PROIECT MADUVA SPINARII referat






MADUVA SPINARII

REFERAT


    NECULAITA MIHAI

        X-G

OBIECTIVE


1.  LOCALIZARE   IN   CORPUL  OMENESC

2.  MEMBRANE  DE  INVELIS

3.  FORMA  SI  LIMITE.  FETELE

4.  STRUCTURA  MACROSCOPICA  INTERNA

5.  STRUCTURA  MICROSCOPICA

6.  NERVII  SPINALI

7.  SEGMENTELE  MEDULARE

8.  FUNCTIILE  MADUVEI.  ARCUL  REFLEX

9.VASCULARIZATIA  MADUVEI  SPINARII

MADUVA SPINARII


1.      Maduva spinarii  este un organ al  S.N.C.  continut  in  canalul vertebral . Ea  nu  umple  in intregime  canalul  dar  se  adapteaza  la  curburile  fiziologice  si  patologice  ale  coloanei  vertebrale.

2.      Maduva  este  invelita  in  sistemul  meningeal ,  format  din  3  membrane : piamater, arahnoida  si  duramater.  Intre  arahnoida  si 

                                         

3.      Maduva  are  aspectul  unui  cilindru  usor  turtit antero-                 posterior, cu o lungime de 45 cm. la barbat si 43 cm la femei. In sectiune    traversala are forma ovalara cu diametru variabil (intre 10 si 16 mm.).

In regiunea cervicala, intre vertebrele C3-T2 si in regiunea lombara, intre vertebrele T10-L1-L2, maduva prezinta cate o umflatura numita intumescentia cervicalis respectiv intumescentia lumbalis. Aici isi au origininea nervii brahiali si lombari. Aparitia intumescentelor in scara animala are legatura cu dezvoltarea membrelor; cu cat membrul joaca un rol mai important in locomotie, cu atat intumescentele sunt mai voluminoase.

        Maduva se intinde de la gaura occipitala ( vertebra C1) pina la nivelul vertebrelor L1-L2, de unde se continua cu o formatiune foarte subtire – fillum terminale pana la vertebra Coc2, de care se si fixeaza. Fillum terminale nu are nici o insemnatate functionala, dar alaturi de ultimii nervi rahidieni formeaza coada de cal. Superior maduva se continua fara o delimitare evidenta cu bulbul rahidian.

Maduva spinarii prezinta 2 fete – anerioara si posterioara. Pe fata anterioara se afla fisura mediana anterioara – mai larga si mai adanca, iar pe fata posterioara – santul median posterior. Locurile de intrare si iesire a radacinilor nervilor spinali sunt marcate de santurile laterale anterioare si posterioare.

4.      Pe o sectiune transversala prin maduva putem vedea dispozitia substantei albe la exterior si a substantei cenusii la interior.

Substanta cenusie are forma literei H sau de fluture cu aripile deschise si e formata din corpi neuronali. Ea se prezinta sub forma de coarne sau in sectiune longitudinala sub forma de coloane care strabat maduva pe toata lungimea ei. Coarnele sunt : anterioare(voluminoase), posterioare(mai subtiri si alungite) si vegetative(mai pronuntate in regiunea toraco-lombara) sau laterale.

Comisura cenusie (ramura orizontala a literei H)este centrata de canalul ependimar ce contine  LCR.

Substanta alba este impartita prin dispozitia in H a substantei cenusii in 3 cordoane simetrice: anterior(intre fisura mediana anterioara si santul lateral anterior), lateral (intre santul lateral anterior si santul lateral posterior) si posterior (intre santul lateral posterior si santul median posterior). Prin maduva spinarii trec fibre ce transporta influxurile la si de la creier si care se organizeaza in tracturi perechi.       

 

                                                      

                                                                                                                        

                                                                                                                      

            

5.      Din punct de vedere histologic, substanta cenusie e compusa din corpul celulelor nervoase si prelungirile lor amielinice, in timp ce substanta alba este formata din fibre cu mielina si celule gliale.

Celulele nervoase din coarnele posterioare sunt neuroni somatosenzitivi si de asociatie (celule de legatura ale substantei cenusii). In coarnele amterioare sunt neuroni somatomotori radiculari iar in coarnele  vegetative in jumatatea anterioara neuroni visceromotori si in jumatatea posterioara neuroni viscerosenzitivi. Comisura cenusie contine neurini vegetativi in regiunea sacrata, acolo unde lipsesc coarnele laterale.

