PSIHOSOMATICA curs referat






CURS 1- PSIHOSOMATICA

 

  1. Actul medical din perspectiva faptului social

  • implica si analiza relatiilor cu ceilalti

  • pacientul apartine unui anumit grup ce are standardele si normele sale, ceea ce presupune implicit faptul ca examinarea in sine este valabila strict pentru grupul respective

  • se imbogateste cunoasterea etiopatogenica

  • rolul factorilor socio-familiali este crucial atit in imbolnavire cit si in vindecare 55529fuh17zve2h

  • dimensiunea sociala a bolii implica impactul asupra societatii

  • cel putin in psihiatrie, ceea ce este considerat boala intr-o anumita colectivitate poate sa nu fie judecat altfel intr-o alta colectivitate (ex. Intensitatea depresiei, sindroamele culturale)

  • exista o axa cu doi poli – unul reprezentat de preocuparea individuala pentru boala, iar celalalt reprezentat de faptul clinic, medical

  • actualmente se tinde ca multe probleme nemedicale sa fie integrate in sfera medicala uv529f5517zvve

  • societatea si-a asumat responsabilitatea bolii

  • in virtutea “dreptului social la asistenta” se cere tot

 

  1. Aptitudinea ascultarii

 

  • este ignorata din ce in ce mai mult in procesul formarii medicale datorita tehnicizarii

  • implica trei aspecte:

    • solicitarea pacientului = nevoia de relatie

    • disponibilitatea fizica a medicului

    • aptitudinea profesionala – Balint

  • pacientul vrea sa participle la elucidarea diagnosticului

  • anamneza poate fi:

    • directiva, ceea ce implica frustrare si scurtcircuitare, limitarea timpului; aceasta aduce prejudicii

    • nondirectiva, care asigura ascultarea, largeste cimpul informatiei si provoaca incredere si cooperare

  • alteori, daca anamneza este prea directiva pacientul revine obsesiv din dorinta de a i se acorda mai mult timp

  • Sidney: “cel mai bun sfatuitor este cel mai bun ascultator”

  • “neutralitate binevoitoare”

  • ascultarea = act psihic cu character active

= capacitate de comprehensiune

= nu tacere sau asteptare, ci participare

  • caracterul elocvent al ascultarii este liantul relationarii

  • ascultarea = trasatura de personalitate

  1. Comunicarea – conditie fundamentala a propedeuticii medicale

  • este la fel de importanta ca si cunoasterea

  • comunicarea non-verbala este importanta, deoarece este mai obiectiva (“Dumnezeu i-a dat omului cuvintele pentru a putea minti”)

  • sunt importante intrebarile deschise, reflectarea, reformularea

  • sunt importante aptitudinile de a traduce in termini medicali si de a incuraja

  • medical este dominat de nevoia de a impresiona si faptul ca face acest lucru cu placere favorizeaza aparitia transferului

  • acel “ia-ti patul tau si umbla” este o comunicare imperativa, sugestiva

  • inclusiv la Delphi, omul mergea pentru a comunica

  • actualmente comunicarea este impietata de tehnologizare

  • boala implica un moment de criza existentiala

  • comunicarea implica rezonanta afectiva

  • comunicarea medic-bolnav este o comunicare fata in fata, caci medicina este sacerdotala (controlezi timpul si viata celuilalt)

  • bariere ce pot apare

    • fizice

    • interne

      • implicarea (importanta fantasmelor universale – grupurile Balint)

      • frica – atit a pacientului cit si a medicului

      • amenintarea statutului

      • vestile proaste

      • presupunerile subiective – sexismul

      • preocuparile ascunse

    • semantice

      • vocabular, gramatica, sintaxa

      • conotatia unor cuvinte

  • dialogul cu bolnavul trebuie sa fie structurat dar nu formalizat

  • medicina este sacra si empirica. Inseamna a face “caz cu caz” si a sti sa asculti.

  • pacientul apreciaza in primul rind felul in care stiu sa ascult (este vorba de o ascultare activa, nu pasiva cum este cea din muzica) si in al doilea rind apreciaza ceea ce spun

  • este vorba de o ascultare atenta, care inseamna ma uit si il sprijin gestual

  • neutralitatea binevoitoare = imi exprim bunavointa fata de fatul ca celalalt imi vorbeste

  • batrinii au nevoie sa le continui frazele, sa le faci rezumate, parafrazari, sa le pui intrebari

  • pacientii nu tolereaza lipsa de ascultare, ostilitatea, rejectia, inegalitatea in tratarea pacientilor

  • pacientii comunica intre ei, ceea ce face ca medicul sa fie vulnerabil

  • imaginea medicului asigura complianta la terapie

  • gindirea magica asupra bolii presupune ca totul pleaca de la o suparare (modelul “new age” – medicina integrativa)

  • importanta cercului de prieteni – bandura – modele credibile

  • intrebarile despre familie, despre el, despre metodele existente, explicatiile in detaliu ajuta pacientul sa se hotarasca



  • conteaza momentul aparitiei bolii

  • vad cum stie pacientul sa fie bolnav (de la modelele latine la suportarea cu stoicism)

  • intrebari de tipul: “ce credeti ca a provocat boala Dvs.” trimit la modelul fantasmatic

  • autoritatea medicului fascineaza

  • intrebarea: “ce doriti sa fac eu” este o negociere simbolica – importanta in placebo

  • medicul si pacientul fara sa stie se aleg, tot asa cum pacientii alesi creeaza imaginea medicului

  • cind pacientul vine la medic, a epuizat deja cercul de prieteni

  • 80% din diagnostic ti-l pune anamneza

  • pacientul doreste in primul rind ascultarea si abia apoi competenta terapeutului

  • relatia in sine presupune trei factori:

    • bolnavul

    • terapeutul = omul incare are incredere

    • intimitatea

  • bolnavii vorbesc in medie 45 secunde

  • in teoria rolurilor medicul este investit cu puterea data de societate (functia sacerdotala – pacientul sta gol in fata medicului, umilit, doneaza singe)

  • barierele fizice sunt un semn al medicinii defensive

  • chiar si atunci cind pacientii cer ceva la limita aspectelor legale, intentia pura nu este de a pacali medicul

  • terapeutul trebuie sa-si comunice interesul pentru bolnav, chiar daca o face intr-o maniera histrionica

  • relatia este mai mult afectiva datorita regresiei

  • orientarea pe pacient este mai mult legata de dimensiunea afectiva, in vreme ce orientarea pe medic este legata de boala

  • are loc un fel de negociere in care pacientul insusi sugereaza un anumit diagnostic

  • pacientul nu trebuie mintit; succesul terapeutic poate fi considerat fie si numai scaderea depresiei la aflarea unui diagnostic sever

  • Balint spunea ca in foarte multe cazuri medicamentul este doctorul insusi

  • comunicarea cu femeile este mai dificila

  • alexitimia poate produce boli psihosomatice

  • ostilitatea este maxima in psihiatrie, ginecologie, stomatologie

  • tansferul este mare pe medic caci are autoritate, bani etc. In acelasi timp, daca asteptarile sunt inselate, apare transferul negativ (medicii sunt injurati, defaimati)

  • pacientii antipatici produc un anumit contra-transfer, ce duce la esec profesional

 

  1. Continutul psihologic al diagnosticului clinic

  • exista satisfactia (orgoliul) ca ai pus un diagnostic, dupa care de multe ori scade problema tratarii

  • diagnosticul somatic este mai valorizat decit cel functional (psihiatric) si medicul este cu atit mai satisfacut cu cit diagnosticul sau este mai mult legat de anatomic

    • diagnosticul chirurgical = salvare

    • diagnosticul medical = la mijloc

    • diagnosticul psihiatric = nu are sens pozitiv, este o zona incerta

  • medicul se simte jenat ca la oferta simtomelor pacientului nu poate da un diagnostic fizic

  1. Problematica regresiei comportamentale din perspectiva psihologiei si pedagogiei medicale

  • regresia presupune reactivarea unor manifestari atitudinale, dorinte, aspiratii, espectatii, explicatii si labilitati din copilarie

  • exista in orice boala si depinde de:

    • boala

    • personalitatea premorbida

    • experienta de boala

    • severitate

    • moment evolutiv

  • in bolile psihice este mai mare, ceea ce face ca si dependenta de terapeut sa fie mai mare

  • fenomenele de transfer si contra-transfer conditioneaza inclusiv actiunea farmaco-dinamica a medicamentului si fenomenul placebo

  • pacientul investeste medicul, ca urmare a unei pedagogii empirice care a actionat cindva asupra lui

  • minuirea transferului si regresiei necesita pedagogie si asigura complianta

  • cronicizare bolii necesita pedagogie, deoarece schimbarile de rol si statut presupun readaptare si reeducare pentru acceptarea compromisului (un nou mod de viata, limite, posibilitati, exigente)

  • Balint spunea ca aceasta pedagogie este similara aevolutiei copilului spre maturitate

  • boala presupune limitarea libertatii

  1. Regresia afectiva si comportamentala

  • include:

    • exteriorizarea exagerata a suferintei

    • atitudinile copilaroase

    • tonul „plingaret”

    • tirania

    • tonul poruncitor

  • Delay si Pichot:

    • egocentrismul = restringerea orizontului, cresterea cenesteziei, importanta alimentatiei, excretiei, digestiei, senzatiile legate sau nu de boala

= capriciozitate, terorizarea anturajului

    • dependenta fata de medic si anturaj = implica scaderea responsabilitatii si prezenta beneficiului secundar





    • predominanta afectelor = emotii primare (dezvoltari unipolare) cu intensitate, expansivitate, plins, furie, veselie, scaderea tolerantei la frustrare

    • agresivitate – rezultate din dependenta

    • anxietate +/- tristete

    • depresie – cu corelatele somatice

  1. Boala ca sursa majora de variate stresuri psihice

 

  • boala este o amenintare la adresa integritatii statului si rolului

  • Leriche: boala = stare somatica a bolnavului

= starea de constientizare a bolnavului

= interpretarile medicale

  • nebagarea in seama a anumitor simptome poate sa fie judecata autocritic sau laudastiv de medic sau pacient

  • exista trei variante:

    • acceptarea bolii

      • realista, rationala, implica ajustarea comportamentului

      • constientizare disproportionata

    • ignorarea bolii

      • nivel scazut de cultura

      • boli psihice

      • boli neurologice

      • momente de puternica incordare

      • laudativa

    • negarea bolii

      • pentru a nu se supune limitelor subestimeaza simptomele si au o atitudine sfidatoare

      • autoamagirea (mecanism inconstient de aparare)

  • de multe ori cancerofobii au acuze nevrotice in timp ce bolnavii autentici nu merg la medic

  • atitudini:

    • combativa – presupune echilibru psihic si adaptare la realitate

    • de resemnare – dezinteres, stare depresiva, fatalism

    • refugiu in boala – beneficiu secundar, personalitate Hy

    • problematizanta – culpabilitate, „negociere”, cautarea vinovatului, posibilitatea de a-si arata stoicismul, subcultura (deochi, farmece)

    • valorificare superioara – experienta de autocunoastere, meditare, reorientare, comportamente deficitare

    • de rea folosire a bolii – hiperestimarea bolilor usoare

  • boala este un impas existential, mai ales cind schimbarile ating sfera dorintelor pacientului

  • se limiteaza capacitatile fizice si psihice, se pierd anumite gratificatii

  • boala presupune schimbari de ordin ambiental (ex. Atmosfera spitalului)

  • este afectata securitatea emotionala (lumea spitalului este perceputa ca ostila)

  • apar schimbari de ordin relational:

    • la unii dintre internati scad contactele cu familia

    • la altii creste securitatea

    • pentru altii este un prilej de a-si analiza relatiile familiale

    • scade capacitatea de indeplinire a sarcinilor ceea ce duce fie la reprosuri fie la menajare excesiva din partea celorlalti

    • scad mijloacele materiale, ceea ce antreneaza modificari in conduita familiei

    • se limiteaza contactele cu prietenii

    • se deregleaza raporturile conjugale, afective si sexuale

  • pacientul este stresat de:

    • ceea ce stie despre boala (sechele, recidive)

    • ceea ce nu stie (spaima de necunoscut)

    • exemplele nefericite – inductii iatrogene

    • anxietatea legata de investigatii, acte terapeutice

    • antecedente alergice, medicamente ce „nu-i fac bine”

    • reinsertia familiala si profesionala (ideea de a fi o povara)

    • jana fata de anturaj

  • panica pacientului se transmite medicului

  1. Modificari comportamentale induse de boala

 

  • problematica regresiei comportamentale

  • evaziune

    • demisie de la obligatiile sociale

      • intr-o prima acceptiune este legitima

      • intr-o a doua acceptiune este nevrotica (utilizarea bolii pentru anularea responsabilitatilor – Moron)

        • exagerarea simptomelor si scaderea eficientei tratamentului

        • dispozitie pesimista

        • agravarea simptomelor

    • cresterea introversiei

  • exaltarea Eului – Delay si Pichot

    • satisfactie orgolioasa

    • accentuarea trasaturilor narcisice primitive

    • „sunt un caz interesant”

    • focalizarea atentiei (mai mult la copii si batrini)

  • contagiune informationala – Restian – favorizata de scaderea simtului critic si de anxietate

  • boala este o scoala a intrajutorarii umane – solidaritatea intre oamenii suferinzi este impresionanta


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani