PIATA DE CAPITAL IN ROMANIA - Piete de capital referat







UNIVERSITATEA “SPIRU HARET” - CONSTANTA

FACULTATEA: MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL

PIATA DE CAPITAL IN ROMANIA

- referat la discplina “Piete de capital” -

STUDENT

DRAGOI CRISTIAN LAURENTIU

MFC, GR. 407, ZI

CONSTANTA, 2002

1. Aspecte generale privind problematica pietelor financiare

           

            Teritoriu aflat prin excelenta sub imperiul pragmatismul, domeniul pietelor financiare a inceput sa-si dezvolte si o redutabila latura teoretica. Chiar daca evidenta legaturii nemijlocite dintre teoire si practica mai este inca pusa la indoiala, nu trebuie uitat ca intreaga “te,eie” a stiintei financiaremoderne este fundamentata pe domeniul pietelor financiare.

            Aceasta latura a finantelor poate demonstra oricand si caracterul sau practic (si dezvoltarea exploziva a burselor de valordemonstreaza acest lucru), dar si pe cel teoretic, fara ca aceste domenii sa poata fi delimitate cu precizie. In fapt, punerile de acord in privinta unor probleme marginale(care dau consistenta stiintelor clasice) apar ca inutile in cazul pietelor financiare, iar divergentele incep inca de la stabilirea domeniului de studiu. Astfel[1], Scoala anglo-saxsona (si, in primul rand, cea americana) desemneaza prin piata financiara totalitatea tranzactiilor cu instrumente monetare (paita monetara) si cu titluri pe termen lung (paita de capital). Dimpotriva, Scoala din restul Europei (si, in primul rand, cea franceza) defineste prin termenul de piata financiara: piata valorlor imoobiliare, reprezentand, alaturi de piata creditului si piata monetara, o componenta a pietei capitalurilor.[2]

            Asadar, piata de capital reprezinta o piata specializata unde se intalnesc si se regleaza in mod liber cererea si oferta de active financiare pe termen mediu si lung. Concret, este vorba despre o piata pe care se tranzactioneaza in mod liber valori mobiliare (actiuni, obligatiuni), piata ce are drept rol principal mobilizarea capitalurilor persoanelor (fizice/juridice) care economisesc (cumparatorii de actiuni si obligatiuni) si care urmaresc plasarea profitabila a acestor capitaluri; aceste fonduri sunt atrase de catre emitentii de actiuni/obligatiuni, ce sunt in cautare de capital in vederea finantarii unor proiecte de investitii.

Desigur, piata de capital prezinta interes si din alte puncte de vedere, permitand preluarea controlului asupra unor societati prin achizitii semnificative de actiuni sau obtinerea unor castiguri pe termen scurt prin specularea modificarilor de curs ale valorilor mobiliare.In functie de momentul in care se realizeaza tranzactia, piata de capital se imparte in doua segmente:

- Piata primara. Este piata pe care emisiunile noi de valori mobiliare sunt negociate pentru prima data. Concret, este vorba de procesul prin care intermediarii financiari, care de regula fac legatura intre societatea emitenta si investitori, se obliga sa plaseze valorile mobiliare nou emise in schimbul unui comision;

- Piata secundara. Odata puse in circulatie valorile mobiliare pe piata primara, acestea fac obiectul tranzactiilor pe piata secundara. Functionarea efectiva a pietei secundare se realizeaza prin intermediul pietelor de negocieri sau organizate: este in principal vorba de bursa de valori si de piata extrabursiera (sau piata OTC - Over the Counter Market).

Diferenta dintre cele doua forme organizate ale pietei de capital (bursa si piata OTC) consta in existenta unor conditii si criterii de eficienta economico-financiara, de informare a investitorilor, referitoare la numarul de actiuni puse in circulatie, etc pentru accesul la bursa, conferind societatii cotate pe aceasta piata garantii superioare pentru investitori. De asemenea exista diferente intre modul de functionare si organizare a celor doua piete - bursa de valori este o piata de licitatie in timp ce piata Rasdaq este o piata de negociere.[3]

Pietele dezvoltate de capital au doua caracteristici importante: divizibilitate (atomicitate) si lichiditate. Divizibilitatea semnifica ca activele sunt reprezentate de un mare numar de actiuni care pot fi cumparate pentru sume diferite. in consecinta un activ poate fi detinut in proportii diferite de un anumit numar de investitori si invers un investitor poate repartiza banii sai in mai multe tipuri de actiuni. Lichiditatea semnifica faptul ca un investitor poate imediat, fara costuri prea mari, de a schimba anumite actiuni cu altele. Aceasta implica faptul ca orice investitor poate sa-si constituie, in orice moment, portofoliul dupa cum ii convine in acel moment, foarte repede si fara costuri prea mari. El va avea posibilitatea de a-si arbitra pozitiile dupa cum doreste.

In aceste conditii interesul fiecarui investitor este de a obtine informatii cu privire la actiunile diverselor societati cotate pe piata. Aceste informatii vor permite investitorilor evaluarea perspectivelor fiecarei oportunitati de investire si investirea in portofoliul care prezinta cele mai bune perspective. Sursele prin care investitorii pot obtine informatiile sunt conturile de exploatare, bilanturile societatilor, cursurile si volumele tranzactiilor, publicatiile specializate si jurnalele financiare, care evalueaza si interpreteaza noutatile financiare, precum si institutiile financiare care apreciaza perspectivele societatilor cotate.

Aceste canale de informatii sunt eficiente in masura in care informatia se raspandeste rapid si unde fiecare noua informatie devine repede publica.

Pentru ca actiunile sunt divizibile si lichide, investitorii sunt in masura de a se adapta rapid schimbarilor de perceptie privind valoarea unei societati. Aceste noi informatii vor duce la cumparari si vanzari care vor afecta cursul pana cand acesta va corespunde noii valori a societatii. Astfel, informatia va fi repede asimilata in noul curs al titlului. De exemplu, daca toti investitorii sunt siguri ca cursul unui titlu va creste maine cu 5%, ei il vor cumpara pana cand aceasta  speranta de castig de 5% va fi reflectata in cursul de astazi. Din aceasta cauza variatia asteptata de 5% de maine va fi redusa la 0. Pornind de la aceasta logica cursul de astazi devine o estimatie nedeplasata a cursului de maine.

in aceste  conditii va fi foarte greu pentru un investitor individual de a gasi o actiune care nu este corect evaluata. Datorita acestui fapt se poate formula ipoteza conform careia pietele de capital sunt „piete eficiente”. Principiul de eficienta a pietelor de capital semnifica faptul ca cursul de astazi constituie o buna aproximare a cursului de maine. Un astfel de proces este un proces de „martingale”. Conform acestuia toate informatiile necesare previziunii cursurilor viitoare sunt deja reflectate in cursul actual. Un caz special de martingale este procesul bine cunoscut de drumuri aleatoare, care necesita ipoteza suplimentara de independenta a distributiile variatiilor de curs.

Termenul de drum aleator este adesea rau interpretat. Astfel, unii considera ca variatiile de curs se vor datora intamplarii si nu vor avea nici o ratiune cauzala. Ipoteza de piata eficienta nu are in vedere o astfel de interpretare. Cursul variaza pentru ca caracteristicile si perspectivele unei societati in economie se schimba si datorita faptului ca evaluarea de investitor ale acestor caracteristici si perspective se modifica. in alti termeni, cunostintele unui investitor se modifica odata cu aparitia continua de noi informatii si revizuirea impactului vechilor informatii. Adica, in orice moment variatia cursului in perioada urmatoare este aleatoare, fiind data de natura informatiilor disponibile.

Rezumand, in ipoteza de piete eficiente, toate informatiile disponibile, de la un anumit moment, sunt incluse in curs. Cursul din orice moment este o estimatie nedeplasata a cursurilor din perioada viitoare. Pe o astfel de piata nici un investitor nu poate spera de a avea, de o maniera repetata, informatii care sa nu fie deja actualizate de catre ceilalti investitori in cursuri. in consecinta, nici un investitor nu poate realiza rate de rentabilitate anormale si de o maniera sistematica. Nivelul ratei de rentabilitate, la care un investitor poate spera, este in functie de riscul asumat de acel investitor. Aceasta remarca este foarte importanta si reprezinta una din elementele de baza a Modelului de Echilibru a Activelor Financiare.  

            Conceptul de piata eficienta informational are o serie de implicatii extreme in practica gestiunii portofoliilor: singurii investitorii care dispun de informatii privilegiate vor avea posibilitatea de a obtine castiguri anormale .

Dupa Fama (1965; 1969) informatia se poate imparti in trei categorii, carora le corespunde trei nivele a gradului de eficienta informationala[4] .

Piata eficienta

Forma slaba

Forma semiputernica

Forma puternica

Ansamblul informational: preturile trecute

Ansamblul informational: toate informatiile publice

Ansamblul informational: toate informatiile care sunt posibil a se cunoaste

Intr-o piata eficienta preturile trecute a titlurilor nu pot fi utilizate pentru a bate piata sau obtinerea de rentabilitati ajustate pentru risc superior .

Analiza tehnica  si cartista este inutila.

Informatiile publice includ : bilanturile, conturi de exploatare, PER ,cresteri de capital ,etc .



Intr-o piata eficienta, in forma semislaba, analiza fundamentala, fondata pe informatiile publice, este inutila.

Nu se pot realiza performante superioare nici chiar de persoanele cele mai susceptibile de a obtine informatii privilegiate.

Ipoteza fundamentala a analizelor tehnice sau grafice este ca trecutul tinde a se repeta, iar anumite forme grafice, odata depistate, vor oferi informatii cu privire la miscarea viitoare ale cursurilor. Un statistician va fi de acord cu aceste metode numai in masura in care schimbarile succesive ale cursurilor sunt evenimente dependente. Aceasta s-ar traduce prin asa numita „corelatie seriala”. Inexistenta unei astfel de corelatii implica o evolutie aleatoare a cursurilor, cunoscuta sub denumirea de „piata la intamplare”. Utilitatea practica a analizei tehnice sau grafice poate fi verificata numai dupa testarea formei slabe a eficientei. Eficienta semi-slaba va exista doar in masura in care cursurile reflecta toate informatiile publice, iar eficienta in forma puternica va exista doar in masura in care cursul reflecta toate informatiile, inclusiv cele privilegiate .

Majoritatea gestionarilor de portofolii se bazeaza pe analiza tehnica si analiza fundamentala in activitatea lor. Acceptarea ipotezei de eficienta a pietei face inutila utilizarea acestor practici [Solnik,1997]. Eficienta informationala a pietei americane a fost scoasa in evidenta pentru prima data de Cootner (1964), Moore (1964) si Fama (1965). Aceste studii au fost urmate de Solnik (1973) pentru principalele piete europene. Gabriel Hawawini (1985), in monografia sa, trece in revista, intr-o maniera exhaustiva, toate studiile de eficienta realizate pe pietele europene. Toate aceste studii au evidentiat eficienta informationala in sens slab a principalelor piete bursiere.

            in aceste conditii a fost necesara aparitia unor noi instrumente in gestiunea portofoliilor care s-au concretizat in teoria moderna a portofoliilor. Cateva cuvinte cheie, care stau la baza acestei teorii, sunt: model de piata, risc sistematic, indice bursier, contracte pe indici, dreapta de piata sau prima de risc. Conform acestei noi teorii, speranta de castig a investitorilor va fi direct proportionala cu riscul de piata asumat. [5]

2. Piata de capital in Romania

Formarea si dezvoltarea pietei de capital in Romania si constituirea formelor organizate ale acesteia (Bursa de Valori Bucuresti si si Societatea de Bursa Rasdaq) reprezinta componente esentiale ale procesului de restructurare a economiei in tara noastra. Procesele de constituire si dezvoltare a unei piete de capital in tara noastra sunt indisolubil legate de procesul de privatizare a intreprinderilor cu capital de stat, din diferite domenii de activitate: industrie, agricultura, comert, transporturi, alimentatie publica, etc. In paralel, aparitia unor firme noi cu capital particular, cu sau fara participare straina, concura la accelerarea procesului de creare a unei veritabile piete de capital in tara noastra.

Prin intermediul Programului de Privatizare in Masa (PPM) s-a realizat privatizarea a peste 5000 de societati comerciale cu capital din stat, prin distribuirea unei parti a capitalului acestora, in mod gratuit, catre populatie prin intermediul certificatelor de actionar. Acest proces va continua prin vanzarea capitalului social ramas in proprietatea statului, gestionat de catre Fondul Proprietatii de Stat (FPS), prin diferite metode precum: vanzarea de actiuni prin licitatie publica, oferta publica, prin intermediul formelor organizate ale pietei de capital (bursa de valori si piata extrabursiera), etc. Cotarea unor societati noi cu capital integral privat (Impact Bucuresti, Banca Transilvania, Banca Turco-Romana, Agras Bucuresti) s-a realizat intr-un ritm incomparabil mai lent.

Constituirea pietei de capital si a bursei de valori in tara noastra este reglementata de Legea 52/1994 privind valorile mobiliare si bursele de valori (existand un nou proiect de lege a valorilor mobiliare inaintat Parlamentului spre aprobare). Administrarea, punerea in aplicare, precum si supravegherea si respectarea prevederilor legii 52 se realizeaza de catre Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM), autoritate administrativa autonoma, cu personalitate juridica, subordonata Parlamentului.

2.1. Bursa de Valori Bucuresti

Activitatea bursiera in tara noastra dateaza din anul 1839, prin intemeierea burselor de comert. La 1 decembrie 1882 a avut loc deschiderea oficiala a Bursei de Valori Bucuresti (BVB), iar peste o saptamana a aparut si cota bursei, publicata in Monitorul Oficial. De-a lungul existentei sale, activitatea bursei a fost afectata de evenimentele social-politice ale vremii (rascoala din 1907, razboiul balcanic 1912-1913), bursa fiind inchisa apoi pe perioada primului razboi mondial. Dupa redeschiderea sa, a urmat o perioada de 7 ani de cresteri spectaculoase, urmata de o perioada tot de 7 ani de scadere accelerata. Activitatea Bursei de Efecte, Actiuni si Schimb se intrerupe in anul 1941, moment in care erau cuprinse la cota bursei actiunile a 93 de societati si 77 de titluri cu venit fix (tip obligatiuni).

Dupa o intrerupere de 5 decenii, Bursa de Valori Bucuresti a fost reinfiintata in anul 1995, prima zi de tranzactionare fiind 20 noiembrie 1995, zi in care s-au tranzactionat 905 actiuni a 6 societati cotate. Din momentul redeschiderii, bursa a cunoscut o dezvoltare continua. La acest moment numarul societatilor listate este de 65; printre acestea se numara societati importante in economia nationala, precum SNP Petrom, Banca Romana pentru Dezvoltare, cele 5 Societati de Investitii Financiare, Banca Transilvania, etc.

Cotarea ('admiterea') unei valori mobiliare la Bursa de Valori reprezinta o recunoastere a activitatii eficiente a societatii emitente, datorita unor criterii ce trebuie indeplinite in vederea cotarii, criterii ce se refera la emisiunea de valori mobiliare, gestiunea societatii emitente, activitatea desfasurata, informarea investitorilor, etc. Cotarea se poate face la categoria I sau la categoria a II-a (numita si categorie de baza), categoria I necesitand indeplinirea unor criterii suplimentare de catre emitenti, printre care se mentioneaza desfasurarea unei activitati profitabile in ultimii doi ani. In acest mod, societatile cotate la bursa de valori sunt impartite in doua categorii , oferind investitorilor un prim criteriu de apreciere a eficientei acestora.

Pe langa aceasta recunoastere a activitatii lor eficiente, pentru societatile emitente, cotarea aduce si alte avantaje. Ne referim in primul rand la un avantaj legat de imaginea si publicitatea societatilor cotate - acestea beneficiind de o mediatizare intensa si devenind cunoscute in opiniei publice si comunitatii de afaceri, in randul carora se afla potentialii clienti si actionari ai societatilor. Un alt avantaj se refera la registrul actionarilor, care este tinut in mod exact si la zi de catre sistemul informatizat al bursei de valori, nemaifiind necesara tinerea acestuia de catre societatea emitenta.

Prin sistemul electronic de tranzactionare al BVB se tranzactioneaza si actiunile de pe piata valorilor mobiliare necotate. Este vorba despre o serie de societati care au fost retrase de la cota bursei (datorita evolutiilor slabe, la cerere, etc) dar care se tranzactioneaza in continuare prin intermediul Bursei de Valori. Aceste societati nu mai sunt considerate cotate la bursa, iar tranzactionarea actiunilor lor implica riscuri mai mari.


2.2. Piata extrabursiera Rasdaq

Pe piata extrabursiera din Romania, numita RASDAQ (Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotations), sunt tranzactionate valorile mobiliare neincluse la Cota Bursei de Valori si aprobate de CNVM si de Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare (ANSVM). Prima zi de tranzactionare pe piata Rasdaq a fost 1 noiembrie 1996, cand s-au tranzactionat actiunile a 3 societati.

Actiunile listate pe aceasta piata sunt rezultate in urma procesului de privatizare in masa, ce a dus la o crestere exploziva a numarului de societati tranzactionate (peste 5.000 de societati listate). Desigur, datorita conditiilor specifice pietei romanesti, numai un numar redus al acestora (de ordinul sutelor) se tranzactioneaza regulat si au o piata ordonata a valorilor mobiliare. In ultima perioada au existat si inceputuri timide de listare pe Rasdaq a unor societati private infiintate dupa 1989: Fondul Oamenilor de Afaceri, Brau Union, Banca Carpatica, Gepa, Asigurarea Populara Romana. Piata Rasdaq a facut si o serie de pasi in directia tranzactionarii unor noi instrumente. Astfel, a fost tranzactionata o emisiune de certificate de depozit emise de catre o banca comerciala, existand intentia introducerii in viitorul apropiat a obligatiunilor corporatiste pe aceasta piata.

Piata extrabursiera este organizata in patru componente:

- Sistemul de tranzactionare RASDAQ. Sistemul electronic de tranzactionare RASDAQ este cea mai importanta componenta a pietei extrabursiere. Constituita ca o structura tehnica afiliata Asociatiei Nationale a Societatilor de Valori Mobiliare si inmatriculata ca societate cu raspundere limitata, activitatea sa consta in operarea si mentinerea sistemului electronic de tranzactionare, numit de asemenea RASDAQ.

- Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare - ANSVM reprezinta interesele comunitatii societatilor de valori mobiliare si canalizeaza eforturile indreptate spre dezvoltarea pietei extrabursiere in sprijinul tranzactionarii pe piata secundara a actiunilor rezultate din Programul de Privatizare in Masa.

- Registrele independente ale actionarilor pastreaza in siguranta toate datele asupra actionarilor rezultati din Programul de Privatizare in Masa (PPM), permitand ca actiunile PPM sa fie tranzactionate pe RASDAQ, iar aceste tranzactii sa fie decontate la SNCDD. Primul registru independent a fost Registrul Roman al Actionarilor - RRA, infiintarea RRA fiind urmata de aparitia altor registre independente ale actionarilor (la sfarsitul anului 1998 numarul acestora era 10).

- Societatea Nationala de Compensare, Decontare si Depozitare pentru valori mobiliare - SNCDD mentine o evidenta a tuturor tranzactiilor executate intre utilizatorii sai directi pe piata OTC, conform datelor transmise de sistemul de tranzactionare RASDAQ, desfasurand o activitate de utilitate publica pentru facilitarea compensarii tranzactiilor si coordonand livrarea valorilor mobiliare si a numerarului catre utilizatorii directi.

Societatile listate pe piata extrabursiera nu sunt impartite pe mai multe categorii, existand insa o intentie de stabilire a unor 'niveluri' de diferentiere a acestora.[6]

Dragoi Cristian Laurentiu

Gr. 407, MFC

BIBLIOGRAFIE

1. Ioan Popa, “Bursa”, Editura Adevarul, vol.I, Bucuresti, 1994

2. Teodora Vascu Barbu si Victor Dragota, “Piete de capital. Evaluarea si gestionarea valorilor imobiliare”, Ed. Fundatiei “Romaniei de maine”, bucuresti, 1998, p.7

3. www.kmarket.ro-b3/pete.doc, A. Todea, “Teoria pietelor eficiente si analiza tehnica: Cazul pietei romanesti”

4. www.kmarket.ro, “Ghidul incepatorului pe piata financiara a Romaniei



[1] Ioan Popa, “Bursa”, Editura Adevarul, vol.I, Bucuresti, 1994

[2] Teodora Vascu Barbu si Victor Dragota, “Piete de capital. Evaluarea si gestionarea valorilor imobiliare”, Ed. Fundatiei “Romaniei de maine”, bucuresti, 1998, p.7

[3] www.kmarket.ro, “Ghidul incepatorului pe piata financiara a Romaniei”, cap.22

[4] Sursa: Jacquillat&Solnik (1997)

[5] www.kmarket.ro-b3/pete.doc, A. Todea, “Teoria pietelor eficiente si analiza tehnica: Cazul pietei romanesti”

[6] www.kmarket.ro, “Ghidul incepatorului pe piata financiara a Romaniei”, cap.24-26

loading...







Coduri - Postale, caen, cor


Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu



loading...



Cauta referat
Scriitori romani