitie stelara. Corul si absida cu bolti traditionale in cruce pe ogive.

ARHITECTURA DE APARARE SI RESEDINTA NOBILIARA

O prima companie de constructii defensive a avut loc imediat dupa marea invazie tatara din 1241-1242. Abandonand fortificatie traditionale , de pamant si lemn , care se dovedisera prea putin trainice , locuitorii Transilvaniei s-au grabit sa ridice acum cetati de piatra , din aceasta perioada datand si cele mai vechi biserici intarite. Prin numarul lor mare ,cetatile ridicate in aceasta perioada au prilejuit inmultirea atelierelor de zidarii locale , fapt care a contribuit la dezvoltarea artei de a construi in epocile urmatoare. La inceput , in mod firesc , noile amenajari defensive au convietuit cu edificii de lemn , asa cum se mentioneaza intr-un act de vanzare din 1268 privitor la casa de lemn cu turn de piatra a comitetului Rotho din partile Rodnei.

Turnurile-locuinta au fost de la inceput inconjurate cu curtine de piatra ca la Cilnic si la Girbova , jud. Alba. In alte cazuri donjonul a fost amplasat pe una din laturile incintei , fie pentru a controla zona cea mai expusa , fie pentru a fi protejat el insusi de o prapastie invecinata.o asemenea dispozitie se regaseste la Piatra Craivii , la Sibiel , la Tauti jud. Alba , la cetatea Coltului jud. Hunedoara , la Cetatea Chioarului jud. Maramures. Mai evoluate tipologic sunt cetatile Coltesti jud.Alba , Bologa jud. Cluj , si Breaza jud. Brasov la care sistemul defensiv are o structura bipolara , cu doua turnuri legate prin curtine inalte la adapostul carora se afla constructiile anexe ce vadesc toate caracteristicile unei locuinte stabile. Concomitent cu ridicarea castelelor nobiliare , au fost reconstruite sau amplificate numeroase cetati regale , fie pentru a supraveghea trecatorile si vamile , fie pentru paza unor centre economice.

Primele fortificatii sistematice sunt semnalate la Sibiu , oras care dispunea , inca din anul 1366 , de doua incinte cu ziduri de piatra si caramida. Amplificata cu o a treia incinta in a doua jumatate a sec. XIV , noua cetate a Sibiului a fost construite cu precadere din caramida de unde denumirea de orasul rosu data asezarii de pe Cibin. Turnurile Sibiului sunt de plan patrulater sau poligonal si se inalta pe 3-4 nivele , la partea superioara avand un drum de straja scos in consola , prevazut cu guri de aruncare si ferestre de tragere. Obtinea pentru turnurile de plan patrat sau poligonal este caracteristica pentru cetatile transilvanene. Zidurile de incinta au avut ca principala amenajare defensiva un drum de straja , galerie continua situata in partea superioara , permitand circulatia aparatorilor si accesul lor la crenel si la ferestrele de tragere. Initial suspendat pe stalpi din lemn , drumul de straja a fost sustinut pe arcade de zidarie a caror prelunga desfasurare echivaleaza cu o monumentala constructie decorativa. Cele patru porti ale orasului erau protejate de turnuri , deosebit de puternic fiind cel de la Poarta Ocnei.

Cetatea orasului Sebes-Alba este singura cetate oraseneasca perimetrala din Transilvania care nu a evoluat in epocile urmatoare constructia pastrand pana azi structura originala. Este de plan dreptunghiular neregulat cu turnuri de poarta pe centrul fiecarei laturi , sistemul defensiv fiind intregit de patru turnuri dispuse in punctele vulnerabile. Construite din piatra de cariera si din bolovani de rau , zidurile de incinta erau inzestrate cu obisnuitul drum de straja , suspendat pe console sau sustinut pe araturi de zidarie.

In cazul Brasovului , trecerea la tipul de fortificatie perimetrala a fost precedata de construirea mai multor cetati de refugiu , in legatura cu principalele cartiere ale orasului. Astfel zona centrala a asezarii a beneficiat de fostul castru regal de pe Timpa. Era prevazuta cu o curtine inalta , intarite cu turnuri si baritoane puternice sistemul defensiv fiind completat cu ziduri.

