Referate Meniu
Astronomie
Biologie
Chimie
Desen
Diverse
Drept
Economie
Engleza
Filozofie
Fizica
Franceza
Geografie
Germana
Informatica
Istorie
Italiana
Marketing
Matematica
Medicina
Muzica
Psihologie
Romana
Romana1
Spaniola


 


referat, proiect, rezumat, caracterizare, lucrare de nota 10 despre:

Romania coordonate europene

Rom@nia coordonate eurpene

 

-Locul ocupat de o \ar` are consecin\e :

I)fizico-geografice : clim`, vegeta\ie, soluri, animale.

II)socio-economice

-pozi\ia Rom@niei: 1. Pe glob: -fa\` de ecuator, [n emisfera nordic` 14299hbr36spm4y

-fa\` de primul meridian, [n emisfera estic`

2. Pe continent: aproape central`¬ se afl` la distan\e egale fa\` de extremit`\i: - V Capul Roca

- N Capul Nordic

- E Mun\ii Urali

¬Prin centrul \`rii trece meridinul de 25° longitudine estic`, care marcheaz` jum`tatea vestic` de cea estic` a continentului.

I)Consecin\e fizico-geografice bp299h4136sppm

A a]ezarea matematic` (principalele coordonate)

a)PARALELE. - prin extremitatea sudic`, ora]ul Zimnicea [n jude\ul Teleorman (43°37’)

- prin extremitatea nordic`, satul Horodi]tea [n jude\ul Boto]ani (48°15’)

  • desf`]urarea [n latitudine:4°38’ Þ diferen\e de clim`, 2,5° [n favoarea sudului

  • paralela de 45°=1/2 distan\` de la ecuator le Polul NordÞclim` temperat` : - 4 anotimpuri

-10° temperatur` medie anual` - v@nturi ]i precipita\ii neuniforme

  • paralela de 46° marcheaz` jum`tatea nordic` de cea sudic` a \`rii

b)MERIDIANE:- prin extremitatea vestic`- Comuna Beba Veche [n jude\ul Timi] (20°15’)

- prin extremitatea estic`- Ora]ul Sulina [n jude\ul Tulcea(29°49’)

- se desf`]oar` [n longitudine pe circa 9°

-meridianul de 25° longitudine E marcheaz` jum`tatea VE a continentului ]i jum`tatea VE a \`riiÞclim` continental` : Amplitudini termice mai mari dec@t [n E , urmare a cantit`\ii de precipita\ii care sunt mai mici dec@t [n V dar mai mari dec@t [n E

Þclim` de tranzi\ie: se resimt influen\e:

  • occeanice din V

  • aride din E ]i NE

  • submediteranene din S

  • baltice din N

 

Ba]ezare geografic` (elemente ale cadrului natural specifice) \ar` carpato-danubiano-pontic`;

a)|ar` carpatic`;este str`b`tut` de lan\ul Carpa\ilor Þ

- bog`\i ale solului ]i subsolului;

- clim` etajat` - poten\ial hidroenergetic al r@urilor: ”castel de ape” ; - poten\ial turistic prin varietatea de peisaj;

b)|ar` danuabin`; mai mult de o treime din Dun`re curge pe teritoriul Rom@niei Þ

- str@nge aproape toate r@urile de pe teritoriul Rom@niei;

- face grani\a [n S cu Igoslavia ]i Bulgaria;

- face grani\a cu Ucraina [n E;

- poten\ial hidroenergetic valorificat mai ales la Por\ile de Fier I ]i II

- leg`turi prin Marea Neagr` sau prin canalul Dun`re – Main – Rin spre Marea Nordului ]i cu restul \`rilor dim Europa Central`;

- pescuit;

- poten\ial turistic mai ales [n Delta Dun`rii ]i Defileul Dun`rii ;

- alimentarea cu ap` a a]ez`rilor omene]ti din apropierea sa;

- iriga\ii pentru agricultur`;

c)|ar` pontic`,[n SE ie]ire le Marea Neagr`Þ

- lag`turi economice cu restul \`rilor din bazinul Marii Negre dar ]i riverane occeanului planetar cu care acesta comunic`: St@mtoarea Bosfor®Marea Marmara®Str@mtoarea Dardanele®Marea Egee® 1 Str@mtoarea Gibraltar®Occeanul Atlantic;

® 2 Canalul Suez®Marea Ro]ie®Occeanul Indian ;

- petrolul exploatat din platforma continental`;

- pescuitul ;

- poten\ial turistic prin litoralul amenajat;

Suprafa\a Rom@niei : 238.391 km²

Grani\e :-N-un setor al grani\ei cu Ucraina(60 km grani\` fluvial`:Tisa;conv)

-E-cu Republica Moldova ([n [ntregime grani\` fluvial`:ºPrut)

ºun alt sector cu Ucraina:Dun`re);

-SE- Marea Neagr` (grani\` maritim`)

-S-cu Bulgaria ([n cea mai mare parte natural`: Dun`re;conv.);

-SV-cu Iugoslaviaºnatural`; Dun`re

º conv

-NV-cu Ungaria ºfluvial`(32,2 km): Mure]

ºconv

Intersc\ia paralelelor 46° latitudine N cu meridianul 25° longitudine E= centrul Rom@niei, pe teritoriul jude\ului Bra]ov.

Intersec\ia paralelei 45° latitudine N cu meridianul 25° longitudine E, [n jude\ul Arge].

II)Consecin\e socio-economice: {n decursul istoriei, teritoriul actual al Rom@niei a fost necontenit [n contact sau chiar inclus [n sferele de interese ale unot puteri mondiale sau regionale ale timpului. Imperiul roman a avut [n Dacia limita lui nord-estc`. Imperiul bizantin a avut aici limita nordic` a influen\ei sale directe iar mai apoi Imperiul otoman. Imperiul rus ,c`ut@nd s` ajung` spre gurile de v`rsare ale Dun`rii, au [mpins sfera sa de influen\` direct` p@n` la Nistru, iar apoi p@n` la Prut.

Imperiul habsburgic a ajuns spre est [n timpul expansiunii sale maxime. p@n` [n Oltenia ]i Bucovina. {n prezent atrac\ia economic` a Uniunii Europene prezint` un interes major pentru \ara noatr`.