TRANSPORTURI CURS 3 - Capacitatea de circulatie cand trenurile circula conform graficului paralel pe calea ferata dubla referat






CURS 3 TRANSPORTURI

 

 

Capacitatea de circulatie cand trenurile circula conform graficului

paralel pe calea ferata dubla

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Capacitatea de circulatie cand trenurile circula conform graficului

paralel, in pachet, pe calea ferata dubla

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

unde:

I = intervalul de urmarire a trenurilor care circula in pachet

 

Folosind aceleasi metode de organizare a circulatiei trenurilor, capacitatea de circulatie inregistreaza cresteri substantiale in conditiile circulatiei pe caile ferate duble, in raport cu circulatia pe caile ferate simple, iar nivelul cel mai ridicat al capacitatii de circulatie se inregistreaza in conditiile de circulatie dupa graficul cu trenuri in pachet pe calea ferata dubla si inzestrata cu dispecerat centralizat si bloc de linie automat.

 

 

 

Capacitatea de circulatie cand trenurile circula conform graficului

neparalel

 

Viata economico-sociala necesita trenuri diferite, de categorii sau viteze diferite, tocmai de aceea, in practica transporturilor pe calea ferata, se foloseste graficul neparalel.

In graficul neparalel se traseaza mai multe categorii de trenuri, iar capacitatea de circulatie se stabileste in trenuri directe de marfa, avand in vedere timpul ocupat in grafic cu celelate categorii de trenuri considerate cunoscute (trenuri de calatori, locale de marfuri, de coletorie).

Cc = Ntr – (Kcal*Ncal + Kc*Nc + Kl*Nl) sau

 

1440

Cc = - (Kcal*Ncal + Kc*Nc + Kl*Nl)

Tp

unde:

Ntr = capacitatea de circulatie in cazul graficului paralel;

Ncal = numarul de trenuri de calatori trasate in grafic;

Nc = numarul de trenuri de coletarie trasate in grafic;

Nl = numarul de trenuri locale de marfa trasate in grafic;

Kcal, Kc, Kl = coeficientul de reducere a trenurilor directe de marfuri, datorita circulatiei trenurilor de calatori, de coletarie, respectiv trenurilor locale de marfa.

Coeficientul de reducere indica trenurile de marfa scoase din grafic de catre un tren de calatori, de coletarie si un tren local de marfa. Determinarea acestui coeficient necesita stabilirea timpului ocupat in grafic de trenurile respective. Astfel, in cazul unei linii simple:

unde:

Tpc = timpul ocupat in grafic de pereche de trenuri de calatori pe distanta limitativa;

Tp = perioada graficului pentru trenurile de marfa.

Similar, se calculeaza Kc si Kl.

CAPACITATEA DE TRANZIT SI DE PRELUCRARE A UNEI STATII

 

Intre capacitatea de circulatie a liniilor de cale ferata si capacitatea de tranzit a unei statii de cale ferata trebuie pastrata o corelatie, astfel incat capacitatea statiei sa poata absorbi cu usurinta trenurile aflate in miscare intre statii. De aceea, capacitatea de tranzit a unei statii trebuie sa fie mai mare decat capacitatea liniilor curente.

Prin capacitatea de tranzit a unei statii se intelege numarul maxim de trenuri de marfa care pot tranzita in 24 h prin statia respectiva.

Prin capacitatea de prelucrare a unei statii se intelege numarul maxim de trenuri de marfa sau vagoane care se pot compune sau descompune, adica prelucra, in 24 h.

Capacitatea de tranzit are menirea sa asigure fluiditatea nestingherita a trenurilor si se stabileste pentru urmatoarele elemente:

  • pentru zona schimbatorilor de cale (macazuri);

  • pentru grupa liniilor de primire;

  • pentru grupa liniilor de expediere;



  • pentru grupa liniilor de primire si expediere.

 

- Pentru zona schimbatorilor de cale, in scopul determinarii capacitatii de tranzit se pot folosi doua metode:

  1. metoda calculului direct:

unde:

a t permanent = timpul permanent de ocupare a schimbatorului de cale solicitat de circulatia trenurilor de calatori cu miscari de manevra etc.

tm = durata medie de ocupare a schimbatorului de cale care revine unui tren sau unei perechi de trenuri de marfa.

  1. metoda coeficientului de utilizare a schimbatorului de cale:

T = Nsos*tsos + Nexp*texp + Nman*tman + Npi*tpi + Nloc*tloc + a tpermanent

unde:

T = durata totala de ocupare a schimbatorului de cale solicitata in 24h;

Nsos = numarul de trenuri de marfa care sosesc si solicita schimbatorul de cale;

Nexp = numarul de trenuri de marfa care se expediaza si solicita schimbatorul de cale;

Nman = numarul convoaielor de manevra care solicita schimbatorul de cale;

Npi = numarul parcursurilor incompatibile care solicita schimbatorul de cale;

Nloc = numarul locomotivelor izolate care solicita schimbatorul de cale;

tsos = timpul mediu de ocupare a schimbatorului de cale de catre un tren de marfa care soseste in statie;

texp = timpul mediu de ocupare a schimbatorului de cale de catre un tren de marfa care se expediaza din statie;

tman = timpul mediu de ocupare a schimbatorului de cale de catre un convoi de manevra;

tpi = timpul mediu de ocupare a schimbatorului de cale de catre un parcurs incompatibil;

tloc = timpul mediu de ocupare a schimbatorului de cale de catre locomotivele izolate.

Capacitatea totala de tranzit a unei statii se determina astfel:

unde:

Kcal = coeficientul de utilizare a schimbatorului de cale de catre un tren de calatori;

Ncal = numarul de trenuri de calatori.

  • In cazul unei grupe de linii, capacitatea de tranzit a unei statii se determina astfel:

 

unde:

nl = numarul de linii din grupa respectiva;

a t permanent = timpul permanent de ocupare a schimbatorului de cale cu alte trenuri decat cele pentru care se calculeaza capacitatea de tranzit;

Tm = timpul mediu de ocupare a unei linii de catre un tren din categoria trenurilor de baza, pentru care se calculeaza capacitatea de tranzit.

Marimea timpului de ocupare a unei linii cu tranzitarea unui tren se calculeaza astfel:

unde:

ti = timpul de intrare;

tstp = timpul de stationare a trenului in tranzit la linia respectiva;

te = timpul de expediere.

Gruparea vagoanelor, dupa anumire reguli, in tren necesita operatii de compunere si descompunere a trenurilor. Aceste operatii sunt executate in statii specializate si se numesc operatii de triere.

Pentru determinarea capacitatii de prelucrare a unei statii de triaj este determinata capacitatea de prelucrare a dispozitivului de triere, care reprezinta numarul maxim de trenuri sau vagoane care pot fi triate in 24 h.

unde:

tmg = timpul necesar pentru descompunerea unei garnituri;

a tpermanent = timpul permanent de ocupare a dispozitivului de triere cu alte operatii.

CAPACITATEA DE TRANSPORT PE CALEA FERATA

 

Produsul dintre capacitatea de circulatie (numarul de trenuri care trec intr-o zi printr-un anumit punct al unei sectii de cale ferata) si incarcatura medie neta a unui tren (numarul de calatori sau de tone nete incarcate) reprezinta capacitatea de transport a sectiei de cale ferata.





 

unde:

Cm = numarul mediu de calatori transportati;

unde:

Qm = numarul mediu de tone nete dintr-un tren.

Capacitatea anuala de transport a liniilor de cale ferata reprezinta volumul maxim al traficului de marfuri care se poate transporta pe liniile respective in cursul unui an, exprimat in tone.

Pentru a face fata cerintelor de transport ale beneficiarilor, se determina capacitatea anuala de transport a cailor ferate, care trebuie sa fie cel putin egala cu volumul de marfuri ce urmeaza a fi transportate.

unde:

Ntr = capacitatea de transport a liniei;

Qbr = tonajul brut al trenurilor;

Qnet

l =

Qbr

Kn = coeficientul de neconformitate, calculat ca raport intre traficul trenurilor in luna de varf si traficul mediu anual.

Nivelul capacitatii de transport necesare depinde de:

  • capacitatea de circulatie necesara;

  • tonajul trenurilor;

  • coeficientul de neconformitate;

  • raportul dintre tonajul net si cel brut (l).

Capacitatea de circulatie existenta depinde de:

  • felul si modul de utilizare a mijloacelor de tractiune;

  • folosirea mijloacelor de transport;

  • gradul de pregatire si utilizare a fortei de munca;

  • felul si folosirea instalatiilor de centralizare si telecomanda.

Pentru ca productia la calea ferata se masoara in calatori km si tone km, productia posibila de realizat se determina astfel:

unde:

lmc = lungimea medie a unei calatorii;

lmt = lungimea medie de trasportat a unei tone de marfa.

Aceste ultime doua marimi influenteaza cheltuielile de exploatare pe calea ferata, beneficiul si eficienta.

PARCURSUL MIJLOACELOR DE TRACTIUNE FEROVIARA

 

Mijloacele de tractiune feroviara sunt locomotivele.

Activitatea locomotivelor este urmarita cu ajutorul urmatorilor indicatori:

  1. Perioada de utilizare a unei locomotive reprezinta timpul scurs din momentul iesirii locomotivei din depoul de domiciliu, pana in momentul reintrarii in acelasi depou.

unde:

td1, td2 = timpul de stationare a locomotivei de la iesirea din depoul de domiciliu pana la plecarea in cursa (td1) si timpul de la iesirea din cursa pana la intrarea in depou (td2);

tmd = timpul de mers la dus;

tmi = timpul de mers la intors;

ti = timpul de stationare a locomotivei la capatul sectiei de remorcare.

unde:

L = lungimea sectiei;

vs = viteza sectiei.

  1. Perioada de reutilizare reprezinta timpul de utilizare a locomotivei din momentul iesirii din depoul de domiciliu pana la cea de a doua iesire consecutiva, din acelasi depou, in vederea remorcarii unui alt tren.

 

unde:

td = timpul de stationare a locomotivei in depoul de domiciliu pentru echipare.

Aceste formule se refera la situatia in care sectia de remorcare este deservita de un singur depou de baza. Daca, insa, sectia este deservita si de un depou de intoarcere, atunci reprezentarea grafica a perioadei de utilizare si a celei de reutilizarea a unei locomotive va arata astfel:

unde:

ti’ = timpul de la sosirea locomotivei in statia de intoarcere pana la intrarea in depoul de intoarcere;

tdi = timpul de stationare in depoul de intoarcere;

ti’’= timpul de iesire din depoul de intoarcere pana la plecarea din statia de intoarcere.


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Cauta referat
Scriitori romani