In Cluj se pastreaza o casa in care , potrivit traditiei , s-ar fi nascut Matei Corvine. Desfasurata pe doua nivele , cu intrarea principala marcata de un larg portal care conduce spre o sala de degajare ce asigura circulatia spre celelalte incaperi , cladirea pastreaza cateva ancadramente in arc frant , cu pofile simple , dar cele mai multe sunt dreptunghiulare , cu menouri de piatra.



La Turda in imediata vecinatate a bisericii reformate se inalta cladirea fostului palat voievodal , actualmente sediul muzeului de istorie din localitate. Constructia din piatra si caramida , edificiul are aspectul unui paralelipiped de zidarie , desfasurat pe doua nivele deasupra beciului cu bolti semicirculare. Incaperile de la parter si de la etaj sunt tavanite. Intrarea principala este marcata de un portal in arc frant cu profile gotice tarzii deasupra caruia se afla un balcon pe console de piatra.

Castelul Bran situat pe un varf de stanca a fost ridicat in anul 1378. Are un plan patrulater neregulat , latura de nord marginita de o rapa abrupta fiind dominata de turnul donjon care are aspectul unei uriase prisme patrulatere , cu acoperis in pupitru. Pe latura de sud se afla un puternic turn de piatra tot de plan patrulater , in timp ce coltul de sud-vest este strabatut de un turn cilindric.

Cetatea de la Bartolomeu de langa Brasov avea un plan poligonal , urmand traseul unui oval si era prevazuta cu o cladire de adapost , chiar in mijlocul sau cu o cisterna de apa.

In tara Birsei cetatile urmeaza un plan oval , aproape circular , eventual un poligon cu foarte multe laturi. Zidurile sunt inalte si sunt intarite din loc in loc cu turnuri si bastioane. Zidurile principale sunt protejate de un zid scurt si de un sant cu apa , flancarea fiind asigurata de patru bastioane de altirelie.

O alta caracteristica pentru bisericile fortificate din Transilvania este aceea strabatute de apele raurilor Tirnave. In apropiere de Agnita vom semnala grupul de biserici fortificate cu doua turnuri.

Biserica fortificata din Cloasterf are o structura omogena. Nava si sanctuarul pentagonal au aceasi lungime iar sistemul de boltire este acelasi in ambele incaperi. O scara in spirala , gazduita intr-o coaja cilindrica situata in coltul de sud – vest al navei permite accesul deasupra boltilor , etajul fiind amenajat in intregime in scopuri defensive.

O alta zona caracteristica pentru fenomenul de fortificare a bisericilor este situata in partea de rasarit a Transilvanei , pe valea superioara a Oltului si in depresiunile muntilor Ciuc , in satele de colonizare secuiasca. In aceasta zona , in jurul bisericilor au fost ridicate curtine inelare lipsite de turnuri sau avand cel mult un turn de poarta care indeplineste si rolul de clopotnita. Zidurile sunt scunde , drumul de straja fiind practicat la nivelul de calcare al curtii , iar biserica propriu-zisa ramane nefortificata.

Tara Transilvaniei era impodobita cu numeroase castele , proprietate a nobilimii in cea mai mare parte. Marile familii nobiliare isi aveau castele pe una sau pe mai multe din mosiile ce alcatuiau domeniul. Unele din acestea erau de fapt cetati transformate in castele , altele castele devenite cetati , de aceea ocupa un loc intermeniar intre castelele si cetatile propriu zise.

Se cuvin pomenite si castelele din Maramures , ridicate de voievozii romani maramureseni. La Oncesti pe valea Izei acestia-si construira o Cetate pe virful unui deal , un turn locuinta de forma patrata , inconjurat de un val circular de pamant. In aceasta categorie poate fi socotita chiar si locuinta fortificata a voievodului Bogdan de la Cuhea. Era o constructie de dimensiune neobisnuita pentru acea vreme si penrtu acele locuri ; schelet de lemn pe temelie inalta din bolovani de rau legati cu lut ; pivnita spatioasa cu peretii din lemn si de pamant peste 1m grosime ; parterul din blani de lemn lipite cu un strat gros de lut ; in jurul casei , incinta a fost pavata cu bolovani de rau , iar la marginea promotorului o constructie de tipul palisadei , cu stalpi mari de stejar infipti in pamant , inconjurata pe unele laturi cu sant de aparare adanc si lat.









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani