Banci si burse de valori - Provenenta monedei referat







Academia de Studii Economice a Republicii Moldova

Catedra:'Banci si burse de valori'

REFERAT

TEMA: Provenenta monedei

A efectuat:

Chisinau 2000

Moneda are un rol semnificativ in viata economica si sociala. Evolutia monedei, de la concret la abstract, demonstreaza valabilitatea celor doua acceptiuni date monedei, calitatea sa de marfa si de creanta. In plus, analiza acestei evolutii va relefia si rolul deosebit al factorilor subiectivi privind deciziile agentilor economici in legatura cu destinatia si oportunitatea folosirii monedei.

Apreciind ca, inca din antichitate si pina in vremurile moderne, mijlocirea schimbului a fost inlesnita de anumite bunuri, economistul Karl Bucher ridica procesul de aparitie a monedei la un grad de necesitate a existentei umane.

Moneda apare de timpuriu in istoria societatii umane , fiind prezenta in tranzactii sub forma unor marfuri obisnuite si foarte variate. Procesul de schimb in natura , numit trocul a fost prima forma de schimb, el avea un caracter intimplator , atit in interiorul societatii , cit si cit si in punctele de contact intre diferite zone . Acest mod de economie se mai numeste si economie naturala.

Economia naturala este caracterizata de doua mari procese. Primul proces prevede necesitatile a doi indivizi care doresc reciproc sa efectueze schimbul unei marfi pe alta. Al doilea proces impune stabilirea unei egalitati privind valoarea dintre aceste doua marfuri.

Deacea se cerea un etalon de comparare a marfurilor intre ele , un instrument de schimb , o marfa unica drept intermediar in tranzactii. Deci locul trocului este luat de o marfa care,  pe linga utilizarea sa normala (ca bun de consum sau de productie), servea drept instrument de schimb. 

Fireste alegerea instrumentului de schimb nu se facea cu totul intimplator.  Practic, este vorba de recunoasterea anumitor avantaje, reclamate de nevoi locale si limitate care, puteau fi satisfacute de o marfa oarecare, dar, cu frecventa relativ mare in procesul schimbului.  Pe aceasta treapta istorica banii reprezinta un bun economic si nu luasera inca forma monetara si deci nu se deosebeau integral de celelalte bunuri. 

Masurarea valorii marfurilor obisnuite va fi posibila prin stabilirea unui bun in calitate de etalon monetar.  Bunul moneda- etalon trebuie sa fie durabil, pentru a conserva puterea de cumparare.  Este necesar sa fie divizibil pentru a permite efecturea platilor si sa prezinte o valoare proprie, intrinseca.

Din toate bunurile care intruneau aceste calitati, metalele si aliajele se impun rapid datorita proprietatilor fizice, perfect adaptate celor trei functii ale monedei.  Potrivit afirmatiilor lui Babilon, 'Metalele, gratie calitatilor lor speciale, au ocupat tot locul, nemailasind animalelor si celorlalte bunuri decit amintirea traditionala a vechilor preponderente.'

Initial au fost folosite metalele si aliajele comune (cupru, bronz, fier) ca monede, apoi au aparut metalele pretioase (aurul si argintul). In lumea orientala, monedele si-au facut aparitia in Mesopotamia si Asia Mica in sec II i.e.n. in forma initiala de lingouri de cupru si bronz, mai apoi de argint si aur.  Grecia utilizeaza moneda de argint din sec VII i.e.n. Metalul cintarit si batut in pecete si piese de monede s-a impus schimburilor ca forma cea mai comoda si evoluata. Metalele, indeosebi cele pretioase, functionau ca monede, ele fiind utilizate si pentru alte scopuri.  In Egiptul Antic folosirea metalelor sub forma de bani pentru a masura valoarea bunurilor se facea dupa greutate.  In Asia si Chaldeea argintul era mai raspindit decit aurul.  In Siria si Palestina, instrumentul de schimb, il constituia, atit metalul pretios, cit si arama, iar la fenicieni, celebri navigatori si negustori din antichitate se utiliza mari cantitati de metale pretioase sub forma de bare sau lingouri.

Deci, banii metalici si trecerea lor in evolutie la forme proprii si precise, monetare a cunoscut un indelung proces, astfel incit, moneda apare efectiv in viata economica a omenirii si in momentul in care primeste o forma proprie si care a evaluat o data cu progresul social si economic al societatii.

Metalele, in general cele pretioase, au fost preferate pentru a fi folosite in scop monetar – devenind materia monetara prin excelenta, intru cit acestea prezinta o serie de calitati fizice si chimice. 

Avantajele monedei efectuate din metale scumpe sunt urmatoarele:

-        Sunt putin alternabile in timp fata de alte metale, deoarece nu sunt supuse coroziei.  Aliate cu alte metale ele capata un grad de rezistenta ridicat inlaturind dificultatile pe care le creaza manipularea lor. 

-        Pot fi divizibile.  Acesta este un avataj mare fata de pietrele pretioase care la rindul lor exprima si ele o valoare ridicata, nefiind divizibile devin inpropriu scopului monetar.

-        In conditii asemanatoare de extractie si prelucrare metalului pretios este identic sub raportul substantei monetare, cel mai mult acesta difera din punct de vedere al valorii pe care i-au imprimat-o stratul de roca.

-        Metalul pretios reprezinta intr-un volum mic o valoare mare ceea ce-l face apt pentru a indeplini importanta functie de etalon.

-        Monedele din metal pretios sunt usor transortabile ceea ce reduce sau exclude total cheltuielile pentru transportul lor.

-        Metalele de aur sau argint au si privilegiul de a mentine o anumita constanta in valoarea lor datorata pe o parte duratei indelungate din punct de vedere fizic si chimic cit si sporului care se adauga de la an la an stocului existent.

-        Suportul mai mare sau mai mic care capata caracterul unei protectii a metalelor pretioase de catre autoritatea statala generate sau de teama de a nu fi diminuata rezerva potentiala atit de necesara perioadelor exceptionale, ca de exemplu: seceta, razboaie, etc.

-        Falsificarea metalelor pretioase este relativ usor de recunoscut de specialisti dupa greutate, culoare sau alte caracteristici care le diferentiaza net de alte metale sau bunuri.

Evolutia monedei poate fi divizata pe mai multe perioade, fiecare fiind caracterizata de anumite particularitati si caracteristici ale monedei. 

O prima perioada se caracterizeaza prin mari schimbari politice si sociale care si-au pus amprenta si pe mutatiile in domeniul monetar.  Aceasta perioada se tine din antichitate pina in secolele XIII-XIV. In aceasta perioada baterea mondelor era considerata un drept absolut al puterii regale.  O alta caracteristica consta in continua schimbare a continutului monedei cunoscuta sub denumirea de mutatiuni monetare si din urma carora se obtineau mari beneficii.  Ele constau in modificari de continut si cantitate ale metalelor monetare, abuzuri in denumirea monedei in proportia de structura, titlu si mutatii compozite.

Cu inceputul Renasterii, incepind din secolul XIV pina-n secolul XVIII monedele au suferit numeroase si insemnate transformari pe parcursul acestei perioade monedele metalice au suferit greutati datorate unor tehnici insuficient dezvoltate ceea ce a impiedicat dezvoltarea normala a regimului monetar. Intensificare schimbului intre diferite tari a generat si schimbul de moneda, se preferau monedele straine chiar daca nu intruneau conditiile cerute de o moneda 'buna', fapt ce intimpina impotrivirea energica a monarhului.

In aceasta perioada argintul, de pe locul doi pe scara ierarhica a metalelor pretioase trece pe locul intii, limitind aurul.  Rapotul dintre aceste doua metale era fixat de viata comerciala sau de stat.

Pe la sfirsitul secolului  XII, in Europa Occidentala, pentru a limita pericolul transportului de monede de aur, marii negustori au recurs la scrisori de schimb, totusi acest mod de plata a luat amploare in perioada data, adica secolul XVII-XVIII. In locul metalului monetar vor fi acceptate la plata si alte instrumente si anume: tratatele comerciale sau efectele de comert.



Tot in aceasta perioada, in Tarile de Jos, Suedia, Regatul Unit isi fac aparitia biletele de banca si moneda de cont. Emisa de banci , moneda de hirtie putea fi schimbata oricind de purtator pe moneda de metal la ghiseile bancii, fiind garantate de rezerva de aur-moneda detinuta de banca emitenta.

Din secolul al XIX s-a inceput o a treea perioada ce tine  pina in prezent. Expirienta acumulata in etapele precedente a fost folosita din plin de catre state diferite, organizate pe baze moderne si cu posibilitati infinit mai mari. Tehnicile monetare , tranzactiile comerciale cu moneda nationala , promulgarea de legi juridice la care se adauga mai buna organizare a finantelor publice au contribuit la consolidarea principiilor monetare, in concordanta cu interesele majore ale vietii economice. Caracterul ordonat mai bine organizat al politicii monetare a fost pus in evidenta de progresele in materie din Anglia , Tarile de Jos, Franta , Austria, Prusia s. a.

Alte fapte notabile s-au succendat in perioada respectiva: alaturi de circulatia monedelor metalice , se imput banii de hirtie are loc extinderea monedei de hirtie sub forma biletelor de banca. Moneda metalica isi pierde treptat din insemnatate. In tarile occidentale se mentine totusi monedele metalice.

In a doua jumatate a secolul trecut , dezvoltarea bancilor este la originea perfectionarilor importante in tehnicile monetare.  Noile forme ale monedei scripturale sunt cecurile si viramentele. Emise de titulari pe baza unui cont deschis la banca , cecurile acceptate la plata sunt o forma a monedei scripturale. Ordinul de virament dintr-un cont in altul va reduce platile la un simplu joc pe hirtie. Aceste transformari a monedei in moneda de hirtie a determinat aproape total excluderea aurului si argintului din lista instrumentelor de plata. Nici dupa restaurarea monetara care a inceput sa se practice din 1924 moneda metalica nu a mai putut reveni la situatia pe care a ocupat-o dealungul secolilor ca instrument al circulatiei de marfuri. 

Moneda de hirtie si moneda scripturala , ca forme ale monedei- semn sa impus putin cite putin ca instrumente de plata normale , avind aceleasi functii si aceeasi valoare ca moneda-marfa. Aceasta mutatie, trecerea de la moneda-marfa la moneda-semn, permite intelegerea a ceea ce distinge moneda de celelalte bunuri si anume ca utilitatea monedei in tranzactii este identica , oricare ar fi forma si valoarea sa intrinseca.

Faptul ca schimbul se intermediaza prin marfa-moneda sau prin moneda-semn conteaza mai putin , rolul de intermediar fiind la fel de bine asigurat atit intr-un caz cit si in altul.

Aceasta evolutie a formelor monedei, de la marfa la semn, are trei consecinte:

-        statutul sau privat se distribuie din ce in ce mai mult statutului sau public si care necesita un control adecvat al crearii sale.

-        costul de productie este mult diminuat.

-        creste increderea agentilor economici fata de autoritatile monetare centrale ( pentru moneda de hirtie ) si fata de bancile comerciale ( pentru moneda scripturala).

Apare un moment de rascruce in evolutia monedei. Locul ei este treptat luat de moneda- semn. Moneda semn va fi cautata nu ca semn in sine, ci ca bunurile si serviciile care pot fi procurate in schimbul ei. Chiar daca este pastrata in timp, valoarea monedei-semn provine din faptul ca poate fi folosita ulterior in aceleasi scopuri. Aparitia si utilizarea ei , pe scara din ce in ce mai larga , demonstreaza un adevar ce nu poate fi contestat si anume faptul ca acest instrument monetar are o importanta componenta conventionala , mai mult sau mai putin artificiala.

O buna perioada de timp moneda-semn este utilizata in paralel cu moneda –marfa , aceasta din urma avind rolul principal de instrument monetar. Este perioada de trecere a monedei de la o forma la alta. Consumul de munca necesar pentru emiterea monedei-semn este mult mai redus , ea devenind treptat instrument de plata ideal. Moneda-marfa va fi retrasa din circulatie si depozitata la bancile eminente de moneda de hirtie.

Astfel , depozitile de bilete de banca intr-un cont la vedere nu antreneaza aparitia de noi semne monetare , ci doar transformarea monedei de hirtie in moneda scripturala , cantitatea totala de moneda in circulatie raminind invariabila. Dimpotriva , crearea de moneda este rezultatul unor diverse operatiuni bancare, dintre care cea mai importanta este acordarea de credite. Convertibilitatea bancnotelor in aur-moneda si apoi in aur-lingouri se va restringe si se va suspenda definitiv din practica monetara interna dupa anii 1929-1933. In aceasta perioada de timp evolutia monedei a intrat intr-o etapa noua mai ales odata cu semnalarea crizei care a cuprins si aurul ca substanta de baza a sistemului monetar. Metalul galben sa tezaurat la marile banci. A devenit mult mai convenabil folosirea biletului de banca iar pentru platile fara numerar- viramentul, cecuri. S-au introdus instrumente de credit , iar moneda de metal a inceput sa ocupe un loc cu totul secundar si pentru tranzactii interne si marunte. Cu toate eforturile facute nu s-a mai putut reveni la vechile etaloane fata de aur.

Al II-lea razboi mondial a zdruncinat si mai mult baza de aur a sistemelor monetare. Criza cronica a aurului manifestata pina in zilele noastre se pare ca a detronat metalul monetar de functiile si rolul pe care l-au ocupat. Pe plan extern continua sa circule metal monetar sub forma de moneda sau lingouri. Increderea in moneda de hirtie emisa de alte tari trebuia pregatita si cistigata in timp de factori similari celor interni. Acest fapt se produce in 1944 si coincide cu momentul crearii sistemului monetar international prin Acordurile Conferentei Financiare si Monetare de la  Bretton Woods. Mecanismele monetare create de aceasta conferenta se vor caracteriza prin citeva elemente noi care vor modifica raportul dintre moneda-marfa si moneda –semn si anume:

-        moneda-semn, numita valuta , va prelua integral rolul de instrument al tranzactiilor pe plan international, fiind legata insa de metalul monetar prin mecanismul convertibilitatii externe.  Sistemul va functiona pe baza etalonului aur-devize (respectiv aur-dolar), dolarul SUA devenind moneda de rezerva a acestuia.  Increderea in moneda americana se va baza pe garantarea cu aur a dolarilor aflati in circuit extern de catre Sistemul Rezervelor Federale ale SUA. SRF avea obligatia sa converteasca in aur sumele in dolari detinute de bancile centrale ale tarilor membre ale FMI, mecanizmul functionind astfel:

intrind in rezerva monetara a unei tari, dolarul american si alte valute devin garantia pentru emisiunea de moneda nationala.  Deci, in depozitul bancar, constituit din metalul monetar si titlurile de creanta, sunt acceptate si valutele (monede nationale ale altor tari) care patrund in economie ca rezultat al tranzactiilor.

-        in 1971 se suspenda convertibilitatea externa a dolarului SUA in metalul monetar, moment care corespunde cu excluderea acestuia de la baza sistemelor monetare nationale si a celui international. El devine o marfa obisnuita, alaturindu-se celorlalte bunuri la formarea unui nou tip de etalon, cel al puterii de cumparare.

Prezentul cuprinde si el, la rindu-i evenimente deosebite si inedite in privinta monedei-semn.  Are loc emisiunea de moneda in context international de catre FMI sub denumirea DST(Drepturi Speciale de Tragere) si de catre Sistemul Monetar European (ECU).  Aceste monede de cont se afirma tot mai mult in cadrul mecanismelor monetare actuale, fiind acceptate in structura rezervelor monetare si utilizate in multiple operatiuni pe piete monetare si de capital.  De asemenea, spectaculoase progrese realizate in domeniul informatiei au ca efect disparitia suportului hirtie al monedei scripturale, cartile electronice de plata si de credit inlocuind progresiv instrumentele clasice (cecurile).

          In sfirsit prezentul ofera si alte motive de reflectie. S-a propus si o moneda supranationala, respectiv instalarea unui mecanism de compensare intre bancile centrale, bazat pe o moneda universala.

Concluzie

Moneda care este instrumentul si tehnica de plata reprezinta un domeniu de pregnanta importanta in desfasurarea operatiunilor economice si financiare in economia de piata.

      Evolutiile in domeniu, care au fost determinate atit de cresterea considerabila a dimensiunilor fluxului de plati si respectiv de eforturi organizatorice de a opera cu maxima eficienta, dar si cu tehnologii noi angajate in domeniu au condus la constituirea unui segment independent de abordare stiintifica a monedei.

          Am incercat in aceasta lucrare sa dau o caracteristica generala a evolutiei monedei pe parcursul istoriei. Aceasta evolutie fiind strins legata de progresul comertului, tranzactiilor de bani. Odata cu marirea arealului relatiilor economice ale unei societati sau chiar a unui grup de oameni aparte, apare si necesitatea de a utiliza noi tipuri de moneda, instrumente noi de plata.

          Asa cum in epoca primitiva relatiile economice erau limitate la nivel de ginta, ca moneda servea diferite obiecte din natura sau chiar animale , odata cu progresul omenirii, cu inceperea comertului si intre popoare diverite a aparut si necesitatea de a gasi un etalon comun dupa care sa se orienteze in cadrul acestui comert.

          Directiile de evolutie ale monedei erau inlesnirea comoditatii de a fi transportate, dificultatea de a fi falsificate, insa cea mai esntiala metamorfoza era faprul ca moneda isi pierdea treptat capacitatea sa de marfa care poate avea o alta utilizare decit cea de etalon, devenea pur si simplu un semn pe care era notat cantitatea de bunuri sau servicii care pot fi cumparate indifirent in ce perioada de timp, deasemenea putind fi divizat in parti mai mici sau stocate pentru o utilizare mai anterioara.

          Transformarile monedei au loc pina si in zilele noastre , fapt confirmat de aparitia monedei europene ,EURO. Aceste transformari poarta un caracter de unificare a sistemelor monetare si financiare ale lumii la un sistem unic , de un etalon monetar international cum ar fi DST.

loading...







Coduri - Postale, caen, cor


Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu



loading...



Cauta referat
Scriitori romani