In substanta alba intre cornul posterior si cel lateral in vecinitatea substantei cenusii se gasesc celule nervoase dispuse in retea.

Celulele nervoase nu se repartizeaza uniform in grosimea substantei cenusii ci formeaza sisteme regulate numite nuclei.

6.    Sunt 31 de perechi de nervi spinali dispuse pe regiuni astfel: 8 perechi cervicali, 12 perechi toracali, 5 perechi lombari, 5 perechi sacrali, o pereche coccigiana.

Structural, un nerv spinal este format din:





·       Radacina posterioara – senzitiva, are pe traiect un ganglion spinal si este format din axonii si dendritele neuronilor din ganglion. Dendritele fac legatura cu receptorii iar axonii patrund in maduva unde fac sinapse.

·       Radacina anterioara – motoare, este formata din axonii neuronilor somatomotori radiculari si visceromotori.

·       Trunchiul – mixt se formeaza prin unirea celor doua radacini.

·       Ramurile – in regiunea toracica au distributie metamerica, in rest sunt mixte, formeaza plexuri nervoase, care contin fibre provenite din mai multe segmente nervoase ale maduvei.

                       

7.      Segmentele maduvei sunt corespondentele centrale ale celor 31 de perechi de nervi rahidieni, sunt variabile ca marime si prezinta urmatoarea impartire:

·       Partea cervicala – 8 segmente

·       Partea toracica – 12 segmente

·       Partea lombara – 5 segmente

·       Partea sacrata – 5 segment

·       Partea coccigiana – 1 segment

8.      Maduva spinarii este un centru nervos cu functie proprie dar si un organ de transmisie a influxului nervos.

O excitatie este transformata in influx nervos  si ajunge prin fibrele senzitive in ganglionul spinal, prin radacina posterioara ajunge la neuroni din cornul anterior sau posterior. Prin radacina anterioara se va transmite un influx nervos ce provoaca o contractie musculara. Se produce astfel arcul nervos reflex.

Influxul nervos poate fi condus ascendent pana la structuri nervoase superioare, de la care raspunsul este trimis prin cai descendente (intramedulare).

Caile ascendente conduc sensibilitatea tactila fina si grosiera, termica dureroasa, proprioceptiva constienta si inconstienta si visceroceptiva.

Caile descendente sunt cele ale motricitatii voluntare (initiaza miscari fine, voluntare) si involuntare (regleaza si controleaza tonusul postural, miscari automate, atitudini automate).

9.      Maduva este irigata de un dublu sistem arterial: vase longitudinale din artera vertebrala (arterele spinale anterioare si posterioare) si vase transversale, simetrice, perechi, cu dispozitie metamerica (artere radiculare). Intre cele doua sisteme  exista anastomoze din care pornesc arterele intramedulare ce iriga direct maduva.

Venele se gasesc in piamater si formeaza un plex ce comunica cu plexurile venoase vertebrale interne si cu venele intervertebrle.

La nivelul centrilor nervosi nu exista vase limfatice.

MIC DICTIONAR


·       Influx nervos: propagarea unei excitatii intr-o fibra nervoasa.

·       Ganglion: formatiune alcatuita dintr-o masa de celule nervoase                    situata pe traiectul unui vas limfatic sau al unui nerv.

·       Metamerie: dispozitie specifica, simetrica asigurata la nivelul toracelui de cele 12 perechi de nervi intercostali. La acest nivel nu se formeaza plexuri.

·       Plex: tesut format din fibre nervoase sau din vase sanguine impletite intre ele.

·       Actul reflex: procesul fiziologic de raspuns la un stimul care actioneaza asupra unui camp receptor si are ca substrat anatomic arcul reflex constituit din : cale aferenta, un centru si cale eferenta.

·       Histologie: ramura a biologiei care se ocupa cu studiul structurii microscopice a tesuturilor.

·       Motricitate: proprietatea unui organ de a efectua miscari de contractie si de relaxare.

·       Sinapsa: formatiune structurala specializata care se realizeaza intre butonul terminal al axonului neuronului presinaptic si dendritele sau corpul celular al neuronului postsinaptic.









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani