Referat Curtea de conturi - Control financiar exercitat de curtea de conturi referat






1. Control financiar exercitat de
Curtea de Conturi

Scurt istoric. Natura institutie

Institutie de origine constitutionala, Curtea de Conturi a Romaniei reia o veche traditie existenta in tara noastra in materie de control specializat.

Prima Curtea de Conturi a fost infiintata in tara noastra, prin Legea din 24 ianuarie  1864. Existenta ei a fost mentionata si prin Constitutia din 1866 in articolul 116, care prevede ca , “ pentru toata Romania este o singura Curte de Conturi “.

In Legea nr. 149 din 31 iulie 1929 [2] pune in aplicare prevederile articolului 115 din Constitutia din anul 1973 conform careia: “ Controlul preventiv si cel de gestiune a tuturor veniturilor si cheltuielilor statului se va exercita de Curtea de Conturi, care supune in fiecare an Adunarii deputatilor raportul general rezumand conturile de gestiune al bugetului trecut, semnaland totodata neregulile savarsite de ministrii in aplicarea bugetului.

Dupa instaurarea regimului comunist in Romania, Legea nr.149/1929 a fost abrogata prin Decretul nr. 352 din 1 decembrie 1948.

Curtea de Conturi a fost reintrodusa in sistemul administrativ al tarii noastre prin dispozitiile art. 139 din Constitutie Romaniei din anul 1991. Potrivit acestui articol: “ Curtea de Conturi exercita control asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si al sectorului public. In conditiile legii, curtea exercita atributii jurisdictionale.

In Legea nr. 94/1992 [3] in forma initiala, Curtea de Conturi era calificata ca fiind “organul suprem de control financiar si de jurisdictie in domeniul financiar”.

In opinia Colegiului jurisdictional al Curtii de Conturi si al Guvernului s-a sustinut ca semnificatia termenului de organ suprem este aceea de unic, care cu referire la activitatea de jurisdictie, are in vedere jurisdictia financiara.



In noua Constitutie a Romaniei, aplicata din luna octombrie a anului curent (2003), art. 139, alin.1 se modifica si se completeaza astfel, referitor la Curtea de Conturi: “Curtea de Conturi exercita control asupra modului de formare, de administrare si de intrebuintare a resurselor financiare ale statului si al sectorului public. In conditiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curtii de Conturi se solutioneaza de instantele judecatoresti specializate.  

Potrivit statutului, Curtea de Conturi poate fi calificata ca o autoritate administrativa autonoma, nefiind in subordinea in sensul dreptului administrativ, a nici unei alte autoritati a statului; ea indeplineste o functie complexa, de control si de jurisdictie, care ii confera un grad ridicat de autonomie in domeniul sau de activitate.

Ca autoritate de control, Curtea de Conturi este un organ al Parlamentului pentru exercitarea controlului general asupra gestiunii bugetului public national din exercitiului bugetar expirat, deci a bugetului de stat, a bugetului asigurarilor sociale de stat si a bugetului local.

Curtea de Conturi poate colabora cu organele internationale de profil si poate exercita, in numele lor, control asupra gestiunii fondurilor puse la dispozitia Romaniei daca prin tratate, conventii sau alte intelegeri internationale se stabileste aceasta competenta.

Limitele autonomiei functionale a Curtii de Conturi sunt stabilite prin lege si acestea se refera la:

Posibilitatea Parlamentului de a opri controalele initiale din oficiu de catre Curtea de Conturi in cazul depasirii competentelor stabilite prin lege.

Posibilitatea Camerei Deputatilor sau Senatului de a cere Curtii de Conturi, prin hotarare, sa efectueze unele controale individuale asupra modului de gestiune a resurselor publice si de a raporta asupra celor constatate. Hotararile respective sunt obligatorii pentru Curtea de Conturi.

Nici o alta autoritate publica nu mai poate obliga Curtea de Conturi.






2. Organizarea functionarea si statutul persoanelor
Curtii de Conturi

Potrivit legii sale de organizare si functionare nr. 94/1992 cu modificari[4] si completari ulterioare - Curtea de Conturi se compune din:

Sectia de control financiar ulterior;

Sectia jurisdictionala;

Colegiul jurisdictional al Curtii de Conturi;

Camere de Conturi judetene si cea a municipiului Bucuresti;

Secretariatul general.

Pe langa Curtea de Conturi functioneaza procurori financiari. Membrii Curtii de Conturi in numar de 18 sunt consilieri de conturi, acestia alcatuiesc plenul Curtii de Conturi.

Activitatea interna a Curtii de Conturi este reglementata de Regulamentul de organizare si functionare al acesteia, aprobat de Plen.

