Tema: procuratura ca subiect al dreptului de procedura penala.
Plan:
Procuratura ca subiect al dreptului de procedura penala.
Procurorul.
Introducere.
Ca subiect al dreptului procedural penal putem privi orice persoana care participa in raporturile procedurale penale si in acest fel capata drepturi si obligatii procedurale penale si astfel participand la realizarea acestor drepturi si obligatii ale sale.
Deci ca subiect al raportului de drept procesual putem privi orice persoana care activeaza in cercul strans al exercitarii unor obligatii pe care acesta le capata conform legislatiei in vigoare.
Exista o clasificare a subiectilor dreptului procesual penal.
Acestia pot fi participantii la procesul penal, organele de stat competente si reprezentantii lor, subiectii care favorizeaza desfasurarea procesului penal si subiectii care reprezinta si apara interesele participantilor.
Procuratura incadranduse in aceasta clasificare se atribuie organelor de stat competente si a reprezentantilor lor.
Deci procuratura pe deplin cuvant intra si participa ca subiect al procesului penal astfel capatand unele obligatii si dobandind astfel unele drepturi.
Asa dar putem spune de procuratura ca un organ care are rolul de aparare a legalitatii, drepturilor si libertatilor cetatenilor (al. 2 art. 1 al Legii cu privire la procuratura).
Intreg sistemul procuraturi se poate descrie astfel ca un sistem unitar si unic unde este prezenta ierarhia organelor procuraturii.
Deci sistemul procuraturii cuprinde:
Procuratura generala;
Procuraturile teritoriale (de circumscriptie orasenesti municipale, raionale si interraionale);
Procuraturile specializate (militare, ecologica, de transport, de supraveghere in institutiile penitenciare);
Daca sa vorbim de procuror acesta supravegheaza respectarea legislatiei in procedura penala (art. 124 Constitutia Republicii Moldova, c. 2,3 a legii cu privire la procuratura, art, 35, 98, 188, 195, 217 c.pr.p.R.M.).
Procuratura ca subiect al dreptului procedural penal.
Procuratura ca subiect al dreptului de procedura penala conform legislatiei in vigoare apara legalitatea, drepturile si libertatile cetatenilor Republicii Moldova (alin 2 art.1 din legea cu privire la procuratura). Intreg sistemul organelor procuraturii cuprinde:
Procuratura Generala;
Procuraturile teritoriale (de circumscriptie orasenesti municipale, raionale si interraionale);
Procuraturile specializate (militare, ecologica, de transport, de supraveghere in institutiile penitenciare); conform art 124 din Constitutie.
Conform art. 34 al codului de procedura penala in cazurile penale atributiile de procuror ii revin doar procurorului, loctiitorului procurorului si ajutorilor acestuia numiti in modul prevazut de lege.
Legea cu privire la rocuratura inclusiv si Constitutia Republicii Moldova stipuleaza direct atributiile procurorului si anume supravegherea de catre el a executarii exacte si uniforme a legilor de catre organele de stat, persoanele fizice si juridice, apara ordinea legala, drepturile si libertatile cetatenilor, contribuie la infaptuirea justitiei in numele legii.
Conform art. 15 cod de procedura penala in tot cursul cercetarii penale sau anchetei preelimenare procurorul este obligat sa ia masuri prevazute de lege pentru a inlatura orice incalcare a legii, indiferent cine a savarsit aceasta incalcare.
Atributiile date sunt concretizate si bine stipulate pentru cauzele penale in capitolul 2 si 3 al Legii cu privire la Procuratura. Si art. 35, 98, 191, 308.al codului de procedura penala al Republicii Moldova.
Procurorul este unicul subiect care participa in toate fazele si etapele procesului penal.
El supravegheaza respectarea legii in cursul pornirii procesului penal. A efectuarii cercetarii penale sau anchetei preelimenare.
In cursul judecarii cauzei in instanta de judecata procurorul sustine, prezinta invinuirea din partea statului.
Procurorul este obligat sa faca apel sau recurs impotriva hotararii judecatoresti ilegale sau meintemeiate si sa atace hotararile ramase definitive, in condiitiile legii prin caile extraordinare de atac.
Procurorul General este numit in functie de catre Parlament, la propunerea presedintelui parlamentului.
Ordinea de numire in functie a procurorilor ierarhic superiori si mandatul acestora este stipulata de p. 2, 3 al aceluiasi articol.
Functia de procuror este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata cu exceptia activitatii didactice si stiintifice.
Procurorul in procesul penal.
Cum am mai mentionat in randurile de sus procurorul este unicul subiect care participa in toate fazele si etapele procesului penal.
Atributiile procurorului in procesul penal le pot efectua doar procurorul sau ajutorii lui si loctiitorii in conformitate cu legislatia procesuala.
Procurorul are urmatoarele atributii:
Procurorul supravegheaza respectarea legii in cursul pornirii procesului penal si a efectuarii cercetarii penale si a anchetei preliminare.
Procurorul decide aplicarea sau refuzul aplicarii masurilor de protectie de stat fata de partea vatamata, martori si alte persoane care acorda ajutor in procesul penal.
in cursul judecarii cauzei in instanta de judecata, procurorul prezinta invinuirea in numele statului.
Procurorul este obligat sa faca apel sau recurs impotriva hotararilor judiciare ilegale sau neintemeiate.
Procurorul General si adjunctii lui sunt obligati sa atace hotararile judiciare ilegale sau neintemeiate, ramase definitive in conditiile cailor extraordinare de atac.
Procurorul nu poate participa la actele de procedura in procesul dat daca exista motivele, aratate in articolul 22 din codul de procedura penala al Republicii Moldova:
daca
el personal, sotul sau ascendentii ori
descendentii lor, fratii si surorile si
copiii acestora, afinii si persoanele, devenite
prin infiere potrivit legii astfel de rude, sunt direct
sau indirect interesate in proces;
daca
el este parte vatamata si reprezentantul ei, parte
civila, parte civilmente responsabila, sot sau
ruda cu vre-una din aceste
persoane, sot sau ruda cu invinuitul in proces;
daca
el a examinat demersurile privind
aplicarea masurii preventive sub forma de arest
si emiterea mandatului de arestare sau
privind prelungirea duratei tinerii sub arest ori daca el
a examinat recursurile privind legalitatea
aplicarii sau refuzului aplicarii
masurii preventive sub forma de arest,
prelungirii sau refuzului prelungirii duratei tinerii sub arest;
daca a participat in procesul dat in
calitate de martor, expert, specialist, traducator,
secretar, persoana ce a efectuat cercetarea
penala, anchetator penal, procuror, aparator,
reprezentant legal al invinuitului, reprezentant al
intereselor partii vatamate, parte civila
sau parte civilmente responsabila;
daca a efectuat o cercetare
sau un control administrativ al imprejurarilor
cauzei sau a participat la adoptarea unei
hotarari
referitoare la acesta cauza in orice alt organ obstesc sau de stat;
daca partile in proces vor arata alte imprejurari, ce trezesc indoieli in privinta nepartinirii procurorului.
Faptul ca a participat
la efectuarea anchetei penale
sau a cercetarii penale, sau ca a sustinut
invinuirea in fata instantei de
judecata, nu constituie o piedica
pentru participarea ulterioara a procurorului la proces.
Daca exista motive de recuzare, procurorul este
obligat sa declare, ca se recuza el singur.
Pentru aceleasi motive il pot recuza pe
procuror: invinuitul, aparatorul,
precum si partea vatamata si
reprezentantul ei, partea civila, partea civilmente
responsabila sau
reprezentantii lor.
Chestiunea recuzarii procurorului se
decide in cursul cercetarii
penale sau anchetei penale de catre procurorul ierarhic superior, iar in
instanta de judecata - de catre instanta, care judeca procesul.
