Logo referatele carte



Caile ordinare de atac - Apelul ca cale ordinara de atac



Tema: Caile ordinare de atac.

 

 

Plan.

  1. Introducere.
  2. Apelul ca cale ordinara de atac.
  3. Recursul.

Introducere.

In faza judecatii dupa dezbaterile judiciare in urma eliberarii sentintei sau a hotararii judecatoresti apare o posibilitate de atac in instanta mai ierarhic superioara a hotararilor emise de instanta de judecata care examineaza la moment cazul penal. Aceasta posibilitate sigur ca nu este oferita impotriva tuturor sentintelor judecatoresti.

Aceasta cale de atac a hotararii se numeste cale ordinara de atac. La moment exista ca cai ordinare de atac Apelul, si Recursul.

Mai deosebim si cai extraordinare de atac cum ar  fi Contestatia in anulare, Revizuirea a procesului penal si Recursul in anulare si demersul in interesul legii.

Acestea din urma se deosebesc de caile ordinare de atac.

In lucrarea de fata voi descrie caile ordinare de atac, Apelul si Recursul.

Apelul.

Apelul este o cale ordinara de  atac. In apel pot  fi atacate hotararile judecatoresti cu exceptia acestora conform legii procesual penale:

1.  Sentintelor   pronuntate  de  judecatorii  privind  infractiunile pentru   savarsirea  carora  legea  prevede pedeapsa nonprivativa  de libertate;

2.  Sentintelor pronuntate de  judecatoria  militara   privind infractiunile   pentru   savarsirea   carora  legea   prevede   pedeapsa nonprivativa de libertate;

3.   Sentintelor pronuntate de Curtea de Apel;

4.   Sentintelor pronuntate de Curtea Suprema de Justitie;

5.   Altor sentinte pentru care legea nu prevede aceasta cale de atac.

Incheierile date  in  prima  instanta pot fi atacate cu apel numai odata cu sentinta.

  Apelul declarat  impotriva  sentintei se socoate facut si  impotriva incheierilor, chiar daca acestea au fost date dupa pronuntarea sentintei.

Persoanele care pot declara apel
    Pot declara apel:

1.   procurorul, in ce priveste latura penala si latura civila;

2.   inculpatul,  in  ce  priveste  latura penala  si  latura  civila. Sentintele de achitare sau de incetare a procesului penal pot fi atacate si in ce priveste temeiurile achitarii sau incetarii procesului penal;

3.   partea vatamata, in ce priveste latura penala;

4.   partea civila  si partea civilmente responsabila, in ce  priveste latura civila;

5.    martorul,  expertul,  interpretul  si aparatorul, cu  privire  la cheltuielile judiciare cuvenite acestora;

6.    orice persoana  ale  carei  interese legitime  au  fost  vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei.
    Apelul poate  fi declarat pentru persoanele prevazute de punctele 2) -  4)  de catre aparator sau reprezentantul  lui legal.

Termenul de declarare a apelului este de 10 zile. Adica apelul poate fi declarat in decurs de 10 zile de la pronuntarea hotararii de catre instanta de judecata. Sau dupa ce a fost facuta incheierea. Deci numai dupa ce cauza in instanta a fost solutionata.

Apelul peste termen.

 Participantul  la  proces care a lipsit atat la judecata, cit si  la pronuntarea  sentintei,  poate declara apel si peste termen, dar nu  mai tarziu  decat  10  zile de la data inceperii executarii pedepsei  sau  a
despagubirilor materiale.

  Apelul declarat peste termen nu suspenda executarea sentintei. Instanta de apel poate suspenda executarea sentintei atacate.

Apelul se declara prin cerere scrisa, cererea de apel trebuie sa contina:

1.  Denumirea instantei la care se depune apelul;

2.  Numele si  prenumele apelantului, calitatea procesuala si  adresa lui;

3.  Denumirea  instantei  care a pronuntat  sentinta, data  sentintei, numele si prenumele inculpatului in privinta caruia se ataca sentinta;

4.   Continutul si motivele cerintelor apelantului;

5.   Indicarea  probelor si mijloacelor cu ajutorul carora acestea pot fi administrate, daca se invoca necesitatea administrarii de noi probe;

6.   Data declararii apelului si semnatura apelantului;

7.    Lista documentelor ce se anexeaza la cererea de apel.

    Pentru persoana  care  nu poate sa semneze, cererea se atesta de  un judecator  de  la instanta a carei hotarare se ataca. Cererea  poate  fi atestata si de primarul localitatii unde domiciliaza apelantul.

Cererea de apel  se depune la instanta a carei sentinta se ataca, in atatea  copii citi participanti la proces sunt.

 Persoana arestata  poate depune  cererea  de  apel la administratia locului de detinere,  fara  a anexa copii.
    Dupa  expirarea  termenului  stabilit  pentru  declararea  apelului, instanta  judecatoreasca care a pronuntat sentinta trimite, in termen de
cinci zile, dosarul penal, impreuna cu apelul in instanta judecatoreasca superioara.

Judecarea apelului. Instanta de apel,  judecand  apelul, verifica hotararea  atacata  pe baza probelor examinate de prima instanta conform materialelor din dosar
si oricaror documente noi, prezentate la instanta de apel.
    Instanta de apel  poate  da  o noua apreciere probelor  din  dosarul cauzei si poate administra, la cererea partilor, orice noi probe pe care le considera necesare.
    Instanta de apel   este  obligata  sa  se  pronunte  asupra  tuturor motivelor invocate in apel.

Decizia instantei de apel.

 Instanta de apel,   judecand  apelul,  adopta  una  din  urmatoarele decizii:

1.  Respinge apelul, mentinand hotararea atacata:

Ø     daca apelul  este  depus  peste  termen,  cu  exceptia  cazurilor prevazute de legea procesual penala;

Ø      daca apelul este inadmisibil;

Ø      daca apelul este ne fondat.

2.  admite apelul, casand sentinta primei instante si:

Ø     pronunta o  noua hotarare potrivit ordinii stabilite pentru prima instanta;

Ø     trimite cauza la rejudecare pentru motivul:
    - judecarea cauzei  a  avut loc in lipsa unei parti, ne legal  citate sau  care,  legal  citata, n-a avut posibilitatea sa se prezinte  si  sa anunte instanta despre aceasta imposibilitate;

-         prin hotarare nu a fost rezolvat fondul cauzei;

-         incalcarii esentiale a legii de procedura penala.

Incalcarea esentiala  a  legii de procedura penala  este  incalcarea dispozitiilor legale care reglementeaza:

1.  competenta  instantei dupa materie sau dupa calitatea  persoanei;

2.   compunerea completului de judecata;

3.   publicitatea sedintei de judecata;

4.   obligativitatea    participarii    procurorului,    inculpatului, aparatorului si interpretului in sedinta de judecata.

Recursul.

 

Recursul este o cale de atac a hotararilor instantelor de judecata ordinara. In recurs pot fi atacate urmatoarele hotarari:

1.  Sentintele pronuntate de judecatorii privind infractiunile pentru savarsirea carora legea prevede pedeapsa nonprivativa de libertate;

2.   Sentintele    pronuntate   de   judecatoria   militara    privind infractiunile   pentru   savarsirea   carora  legea   prevede   pedeapsa
nonprivativa de libertate;

3.  Sentintele pronuntate de Curtea de Apel;

4.  Sentintele pronuntate de Curtea Suprema de Justitie;

5.  Deciziile  pronuntate,  ca instante de apel, de tribunale  si  de Curtea  de Apel, cu exceptia deciziilor prin care s-a dispus rejudecare
cauzelor;

6.  Alte hotarari pentru care legea prevede aceasta cale de atac.

 
    Incheierile pot  fi  atacate cu recurs numai o data cu sentinta  sau decizia  recurata,  cu exceptia cazurilor cand, potrivit legii,  pot  fi atacate separat cu recurs.
    Recursul declarat  impotriva  sentintei  sau deciziei  se  considera facut  si  impotriva incheierilor, chiar daca acestea au fost date  dupa pronuntarea hotararii recurate.
    Nu pot fi atacate cu recurs sentintele in privinta carora persoanele indicate in articolul 307 c.p.p. nu au folosit calea apelului ori  cand apelul a fost retras, daca legea prevede aceasta cale de atac.
Persoana  care  nu  a  folosit  apelul poate  ataca  cu  recurs  decizia instantei  de apel prin care i s-a inrautatit situatia. Procurorul  care nu a folosit apelul poate ataca cu recurs decizia prin care a fost admis apelul altei persoane dintre cele prevazute in articolul 307 c.p.p.

Persoanele care pot declara apel
    Pot declara recurs:

1.  procurorul, in ce priveste latura penala si latura civila;

2.  inculpatul,  in  ce  priveste  latura penala  si  latura  civila. Sentintele de achitare sau de incetare a procesului penal pot fi atacate si in ce priveste temeiurile achitarii sau incetarii procesului penal;

3.  partea vatamata, in ce priveste latura penala;

4.  partea civila  si partea civilmente responsabila, in ce  priveste latura civila;

5.  martorul,  expertul,  interpretul  si aparatorul, cu  privire  la cheltuielile judiciare cuvenite acestora;

6.  orice persoana  ale  carei  interese legitime  au  fost  vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei.
    Recursul  poate  fi declarat pentru persoanele prevazute de punctele 2) -  4)  de catre aparator sau reprezentantul  lui legal.

Termenul de declarare a recursului este de 10 zile daca legea nu prevede altfel. Iar in cazul redactarii deciziei in termen de 7 zile de la data redactarii acesteia in scris si decizia a fost semnata de toti membrii ai completului de judecata.

Cazurile in care se poate face recurs
    Hotararile judecatoresti  sunt supuse casarii in urmatoarele cazuri:

1.  nu au fost   respectate  dispozitiile  privind  competenta   dupa materie sau dupa calitatea persoanei;

2.   instanta nu  a  fost  compusa potrivit legii  ori  s-au  incalcat prevederile articolelor 19, 20 si 22 din Codul de procedura penala;

3.  sedinta de  judecata nu a fost publica, in afara de cazurile cand legea prevede altfel;

4.  judecata a avut loc fara participarea procurorului, inculpatului, precum  si  aparatorului si interpretului, cand aceasta era  obligatorie
potrivit legii;

5.  judecata a avut loc fara citarea legala a partilor;

6.  cand nu a   fost   efectuata  expertiza  judiciar-psihiatrica   a inculpatului  in  cazurile  prevazute  de articolul 66  punctul  3)  din
Codul de procedura penala;

7.  hotararea  nu cuprinde motivele pe care se intemeiaza solutia ori motivarea  solutiei  contrazice dispozitivul hotararii sau  acesta  este
expus neclar;

8.  instanta nu  s-a pronuntat asupra unei fapte retinute in  sarcina inculpatului  sau cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri  esentiale pentru parti, de natura sa garanteze drepturile lor si
sa influenteze solutia procesului;

9.  instanta a admis o cale de atac neprevazuta de lege sau introdusa tardiv;

10.                  cand nu sunt   intrunite   elementele  constitutive   ale   unei infractiuni  sau  cand  instanta a pronuntat o  hotarare  de  condamnare
pentru  o  alta fapta decat cea pentru care condamnatul a fost  pus  sub invinuire,  cu exceptia cazurilor reincadrarii juridice a actiunilor lui
in baza unei legi mai blande;

11.                  cand inculpatul  a  fost condamnat pentru o fapta care  nu  este prevazuta de legea penala;

12.                  cand s-au aplicat pedepse in alte limite decat cele prevazute de lege  sau gresit individualizate in raport cu prevederile articolului 36 din Codul penal;

13.                  cand persoana   condamnata  a  fost  inainte judecata  in   mod definitiv  pentru aceeasi fapta sau daca exista o cauza de inlaturare  a
raspunderii  penale  sau aplicarea pedepsei a fost inlaturata de o  noua lege  sau  anulata  de  un  act de amnistie  ori  a  intervenit  decesul inculpatului;

14.                  cand in mod  gresit inculpatul a fost achitat pentru motivul  ca fapta savarsita de el nu este prevazuta de legea penala sau cand, in mod
gresit,  a  fost  clasat procesul pentru motivul ca  exista  o  hotarare judecatoreasca  definitiva  in privinta aceleiasi fapte sau ca exista  o
cauza  de inlaturare a raspunderii penale, sau  aplicarea pedepsei a fost inlaturata  de  o lege noua sau anulata de un act de amnistie ori  ca  a
intervenit decesul inculpatului;

15.                  cand faptei savarsite i s-a dat o gresita incadrare juridica sau s-a comis o eroare grava de fapt;

16.                  cand hotararea  este  contrara legii sau cand prin hotarare  s-a facut o gresita aplicare a legii;

17.                  cand judecatorii  de fond au comis un exces de putere, in sensul ca au trecut in domeniul altei puteri constituite in stat;

18.                  cand a intervenit o lege penala mai favorabila condamnatului;

19.                  in prima instanta sau in apel cauza a fost judecata fara citarea legala  a unei parti sau care, legal citata, a fost in imposibilitate de
a se prezenta si de a instiinta instanta despre aceasta imposibilitate;

20.                  cand dispozitivul   hotararii   redactate   nu   corespunde   cu dispozitivul pronuntat dupa deliberare. Cazurile prevazute  la punctele 1)-5), 8), 11), 12), 16)-18) se  iau in considerare totdeauna din oficiu, iar cele de la punctele 9), 10) 13)
15)  se  iau in considerare din oficiu numai cand au  influentat  asupra hotararii in defavoarea inculpatului.
    Cand instanta  ia in considerare motivele de casare din oficiu, este obligata sa le puna in discutia partilor.

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu
Olimpiu Nusfelean
   - Automobilul marii

Cauta referat
Scriitori romani