Acesta cuprinde reglementari privind:

conducerea Curtii de Conturi - respectiv atributiile in domeniu ale Plenului, Comitetului de Conducere si Presedintelui Curtii;

atributiile Curtii de Conturi, asa cum sunt ele stabilite de lege, respectiv atributii de control si jurisdictionale, precum si de raportare;

organizarea Curtii de Conturi, respectiv a sectiilor de control ulterior si jurisdictionale, colegiului jurisdictional al Curtii si camerelor de conturi judetene si a municipiului Bucuresti.

De asemenea, Regulamentul reglementeaza modul de organizare si functionare a procurorilor financiari si Secretariatului general. In ceea ce priveste drepturile si obligatiile personalului Curtii de Conturi, acestea sunt reglementate fie direct prin legea de organizare si functionare, fie prin codul etic al profesiei si prin statutul functionarului public.

Consilierii de Conturi: sunt membrii Curtii de Conturi si sunt numiti de Parlament, la propunerea Comisiei pentru politica financiara, bancara si bugetara a Senatului si a Comisiei pentru buget si finante a Camerei Deputatilor, pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau innoit.

Conducerea: Curtii de Conturi se exercita de catre plen, de comitetul de conducere de presedintele si vicepresedintele Curtii de Conturi, care sunt consilieri de conturi.

Sectiile: sunt conduse de un consilier de conturi, care indeplineste functia de presedinte al sectiei.

Sectia de control financiar ulterior: este formata din 9 consilieri de conturi si din consilierii financiari si se organizeaza in divizii sectoriale.

Sectia de control financiar ulterior este condusa de catre un consilier de conturi, care indeplineste si functia de presedinte. Sectia de control financiar ulterior are in structura divizii sectoriale, conduse de consilieri de conturi.

Divizii sectoriale:

Divizia I



Controlul contului general de executie a bugetului de stat, datoriei publice, creantelor statului si activitatii bancare;

Divizia II

Controlul gestionarii fondurilor publice si administrarea patrimoniului autoritatilor publice;

Divizia III

Controlul fondurilor publice destinate activitatii economice;

Divizia IV

Controlul bugetului asigurarilor sociale de stat, protectie sociale si institutiilor publice autofinantate;

Divizia V

Auditul performantei si al sistemelor informatice, combaterea fenomenelor de coruptie, frauda, economie subterana si spalarea banilor;

Divizia VI

Controlul institutiilor publice cu atributii in domeniul privatizarii, al societatilor de investitii financiare si al gestionarii fondurilor publice si administrarii patrimoniului unor institutii publice;

Divizia VII

Controlul fondurilor din asistenta financiara acordata de Uniunea Europeana si din alte surse internationale. Coordonarea verificarii bugetelor unitatilor administrativ teritoriale.

Divizia VIII

Coordonare, metodologie, perfectionarea pregatirii profesionale, evaluarea activitatii profesionala a directiilor de control financiar ulterior, raportare, informatica si integrare europeana;


In cadrul diviziilor, sunt organizate directii de specialitate, conduse de catre un director, formate din controlori financiari. La nivel teritorial si al municipiului Bucuresti sunt organizate directii de control financiar ulterior formate din controlori financiari, conduse de catre un director si un director adjunct.

Sectia jurisdictionala: este instanta de fond si de recurs jurisdictional si se compune din 7 consilierii de conturi. Sectia jurisdictionala isi desfasoara activitatea la sediul Curtii de Conturi si este condusa de un consilier de conturi care indeplineste functia de presedinte.

Sectia jurisdictionala are in compunere complete de judecata formate din doi sau trei consilieri de conturi.

Colegiul jurisdictional: in structura Curtii de Conturi functioneaza si Colegiul jurisdictional al Curtii, care este instanta de fond, compus din judecatori financiari si condus de un presedinte de colegiu.

Camera de Conturi judeteana: se compune din compartimentul de control financiar si colegiul jurisdictional. Compartimentul de control financiar este format din controlori financiari si este condus de un sef de compartiment. Colegiul jurisdictional isi desfasoara activitatea prin complete de judecata alcatuite dintr-un singur judecator financiar. Propunerea de numire a judecatorilor financiari se face de catre Plenul Curtii de Conturi. Pe langa Curtea de Conturi functioneaza procurorul general financiar si procurorul financiar. Procurorul financiar isi exercita atributiile pe langa sectiile Curtii de Conturi, ale colegiului jurisdictional al Curtii de Conturi si pe langa Camerele de Conturi judetene.

Secretariatul general: este condusa de un secretar general. In cadrul secretariatului general functioneaza compartimente de studii – sinteze – legislatie, norme metodologice – documentare, de informatica, de relatii interne si externe, de finante – contabilitate si de personal – secretariat – administrativ. 












3. Atributiile de control si audit financiar

Subiectul al controlului Curtea de Conturi pot forma:

statul si colectivitatile locale constituite in unitatile administrativ – teritoriale, in calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile si institutiile lor publice, autonome sau nu;

regiile autonome

Banca Nationala a Romaniei

Societatile comerciale la care statul, unitatile administrativ – teritoriale, institutiile publice sau regiile autonome detin, singure sau impreuna, integral sau mai mult de jumatate din capitalul social;

Organismele autonome de asigurari sociale sau de alta natura, care gestioneaza bunuri, valori  sau fonduri intr-un regim legal obligatoriu, in conditiile in care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru.

Obiectul controlului Curtii de Conturi este urmarirea respectarea legii in gestionarea mijloacelor materiale si banesti publice. Curtea de Conturi analizeaza calitatea gestiunii financiare din punct de vedere al economicitatii, eficientei si eficacitatii, facand astfel un control de oportunitate.

Pentru a-si exercita atributiile legale Curtea de Conturi controleaza:

Formarea si utilizarea resurselor bugetului de stat, ale bugetului asigurarilor de stat si ale bugetelor locale, precum si miscarea fondurilor intre aceste bugete;

Constituirea, utilizarea si gestionarea fondurilor sociale si a fondurilor de tezaur;

Formarea si gestionarea datoriei publice si situatia garantiilor guvernamentale pentru credite interne si externe;





Utilizarea alocatiilor bugetare pentru investitii, a subventiilor si a transferarilor din partea statului;

Constituirea, administrarea si utilizarea fondurilor publice de catre autoritatile administrative autonome;

Situatia, evolutia si modul de administrare a patrimoniului public si privat a statului si al unitatilor administrativ-teritoriale de catre institutiile publice, regiile autonome;

Constituirea, utilizarea si gestionarea resurselor financiare privind protectia mediului;

Utilizarea fondurilor provenite din asistenta financiara acordata Romaniei de Uniunea Europeana si din alte surse de finantare internationala.


Atributii jurisdictionale

Jurisdictia Curtii Constitutionale cuprinde mai multe solutii in materia activitatii jurisdictionale a Curtii de Conturi. Curtea Constitutionala s-a pronuntat instituirea unui tratament egal pentru situatii identice, iar pentru situatii diferite, solutii diferite (decizia nr. 64/1991).

Tratamentul diferit, instituit prin art. 45 – 46 din Legea nr. 94/1992 se intemeiaza mai multe elemente de diferentiere cum ar fi:

Natura proprietatii pagubite;

Natura persoanelor juridice care administreaza patrimoniul respectiv;

Natura prejudiciilor cauzate si calitatea speciala a persoanelor cu raspundere principala pentru aceste prejudicii.

Potrivit legii, exista singura Curte de Conturi pentru intreaga tara, iar unitatile administrativ – teritoriale, functiile curtii se exercita prin camere de conturi judetene si a municipiului Bucuresti.

Organe de jurisdictie care functioneaza in cadrul acestora sunt:

Curtea de Conturi;

Sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi;

Colegiul jurisdictional al Curtii de Conturi;

Colegiile jurisdictionale ale camerelor de conturi judetene si al municipiului Bucuresti.

Curtea de Conturi judeca in ultima instanta:

Recursurile in anulare jurisdictionala declarate de procurorul general financiar impotriva hotararilor definitive ale colegiilor si Sectiei jurisdictionale;

Conflictele de competenta ivite intre Sectia jurisdictionala si colegiile jurisdictionale;

Cererile de reexaminare introduse impotriva solutiilor procurorului general financiar date asupra actelor de clasare.

Colegiul jurisdictional al Curtii de Conturi judeca si hotaraste in prima instanta:

Cu privire la plata despagubirilor civile pentru pagube cauzate si plata de amenzi;

Cu privire la plata de despagubiri si de catre alte persoane in cazurile in care au participat;

Contestatiile introduse impotriva actelor de imputatie de catre administratorii, gestionarii, contabilii, precum si de catre ceilalti salariati care au participat la producerea pagubelor cauzate persoanelor juridice;

Intampinarile introduse impotriva deciziilor emise de directorii directiilor de control financiar ale camerelor de conturi judetene;

Plangerile introduse impotriva incheierilor prin care completele constituite au dispus descarcarea de gestiune.

Sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi judeca in prima instanta:

Intampinarile introduse impotriva deciziilor emise de presedintii sectiilor de control ale Curtii, privind suspendarea aplicarii masurilor care contravin reglementarilor legale din domeniul financiar, contabil si fiscal.

Sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi judeca in prima si in ultima instanta:

Conflictele de competenta intre colegiile jurisdictionale;

Cererile de stramutare a cauzelor de la un colegiu la alt colegiu jurisdictional.

Sectia jurisdictionala a Curtii de Conturi judeca in ultima instanta:

Cererile de recurs jurisdictionala indreptate impotriva incheierilor si sentintelor pronuntate de colegiile jurisdictionale;

Recursurile in anulare jurisdictionala declarate impotriva hotararilor definitive ale colegiului jurisdictional.



Recursul jurisdictional constituie calea de atac atat impotriva incheierilor cat si a sentintelor pronuntate in fond de organele jurisdictionale din sistemul Curtii de Conturi.


Pentru toate partile si pentru procurorul financiar termenul de recurs jurisdictional este de 15 zile de la comunicarea sentintei. Instanta de recurs poate dispune, la cerere sau din oficiu, suspendarea, pana la pronuntarea deciziei, a executarii hotararilor date de prima instanta in cauzele privind contestatiile impotriva actelor de imputatie.

Sectia jurisdictionala poate sa trimita cauza spre rejudecare colegiului jurisdictional care a pronuntat sentinta atacata cu recurs, la un alt colegiu jurisdictional, ori poate sa retina cauza spre a o rejudeca in fond.

Legea nr. 94/1992 prevede doua cai extraordinare de atac:

Revizuirea;

Recursul in anulare jurisdictional.

Dupa cum prevede Legea nr. 94/1992 cererea de revizuire poate fi introdusa pe langa cazurile de revizuire din Codul de procedura civila si atunci cand ulterior judecarii cauze. Termenul in care poate fi introdusa cererea de revizuire este de 30 de zile de la data cand s-a descoperit, dar nu mai tarziu de un an de la data ramaneri definitive a hotararii a carei revizuirii se cere.

O alta cale extraordinara de atac impotriva hotararilor ramase definitive o constituie recursul in anulare jurisdictional.

Recursul se judeca in complet format din 3 consilieri de conturi. Recursurile in anulare jurisdictionala se judeca numai de Curtea de Conturi.


Atributiile procurorului financiar

Atributiile procurorului financiar care au legatura cu activitatea jurisdictionala a acestor organe de jurisdictie speciala administrativa.

Din acest punct de vedere distingem atributii ce privesc:

Investirea organului de jurisdictie;

Participarea la sedintele de judecata;

Exercitarea cailor ordinare si extraordinare de atac;

Supravegherea executarii hotararilor.

Procurorul general financiar participa la sedintele plenului Curtii de Conturi.



4. Curtea de Conturi a Uniunii Europene

Prin Tratatul asupra Uniunii europene, Curtea de Conturi creata ca entitate a Comunitatilor europene prin Tratatul de Bruxelles, la 22 iulie 1975 a fost ridicata la rang de institutie. Sediul acesteia este la Luxemburg. Curtea de Conturi are un rol esential in asigurarea controlului financiar in cadrul comunitar. Este vorba de un control a posteori si fara caracter jurisdictional.

Curtea de Conturi se compune din15 membri, care sunt alesi dintre personalitatile care fac parte in tarile lor din institutiile de control extern. Acestia trebuie sa ofere garantiile de independenta. Membrii Curtii  sunt numiti pentru un mandat de 6 ani de Consiliu, care hotaraste in unanimitate dupa consultarea Parlamentului european.

Curtea exercita o competenta generala pentru a controla conturile totalitatii veniturilor si cheltuielilor Comunitatii. Ea prezinta Parlamentului european si consiliului o declaratie de asigurare privind “fiabilitatea“ conturilor, precum si legalitatea si “regularitatea operatiunilor subiacente”, auxiliare. Curtea verifica legalitatea si regularitatea veniturilor si cheltuielilor si certifica buna gestiune financiara.

Curtea de Conturi reprezinta un instrument important in activitatea Parlamentului, atunci cand acesta realizeaza functia de control asupra Comisiei Europene si cand este chemat sa dea descarcare Comisiei in ceea ce priveste  executia bugetului comunitar.

Curtea de Conturi intocmeste un raport anual dupa incheierea fiecarui exercitiu financiar care este publicat in Jurnalul Oficial al Comunitatilor.












Bibliografie

Emil Balan Drept financiar (editia a II-a)

Bucuresti, Editura All Beck, 2003.


Ionel Bostan Controlul financiar  

Iasi, Editura Polirom, 2000.


Petre Popeanga Organizarea si exercitarea controlului financiar - contabil

Bucuresti, Editura Fundatie “Romania de Maine”, 2000.


Dr. Victor Munteanu – Control si audit financiar

Bucuresti, Editura Lucman Serv, 1998.



A se vedea si V. Prisacaru, Tratat de drept administrativ roman, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1993, p.362.

Publicat in Monitorul Oficial nr. 167/1929.

Republicata a fost modificata si completata prin Legea nr. 77/2002.

Legea nr. 204/1999 si Legea nr. 77/2002 publicata in M.O., nr. 104/2002


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Cauta referat
Scriitori romani