CONSTITUTIILE ROMANESTI SI IMPORTANTA LOR - REFERAT referat






CONSTITUTIILE ROMANESTI SI IMPORTANTA LOR

REFERAT

Constitutia in Romania a aparut mult mai tarziu decat constitutiile din tarile europene din vest, cu toate ca aparitia ei a fost determinata de aceleasi cauze care au determinat constitutia din restul lumii.

Aceasta intarziere se explica prin aceea ca epoca moderna, dezvoltarea tehnica, economica, sociala si culturala a inceput in Romania mult mai tarziu datorita dominatiei Imperiului Otoman.

In cadrul premizelor istorice ale primei Constitutii din Romania, o importanta deosebita il are in infaptuirea in anul 1859 a Statului National, prin unirea Munteniei si Moldovei sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.

Pe data de 2 mai 1864, prin lovitura de stat, a desfiintat Adunarea electiva si a supus plebiscitului „ Statul dezvoltator al Conventiei din 7/19 august 1858 ”, cunoscut in istorie ca „ statul lui Cuza ”,si Legea electorala. Aceste doua acte alcatuiesc prima Constitutie a Romaniei.

Pe data de 10/11 februarie 1866, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza este obligat sa abdice, intalnindu-se o locotenenta domneasca, ca apoi pe teritoriul Romaniei sa fie adus un print strain.

In acelasi an se adopta Constitutia Romaniei dupa modelul constitutiei belgiene, considerata, atunci, a fi cea mai liberala constitutie.

Constitutia romana din 1866 cuprinde 133 de articole, prin care se reglementeaza cele mai importante relatii sociale. Normele juridice cuprinse in constitutia sunt sistematizate in opt titluri si anume :

Titlul I, despre teritoriul Romaniei.

Chiar in primul articol, Constitutia prevede ca „Principatele Unita Romane constituie un singur stat indivizibil, sub denumirea de Romania”; astfel se consacra caracterul unitar si indivizibil al statului roman.

Titlul II, despre drepturile romanilor.

Constitutia proclama drepturile fundamentale ale cetatenilor, declarand ca in stat nu exista nici o deosebire de clasa si ca toti sunt egali in fata legilor.

Dar datorita faptului ca drepturile electorale se acorda in raport cu averea, egalitatea in drepturi a tuturor cetatenilor este contrazisa.

Titlul III, despre puterile statului.

Constitutia proclama ca toate puterile emana de la natiune. Puterea legiuitoare se exercita colectiv de catre Domnitor si Reprezentanta nationala, formata din doua camere si anume : Senatul si Adunarea deputatilor.

Puterea executiva apartinea Domnitorului, Constitutia stabilind regula monarhiei ereditare si numai dintr-o familie domnitoare straina.

Titlul IV, despre finante.

O importanta deosebita este acordata proprietatii private care este  declarata sacra si inviolabila (atr.19), stabilindu-se si garantia acestui drept, in sensul ca „nici o lege nu poate infiinta pedeapsa confiscarii averilor”(art.17).

Titlul V, despre puterea armatei.

Titlul VI, dispozitiuni generale.

In art.128 se interzice suspendarea Constitutiei.

Titlul VII, despre revizuirea Constitutiei

Titlul VIII, dispozitii tranzitorii si suplimentare

Aceste dispozitii stabileau un anumit program legislativ.

Constitutia romana din 1866, desi o constitutie cam rigida, a suferit mai multe modificari; dintre cele mai importante , ar fi dispozitiile privitoare la drepturile politice in 1879, cele privitoare domn, presa, sistemul electoral si la pamanturile rurale in 1884, dispozitiile privitoare la garantarea dreptului de proprietate si cele privitoare la dreptul de vot in 1917 si cele mai importante in 1918, ca urmare a desavarsirii statului national unitar roman.

Constitutia de la 1866 a organizat statul roman avand la baza principiul separatiei puterilor in stat, a consacrat proprietatea privata ca pe un drept sacru si inviolabil, a preluat anumite drepturi si libertati cetatenesti si politice, aceste prevederi constituind un progres.

Totodata, Constitutia din 1866 a instituit principiul monarhiei straine ereditare.

Constitutia de la 1866 a ramas in vigoare peste o jumatate de secol, perioada de timp in care societatea romaneasca s-au produs o serie de transformari importante industriale, economice.

Astfel a sporit productia industriala si agrara, s-a desfiintat sistemul monetar national, s-a desfiintat sistemul breslelor (1873), s-a infiintat sistemul monetar national, s-a adoptat legea invoielilor agricole (1866). In 1921 s-a realizat reforma agrara, care a contribuit la dezvoltarea capitalista in agricultura. Apare proletariatul modern legat de fabrica, apare miscarea muncitoreasca socialista, iar pozitia mosierimii se slabeste treptat. In 1918 este infaptuita reforma electorala, votul devenind egal, direct, secret si obligatoriu.

Proiectul Constitutiei din anul 1923 a fost elaborat de Partidul liberal si a fost votata de Camera deputatilor la 26 martie 1923 si publicata la data de 29 martie, atunci intrand si in vigoare. Cu privire la adoptarea acestei constitutii s-au facut aprecieri negative, in sensul ca adoptarea ei ar fi nelegala, intrucat nu s-au respectat intru totul regulile de revizuire a Constitutiei stabilite in art. 128 al Constitutiei din 1866.

Constitutia din 1923 este sistematizata in 8 titluri si anume:

Titlul I, despre teritoriul Romaniei;

Titlul II, despre drepturile romanilor.

Constitutia a proclamat drepturi si libertati egale pentru toti, desi in ce priveste femeile, in art. 6 se prevad legi speciale care „vor determina conditii sub care femeile pot avea dreptul exercitiilor politice”, ceea ce constituie o inegalitate fata de barbati.

Titlul III, despre puterile statului.



Sistemul electoral constituie un mare pas inainte fata de sistemul colegiilor pe avere instituit prin Constitutia din 1866. Puterea executiva apartinea Regelui si se exercita prin Guvern.

Titlul IV, despre reprezentanta nationala.

Puterea legislativa se exercita colectiv de Rege si Reprezentanta Nationala (parlamentul), acesta fiind format din doua camere: Camera Deputatilor si Senatul, alese prin vot universal, egal, direct, obligatoriu si secret.

Titlul V, despre finante.

Sunt de retinut dispozitiile art. 17 care garanteaza proprietatea privata si art. 15 care interzic pedeapsa confiscarii averii.

Titlul VI, despre puterea armata

Titlul VII, dispozitii generale

Dispozitiile art. 128 care interzic suspendarea Constitutiei si art. 131 care include unele dispozitii din legile adoptate anterior.

Titlul VIII, despre revizuirea Constitutiei, dispozitii tranzitorii si suplimentare.

Cu toate ca se aseamana foarte mult cu Constitutia din 1866, atat in continut cat si prin formularea textelor, Constitutia adoptata in 1923 este mult mai democratica, prin aceea ca acorda drepturi si libertati mai largi, inlocuieste sistemul cenzitar cu un sistem electoral democratic.

Constitutia din 1923 ocroteste proprietatea privata, dar in acelasi timp a fost o constitutie rigida, deoarece procedura de revizuire stabilita prin art. 129 si art. 130 era o procedura greoaie.

Intre 1922 si 1928 exista o stabilitate partiala si vremelnica a capitalismului, perioada 1929 – 1933 se caracterizeaza printr-o profunda criza industriala si agrara, iar in perioada 1934 – 1938 printr-o sensibila inviorare a intregii economii romanesti, cresterea puterii politice a burgheziei, grupari ale fortelor politice si unele framantari sociale.

In conditiile concrete ale anului 1938 Regele Carol al II-lea a instaurat la 10 februarie 1938 dictatura personala.

Aceasta dictatura este consacrata si realizata juridic prin noua Constitutie, numita si Constitutia Caroliana. Proiectul de Constitutie a fost supus la 24 februarie  plebiscitului, promulgata la 27 februarie si publicata la 28 februarie 1938.

Constitutia cuprindea 100 de articole, sistematizate in opt titluri.

Titlul I, despre teritoriul Romaniei.

Titlul II, despre datoriile si drepturile romanilor.

Consacrand dictatura regala, dispozitiile Constitutiei exprimau limitarea drepturilor si libertatilor democratice. Astfel pentru prima data se prevad datoriile cetateanului, dupa care se face referire la drepturi.

S-a interzis propovaduirea schimbarii formei de guvernamant, impartirea ori distribuirea averii altora, scutirea de impozite si lupta de clasa.

Titlul III, despre puterile statului.

Constitutia proclama ca puterea emana de la natiune, afirmatie inexacta, intrucat prezenta constitutie concentreaza puterile in mainile regelui, declarat „Capul Statului” (art. 30). Regele exercita puterea legislativa prin reprezentanta nationala, avea initiativa legislativa. Regele sanctiona si promulga legile, sanctiunea regala fiind conditia de valabilitate a legii. Regele putea emite decrete cu putere de lege, putea dizolva adunarile, putea declara razboi, putea incheia pacea.

Puterea executiva apartinea regelui care era inviolabil.

Titlul IV, despre finante.

Titlul V, despre ostire.

Titlul VI, dispozitii generale.





Titlul VII, despre revizuirea constitutiei.

Regele avea initiativa revizuirii constitutiei.

Titlul VIII, dispozitii tranzitorii si finale.

Constitutia apara proprietatea privata, cuprinzand dispozitii asemanatoare cu cele din constitutiile anterioare.

Cu privire la sistemul electoral, s-a introdus in locul votului universal sistemul colegiilor de profesiuni, iar cu privire la varsta cetatenilor cu drept de a alege si de a fi alesi pentru adunarea deputatilor, ea a fost ridicata la 30 de ani. Senatul era format din 3 categorii de senatori: senatori alesi de rege, senatori de drept si senatori alesi.

Constitutia din 1938 a inlocuit votul universal cu sistemul colegiilor de profesiuni, restrangand sfera si garantiile drepturilor si libertatilor cetatenesti.

Pe plan politic Regele a desfiintat partidele politice, iar prin Dictatul de la Viena (30 august 1940) Romania era  obligata sa cedeze Ungariei partea de nord a Transilvaniei, pierzand si alte teritorii.

In septembrie 1940 Regele este obligat sa abdice in favoarea fiului sau, Constitutia este suspendata, corpurile legiuitoare sunt dizolvate, se reduc drepturile regale, presedintele consiliului de ministri fiind investit cu puteri depline.

Dupa 23 august 1944 s-a repus in vigoare, cu unele modificari, Constitutia din 1923 si s-au elaborat acte cu caracter constitutional care sa stabileasca organizarea statala. Aceste acte au alcatuit baza juridica a organizarii de stat provizorii a Romaniei pana la adoptarea unei noi constitutii.

Organizarea statala in perioada 1948 – 1989 a fost reglementata prin constitutiile din 1948, 1952 si 1965.

Constitutia din 13 aprilie 1948 a reflectat realitatile politice, sociale si economice din perioada adoptarii sale, stabilind principalele directii de dezvoltare a societatii romanesti in sensul dorit de guvernanti.

Constitutia din 24 septembrie 1952 a intarit monopolul politic al statului, precum si monopolul politic al unui singur partid.

Constitutia din 21 august 1965 a avut un caracter inselator democratic, menit sa ascunda un regim de dictatura, lipsa de drepturi si libertati cetatenesti, conducere despotica, exercitata de o minoritate privilegiata.

Revolutia din decembrie 1989 a inlaturat dictatura comunista din Romania. Noua Constitutie a fost votata in Adunarea Constituanta si supusa referendumului national la 8 decembrie 1991, fiind aprobata cu un procentaj de 77,3% dintre participanti.

La data intrarii in vigoare a noii constitutii (8 decembrie 1991) constitutia din 21 august 1965 a fost in intregime abrogata expres (art. 149 din Constitutie).

Bibliografie:

-        Constitutia din 1866

-        Constitutia din 1823

-        Constitutia din 1838

-        Dr. Gheorghe Uglean – Drept constitutional si institutii politice.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani