Puterea maritima- Achizitionarea Canalului Panama, flota comerciala puternica, expansiunea coloniala, capacitatea de a proiecta puterea referat






Teoria puterii maritime (Alfred T. Mahan)

 

R. Fifield si E. Pearcy considera ca Alfred Mahan si presedintele Roosevelt sunt printre cele mai mari personalitati ale geopoliticii americane (“Geopolitics in Principle and Practice”, pag.82). Mahan a fost un autor de seama care si-a elaborat opera in termenii strategici de care SUA aveau asa de mare nevoie la acea vreme, iar Roosevelt a asigurat transpunerea in practica a multora dintre ideile ganditorului american. Achizitionarea Canalului Panama in 1903 si deschiderea lui efectiva in 1914, actiune initiata de presedintele american, a pornit si de la evaluarea facuta de Mahan. In anul 1890, autorul american a atras atentia asupra cerintei ca SUA sa construiasca un canal care sa traverseze istmul dintre cele doua Americi. Pentru a asigura securitatea acestui canal era necesar ca SUA sa detina superioritatea navala in Caraibe si in Estul Pacificului. Ceea ce transforma insula Hawaii intr-un punct strategic vital pentru apararea SUA de “o invazie barbara” dinspre Asia. Prin urmare, in decizia strategica de a construi canalul este cuprinsa si ideea lui Mahan, formulata cu cativa ani inainte.

Opera lui Mahan ar putea fi caracterizata drept o pledoarie pentru construirea de catre SUA a unei puternice flote navale, indispensabile noului statut de putere al SUA. Presedintele Roosvelt este unul dintre cei care au pus in practica aceasta idee, iar intre 1907 – 1909 a trimis in jurul lumii noua flota americana ca simbol al puterii SUA. Gestul presedintelui american, spun comentatorii, a urmat unui tip de “galceava” diplomatica. Cu putin timp inainte, board-ul educational din San Francisco hotarase ca elevii japonezi, chinezi si coreeni sa frecventeze scoli separate. Ceea ce a provocat indignare la Tokyo si chiar o incordare in relatiile bilaterale. Trimiterea flotei reprezenta un semnal ca alta este acum puterea Americii.

Alfred T. Mahan (1840 – 1914), amiral al marinei americane, a fost si profesor la Naval War College din Newport (Rhode Island), calitate in care scrie principala sa lucrare: “The Influence of Sea Power upon History”, publicata in 1890. Volumul reprezinta o privire monografica asupra rolului jucat de forta maritima, intre anii 1660-1783, in ascensiunea Marii Britanii. Trei ani mai tarziu, Mahan publica o alta lucrare tip monografie, intitulata “The Influence of Sea Power upon the French Revolution and Empire” care urmareste evolutia flotei franceze intre anii 1793-1812. 27588ngc13dly4u

In viziunea autorului american, pentru a deveni o mare putere, o tara trebuie sa indeplineasca trei conditii sau criterii. In primul rand, trebuie sa se invecineze pe o lungime considerabila cu oceanul planetar sau sa aiba acces la acesta printr-o mare deschisa spre oceanul planetar. In al doilea rand, sa nu aiba in vecinatatea imediata vecini puternici. In sfarsit, sa dispuna de o capacitate navala si de un potential militar ridicat al flotei marine. Toate aceste trei criterii, apreciaza Mahan, au fost intrunite de Marea Britanie. Pozitia geografica a acestei tari, conjugata cu forta sa navala, au asigurat pentru Marea Britanie rolul de putere mondiala pe care l-a detinut atata vreme. Atat dobandirea, dar mai ales pastrarea Imperiului Britanic, au fost dependente de asigurarea controlului asupra oceanelor.

Daca Statele Unite doresc sa se substituie Marii Britanii ca putere oceanica, ele trebuie sa-si completeze pozitia geografica cu o flota maritima de prim rang. Alfred Mahan traieste in perioada imediat urmatoare incheierii procesului de colonizare a continentului american, care s-a produs la mijlocul secolului trecut. Statisticile spun ca Statele Unite aveau o putere industriala din ce in ce mai mare. Ele continuau insa sa ramana o putere continentala, desi circa 60 al suta din granite erau maritime. Afirmarea acestui nou stat continental si ca putere maritima era un imperativ.

Este meritul lui Mahan ca a formulat in termeni clari dimensiunea strategica a fortei maritime pentru noua putere care se nastea. O flota comerciala puternica era necesara nu numai pentru desfasurarea unei activitati comerciale intense, ci si pentru ca flota ar fi reprezentat o dimensiune si un simbol al puterii. Prosperitatea nationala si implinirea destinului national al SUA depindeau, in viziunea lui Mahan, de aceasta flota comerciala. Mai mult, navele comerciale ar trebui sa dispuna de porturi de destinatie sigure, iar protectia lor sa fie asigurata de-a lungul intregului parcurs, ceea ce echivaleaza cu construirea unui adevarat imperiu al oceanului. Maresalul american avertiza ca, in eventualitatea unor conflicte, nu e suficient sa opresti inamicul la granita (in cazul SUA la tarmurile oceanului), ci sa dispui de o flota suficient de puternica pentru a fi in stare sa previna blocadele si sa mentina legaturile porturilor americane cu alte porturi ale tarilor aliate sau neutre.





Mahan sesizeaza ca exista pozitii geografice avantajoase. Dar ele au o valoare strategica potentiala atata vreme cat nu beneficiaza de o forta economica in masura sa le pune in valoare si sa le fructifice potentialul. Aceasta era situatia SUA la sfarsitul secolului. Desi dispuneau de largi deschideri catre oceanul planetar si aveau un considerabil potential economic, ele nu dispuneau de o forta navala care sa puna in valore toate aceste atuuri geopolitice. gl588n7213dlly

Autorul american traieste intr-o perioada in care expansiunea coloniala (de tip clasic) era pe sfarsite. Problema cuceririi de noi teritorii nu mai reprezenta o prioritate. Centrul de greutate se mutase de la cucerire la controlul unor zone, ceea ce insemna o regandire a mijloacelor si instrumentelor dominatiei. Importanta nu mai era anexarea, stapanirea unei tari sau a unui teritoriu, ci controlul asupra drumului catre acel teritoriu, asupra caii de acces. Iar drumul si calea de acces de cele mai multe sunt maritime. Iar controlul marii inseamna flota oceanica.

Din alta perspectiva privind lucrurile, este important sa relevam ideea lui Mahan ca puterea, pentru a fi efectiva, trebuie insotita de capacitatea de a proiecta puterea. Chiar daca autorul american limiteaza aceasta capacitate doar la instrumentul naval, ideea ca atare reprezinta un element esential al oricarei abordari geopolitice de tip modern. Mai tarziu, alti autori, tot din spatiul american, vor vorbi despre puterea aeriana si chiar despre capacitatea SUA de a controla spatiul cosmic, un gen de “spatiu maritim al secolului 21”. Instrumentele cu care o tara isi proiecteaza puterea sunt si trebuie sa fie diferite de la epoca la epoca. Dar capacitatea de a proiecta puterea cu mijloacele potrivite pentru o etapa sau alta reprezinta o constanta. Contributia lui Mahan este ca a sesizat, mai devreme decat altii, potentialul de putere pe care il reprezenta pentru SUA flota maritima, de a fi afirmat cerinta construirii sale in cuvinte clare, chiar imperative.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani