UNIUNEA EUROPEANA

ISTORIC

- Pe 16 aprilie 1948 este semnata conventia instituind Organizatia Europeana de Cooperare Economica. Saisprezece state sunt parti ale acestei conventii: Austria, Belgia, Danemarca, Franta, Grecia, Islanda, Irlanda, Luxemburg, Norvegia, Olanda, Portugalia, Regatul Unit, Suedia, Elvetia si Turcia, precum si zonele occidentale de ocupatie din Germania si teritoriul Triestului

- 5 mai 1949 a fost creat Consiliul Europei, avand ca membrii fondatori zece state: Belgia, Danemarca, Franta, Irlanda, Italia, Luxembourg, Marea Britanie, Olanda, Norvegia si Suedia

- 9 mai 1950, salonul Orologiului din Quai d'Orsay ministrul afacerilor externe francez Robert Schuman face publica oferta Frantei catre Republica Federala Germania de a pune in comun productia de carbune si otel 32964zsl79uyu4t

- pe 18 aprilie 1951 este semnat Tratatul instituind Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului

- tratatul va intra in vigoare pe 25 iulie 1952

- la Roma pe 25 martie 1957 sunt semnate Tratatele instituind Comunitatea Economica Europeana si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice

- intra in vigoare pe 1 ianuarie 1958 sy964z2379uyyu

- 1 iunie 1968, cu optsprezece luni inainte de termenul prevazut in tratat (1 ianuarie 1970) uniunea vamala a fost realizata

- Tratatul de la Bruxelles din 8 aprilie 1965, instituind un Consiliu unic si o Comisie unica a Comunitatilor europene

- Tratatul a intrat in vigoare la 1 ianuarie 1967

- Marea Britanie a adunat in jurul sau in cadrul Asociatiei Europene a Liberului Schimb, instituita prin Tratatul de la Stockholm din 20 noiembrie 1959, state care nu voiau sau considerau ca nu pot adera la Comunitati, respectiv, la acea data, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia si Elvetia
- la 22 ianuarie 1971, la Palatul Egmond din Bruxelles sunt semnate Tratatele de aderare la Comunitate a Danemarcei, Irlandei, Marii Britanii si Norvegiei, aderarea celor trei noi membrii, Danemarca, Irlanda si Marea Britanie a devenit efectiva la 1 ianuarie 1973, Norvegia respingand aderarea prin referendum

- Grecia semneaza tratatul de aderare la 29 mai 1979, intrand in vigoare incepand cu 1 ianuarie 1981

- tratatul privind aderarea Spaniei a putut fi semnat la 12 iunie 1985 iar la 1 ianuarie 1986, Spania a intrat in CEE

- Portugalia a semnat Tratatul consacrand aderarea sa la CEE odata cu Spania si la 1 ianuarie 1986 Portugalia intra in CEE

- Reuniunea din 9-10 decembrie 1974 de la Paris duce la crearea Consiliului European

- La 20 septembrie 1976 s-a hotarat alegerea directa a Parlamentului European

- Actul Unic European a intrat in vigoare la 1 iulie 1987

- La 7 februarie 1992, la Maastricht, ministrii afacerilor externe si ministrii de finante ai celor douasprezece state membre au semnat Tratatul asupra Uniunii europene

- intrare in vigoare a Tratatului de la Maastricht la 1 noiembrie 1993

- la 1 ianuarie 1995 au devenit membre Austria, Finlanda si Suedia

- Tratatul de la Amsterdam de modificare a Tratatului asupra Uniunii Europene si a tratatelor care au instituit Comunitatile Europene si unele acte conexe, semnat la 2 octombrie 1997

- Tratatul de la Nisa, semnat la 26 februarie 2001

1. INSTITUTII

1.1.COMISIA EUROPEANÃ

Istoric

Tratatul de la Paris, care a instituit Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului a creat 4 institutii:
a) Inalta Autoritate;
b) Consiliul Special de Ministri;
c) Adunarea Comuna;
d) Curtea de Justitie.
- La 10 august 1952, Inalta Autoritate, prezidata de Jean Monet, si-a inceput prima sedinta la Luxembourg.
Inalta Autoritate era independenta de guverne si insarcinata cu administrarea productiei carbunelui si otelului, de altfel si principala actiune a noi infiintate comunitati. Ea detinea puterea executiva. Printre principalele sale atributii erau: definirea obiectivelor comune, acordarea de imprumuturi, interventie asupra preturilor, cotelor de productie etc. Institutia era formata din noua membri, numiti prin comun acord de guvernele statelor membre CECO.
- Odata cu aparitia CEE si CCEA in 1957 au fost create si pentru aceste doua noi comunitati doua institutii asemanatoare cu Inalta Autoritate a CECO, care au luat numele de Comisie.
- Prin articolul 9 din Tratatul de fuziune de la Bruxelles, intrat in vigoare in 1957, a fost instituita o Comisie unica a Comunitatilor europene, care s-a substituit Inaltei Autoritati a CECA precum si celor doua Comisii ale CEE si CEEA.

Atributii si funcii

Conform art. 211 din Tratatul privind Uniunea Europeana:
"Pentru asigurarea functionarii si dezvoltarii pietei comune, Comisia:
- vegheaza la aplicarea dispozitiilor prezentului tratat si a masurilor luate de institutii in virtutea acestuia;
- formuleaza recomandari sau avize in materiile care fac obiectul prezentului tratat, daca acesta prevede in mod expres sau daca Comisia le considera necesare;
- dispune de putere de decizie proprie si participa la procesul de formare a actelor Consiliului si Parlamentului European, in conditiile prevazute de prezentul tratat;
- exercita atributiile conferite de Consiliu pentru aplicarea normelor stabilite de acesta."
Conform art. 212:
"Comisia publica in fiecare an, cu cel putin o luna inainte de deschiderea sesiunii Parlamentului European, un raport general asupra activitatii Comunitatii.".
De subliniat ca, conform specialistilor in drept comunitar, functiile pe care le indeplineste Comisia sunt in principal:
- cea de initiativa;
- cea de executie;
- cea de supraveghere;
- cea de reprezentare.
Spre deosebire de situatia existenta intr-un stat national, unde dreptul de initiativa legislativa este exercitat de guvern si parlament, la nivel comunitar respectivul drept revine in principal Comisiei Europene, in unele cazuri, cu titlu de exceptie, revenind si Consiliului Ministrilor Uniunii Europene si Parlamentului.
Pana la adoptarea Actului Unic European, Consiliul detinea, atat puterea legislativa, cat si pe cea executiva, Comisia neputand lua masuri de executie decat in urma unei abilitari data de Consiliu. In practica insa, mai ales in materie de politica agricola comuna, se facuse simtita nevoia adoptarii a numeroase masuri de executie la nivel comunitar, ceea ce a pus Consiliul in imposibilitatea de a le solutiona in timp util. Cerintele legate de eficienta actiunii comunitare au condus pe autorii Actului Unic la modificarea articolului 145 CEE pentru a putea conferi Comisiei competente executive. De acum inainte competenta de principiu apartine Comisiei, regula anterioara fiind inversata: Consiliul nu mai este executivul care isi poate delega competenta catre Comisie, ci aceasta din urma reprezinta executivul, cu exceptia situatiilor in care Consiliul isi rezerva in mod expres acest drept pentru sine.
Un atribut esential ce revine Comisiei, este acela al controlului aplicarii tratatelor comunitare atat de catre Consiliu, cat si de catre statele membre. In virtutea acestui atribut Comisia poate sa declanseze anumite proceduri juridice care au menirea de a stabili daca, Consiliul ori statele membre indeplinesc obligatiile ce le revin din tratate.
Comisia Europeana indeplineste totodata si un semnificativ rol reprezentativ, ea fiind abilitata potrivit dispozitiilor Tratatului de la Roma sa reprezinte interesele Comunitatii pe plan international

Organizare

Conform art. 213 din Trartatul privind Uniunea Europeana:
"(1) Comisia este compusa din douazeci de membri, alesi pe baza competentei lor generale si care ofera toate garantiile de independenta.
Numarul membrilor Comisiei poate fi modificat de Consiliu, hotarand in unanimitate. Numai cetatenii statelor membre pot fi membri ai Comisiei.
In componenta Comisiei trebuie sa intre cel putin un cetatean din fiecare stat membru, fara ca numarul membrilor care au cetatenia aceluiasi stat membru sa fie mai mare de doi.
(2) Membrii Comisiei isi exercita functiile in deplina independenta, in interesul general al Comunitatii.
In realizarea indatoririlor lor, ei nu solicita si nici nu accepta instructiuni de la vreun guvern si nici de la un alt organism. Ei se abtin de la orice act incompatibil cu indatoririle lor. Fiecare stat membru se angajeaza sa respecte acest principiu si sa nu influenteze membrii Comisiei in indeplinirea sarcinilor lor.
Pe durata functiei lor, membrii Comisiei nu pot exercita nici o alta activitate profesionala, fie ea remunerata sau neremunerata. La preluarea functiei, ei se angajeaza solemn ca, pe durata exercitarii functiei si dupa incetarea ei, sa indeplineasca obligatiile care rezulta din functie, mai ales datoria de a manifesta onestitate si circumspectie in acceptarea anumitor pozitii sau avantaje dupa incetarea functiei lor. In cazul incalcarii acestor obligatii, Curtea de Justitie, sesizata de Consiliu sau de Comisie, poate, dupa caz, sa destituie membrul in cauza, in conditiile articolului 216, sau sa-l declare decazut din dreptul la pensie sau la alte avantaje care il inlocuiesc."
Conform art. 214:
"(1) Membrii Comisiei sunt numiti pe o perioada de cinci ani, conform procedurii prevazute in paragraful 2, sub rezerva articolului 201, daca este cazul.
Mandatul lor poate fi reinnoit.
(2) Guvernele statelor membre desemneaza, de comun acord, dupa consultarea Parlamentului European, persoana pe care intentioneaza sa o numeasca presedinte al Comisiei.
Guvernele statelor membre, consultandu-se cu presedintele desemnat, desemneaza celelalte persoane pe care intentioneaza sa le numeasca drept membri ai Comisiei.
Presedintele si ceilalti membri ai Comisiei astfel desemnati sunt supusi, ca organ colegial, unui vot de aprobare al parlamentului European. Dupa aprobarea Parlamentului European, presedintele si ceilalti membri ai Comisiei sunt numiti, de comun acord, de guvernele statelor membre."
In privinta organizarii acestei institutii, se mai poate cita si art. 217 care prevede urmatoarele:
"Comisia poate numi unul sau doi vicepresedinti dintre membrii sai."

1.2.COSILIUL EUROPEAN

1.2.1. De Ministrii

ISTORIC

Tratatul de la Paris, care a instituit Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului a creat 4 institutii:
a) Inalta Autoritate;
b) Consiliul Special de Ministri;
c) Adunarea Comuna;
d) Curtea de Justitie.
Consiliul Special de Ministri, reglementat de art. 27 din Tratat, reprezenta si coordona guvernele si politicile nationale ale statelor membre. Consiliul era institutia inzestrata cu putere de decizie, reprezentantii statelor membre adoptand acte care le angajau fara a mai fi nevoie de aprobari sau ratificari ulterioare. Fiecare guvern avea libertatea sa delege ca reprezentant al sau pe unul din membrii sai, considerat cel mai competent in problemele inscrise pe ordinea de zi a Consiliului.
Consiliul dadea un "aviz conform", prin care aproba deciziile importante ale Inaltei Autoritati.
Odata cu semnarea Tratatelor de la Roma, in 1957, prin care se instituiau celelalte doua Comunitati Europene, respectiv CEE si CEEA, au fost create si pentru acestea ca institutie cate un Consiliu.
Prin Tratatul semnat la Bruxelles in 1965, intrat in vigoare in 1967, s-a instituit si un Consiliu Unic pentru toate cele trei Comunitati Europene. 

Atributii si functii

Conform art. 202 din Tratatul privind Uniunea Europeana:
"Pentru asigurarea realizarii obiectivelor fixate de prezentul tratat si in conditiile prevazute de acesta, Consiliul:
- asigura coordonarea politicilor economice generale ale statelor membre;
- dispune de puterea de decizie;
- prin actele pe care le adopta, confera Comisiei atributiile de executare a normelor stabilite de Consiliu. Consiliul poate supune exercitiul acestor atributii unor modalitati. De asemenea, in anumite cazuri specifice, el isi poate rezerva dreptul de a exercita direct atributii de executare. Modalitatile susmentionate trebuie sa corespunda principiilor si normelor stabilite in prealabil de Consiliu, hotarand in unanimitate, la propunerea Comisiei si cu avizul prealabil al Parlamentului European.".

Organizare

Conform art. 203 din Tratatul privind Uniunea Europeana:
"Consiliul este format din cate un reprezentant la nivel ministerial al fiecarui stat membru, abilitat sa angajeze guvernul acelui stat membru.
Presedintia este exercitata pe rand de fiecare stat membru al Consiliului, pe o durata de sase luni, in ordinea fixata de Consiliu, care hotaraste in unanimitate.".
Conform art. 204:
"Consiliul se intruneste la convocarea presedintelui sau, din initiativa acestuia, a unuia din membrii sai sau ai Comisiei.".
Conform art. 205:
"(1) Cu exceptia dispozitiilor contrare ale prezentului tratat, Consiliul hotaraste cu majoritatea membrilor sai.
(2) Cand pentru adoptarea unui act al Consiliului este necesara o majoritate calificata, voturile membrilor sunt ponderate astfel:
Belgia.............................5
Danemarca.....................3
Germania......................10
Grecia............................5
Spania............................8
Franta................... .......10
Irlanda..............................3
Italia...............................10
Luxemburg.......................2
Olanda..............................5
Austria..............................4
Portugalia.........................5
Finlanda............................3
Suedia..............................4
Marea Britanie................10
Pentru adoptarea actelor Consiliului sunt necesare cel putin:
- Saizeci si doua de voturi cand, in virtutea prezentului tratat, ele trebuie adoptate la propunerea Comisiei;
- Saizeci si doua de voturi care exprima acordul a cel putin zece membri, in celelalte cazuri.
(3) Abtinerile membrilor prezenti sau reprezentati nu impiedica Consiliul sa adopte acte care necesita unanimitatea.".
Potrivit art. 206:
"In caz de vot, nici un membru al Consiliului nu poate reprezenta decat pe unul din ceilalti membri.".
Trebuie subliniat ca, data fiind importanta si complexa activitate pe care o depune aceasta institutie, prin Tratate au fost create organe auxiliare care sa ajute Consiliul de Ministri. Se pot da ca exemplu in acest sens: Secretariatul General al Consiliului de Ministri, Comitetul Reprezentantilor Permanenti (COREPER). Privind organizarea COREPER important este art. 207 care contine urmatoarele:
"(1) Un comitet compus din reprezentantii permanenti ai statelor membre are obligatia sa pregateasca lucrarile Consiliului si sa indeplineasca sarcinile care ii sunt incredintate de acesta.
(2) Consiliul este asistat de un Secretariat general, aflat sub conducerea unui secretar general. Secretarul General este numit de Consiliu, care hotaraste in unanimitate.
Consiliul decide asupra organizarii Secretariatului general.
(3) Consiliul isi adopta regulamentul intern."

Presedentia daneza

Incepand cu 1 iulie 2002, Danemarca detine presedintia prin rotatie a Uniunii Europene. Mandatul sau se va incheia pe 31 decembrie 2002.
In cadrul acestei presedintii se asteapta sa se faca pasi decisivi pe drumul spre extindere. Una din problemele deosebit de spinoase pe care danezii vor trebui sa le gestioneze va fi, astfel, negocierea si ultimilor capitole ramase deschise cu tarile care vor adera la Uniune cel mai probabil in 2004. Aceste capitole se refera in principal la agricultura si fonduri structurale, domenii in care interesele sunt pe cat de mari pe atat de divergente

1.2.2. De Ministrii

Istoric

De subliniat ca nu a fost prevazut in tratatele institutive ale Comunitatilor Europene.
Consiliul European a fost infiintat in urma hotararii conferintei la nivel inalt de la Paris din 10 decembrie 1974, pentru a asigura dezvoltarea si coeziunea pe ansamblu a activitaþilor Comunitatilor si a cooperarii politice.
Pentru prima oara s-a intalnit Consiliul European la Dublin in 1975

Atributii si funcii

Prin comunicatul dat in urma Conferintei de la Londra din 1977 s-a aratat ca lucrarile Consiliului European urmaresc schimbul de vederi asupra subiectelor puse in discutie, asigurand cadrul discutiilor "destinate a produce hotarari, a da linii directoare pentru o actiune viitoare sau a ajunge la luari de pozitie publice reprezentand punctele de vedere ale Comunitatii". Aceste competente s-au marit odata cu trecerea timpului, Consiliul European ajungand sa fie principalul for de luare a deciziilor privind viitorul Uniunii.
Fara sa compromita mecanismul decizional comunitar, Consiliul European a stabilit relatii apropiate cu Comisia, al carui presedinte face parte din componenta sa, a strans relatiile cu Parlamentul European, caruia ii prezinta rapoarte asupra deliberarilor intrunirilor sale, precum si un raport anual scris.
Conform specialistilor in drept comunitar functiile indeplinite de catre Consiliul European sunt:
- functia de arhitect al evolutiei internationale a constructiei europene, toate deciziile importante in acest sens fiind luate sub inpulsul lui;
- functia de stabilire a orientarilor generale in materia politicii economice si sociale, precum si in domeniul politicii externe;
- functia de decizie la cel mai inalt nivel a problemelor deosebite ce apar in domeniul economic, social, financiar si al politicii externe.

Organizare

Conform art. D din Tratatul de la Maastricht:
"Consiliul European impulsioneaza dezvoltarea Uniunii si stabileste orientarile politice generale necesare acestei dezvoltari.
Consiliul European reuneste sefii de stat sau de guvern ai statelor membre, precum si presedintele Comisiei. Acestia sunt asistati de ministri afacerilor externe ai statelor membre si de un membru al Comisiei. Consiliul European se intruneste cel putin de doua ori pe an, sub presedintia sefului de stat sau de guvern al statului membru care detine in momentul respectiv presedintia Consiliului.
Consiliul European prezinta Parlamentului European un raport in urma fiecarei reuniuni, precum si un raport scris privind progresele realizate de Uniune”.

Concluziile Summit-ului de la Bruxelles

In Concluziile Summit-ului UE de la Bruxelles, desfasurat in perioada 24-25 octombrie, se arata:

- Procesul istoric lansat la Copenhaga in 1993 este pe cale sa isi arate primele fructe;
- Consiliul European a salutat calduros rezultatele referendumului irlandez. Aceste rezultate au netezit calea spre completa rafificare a Tratatului de la Nisa, permitandu-se astfel ca Tratatul sa intre in vigoare la inceputul anului viitor;
- Consiliul European a luat decizia sa permita Uniunii sa prezinte tarilor candidate pozitiile de negociere asupra tuturor problemelor ramase, pana la inceputul lui noiembrie, pentru a se putea inchide negocierile de aderare la Copenhaga, in decembrie, cu primele tari care vor adera. Consiliul European a stabilit liniile directoare pentru continuarea procesului cu acele tari care nu vor fi incluse in prima extindere;

- Uniunea sustine recomandarile Comisiei, in sensul ca Ciprul, Republica Ceha, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, polonia, republica Slovaca si Slovenia indeplinesc criteriile politice si vor fi in stare sa indeplineasca criteriile economice si sa-si asume obligatiile relative la pozitia de membru a UE de la inceputul lui 2004;
- In lumina celor spuse mai sus si luandu-se in considerare progresul general atins in negocierile de aderare, la fel ca si transpunerea si implementarea acquis-ului si cele asumate de tarile candidate in cadrul negocierilor, Uniunea isi confirma determinarea de a incheia negocierile de aderare cu tarile citate la Consiliul European de la Copenhaga din 12-13 decembrie si sa semneze Tratatul de Aderare la Atena in aprilie 2003;
- Uniunea reitereaza preferinta sa pentru o accedere la Uniune a unui Cipru unit pe baza unui acord cuprinzator, si cere liderilor ciprioti greci si turci sa profite de aceasta oportunitate si sa ajunga la un acord pana la sfarsitul negocierilor de aderare, preconizat pentru sfarsitul acestui an. Uniunea continua sa sprijine eforturile substantiale ale Secretarului General ONU in directia ajungerii la o intelegere care sa aiba la baza rezolutiile Consiliului de Securitate al ONU. UE va include termenii unui astfel de acord in Tratatul de Aderare conformandu-se cu principiile pe care UE a fost fondata. In absenta unui acord, decizia care se va lua in decembrie la Consiliul European de la Copenhaga va fi bazata pe concluziile Consiliului European de la Helsinki din 1999;
- Uniunea este de acord cu evaluarea Comisiei asupra progreselor atinse de Bulgaria si Romania. Tinandu-se cont de natura inclusiva si ireversibila a procesului de extindere si bazandu-se pe Strategia Generala a Comisiei, Consiliul si Comisia sunt invitate sa pregateasca, in stransa consultare cu Bulgaria si Romania, deciziile necesare ce se vor lua la Summit-ul UE de la Copenhaga cu privire la toate foile de parcurs detaliate, inclusiv cu termene, precum si asupra cresterii asistentei de preaderare, pentru a se avansa procesul de aderare cu respectivele tari. Consiliul European isi exprima sprijinul pentru eforturile pe care le fac Bulgaria si Romania pentru a atinge obiectivul de integrare in UE in 2007;
- Uniunea saluta pasii importanti facuti de Turcia spre conformarea cu criteriile politice de la Copenhaga, precum si faptul ca Turcia a avansat in ceea ce priveste criteriile economice si alinierea cu acquis-ul, astfel cum a fost semnalat in Raportul Comisiei. Aceasta a dus la progrese in privinta deschiderii negocierilor de aderare cu Turcia. Uniunea incurajeaza Turcia sa continue procesul de reforma si sa faca in continuare pasi concreti in directia implementarii, ceea ce va apropia aderarea Turciei, conform acelorasi principii si criterii care s-au aplicat si celorlalte tari candidate. Consiliul este invitat sa pregateasca pentru Consiliul European de la Copenhaga elementele pentru deciderea asupra stadiului urmator al candidaturii Turciei, pe baza Raportului Comisiei si in concordanta cu concluziile Consiliilor Europene de la Helsinki, Laeken si Sevilia;

- Uniunea sustine propunerea Comisiei din cadrul Raportului Strategic cu privire la continuarea monitorizarii si dupa semnarea Tratatului de Aderare. In concordanta, Comisia va pregati, cu sase luni inainte de data prevazuta pentru aderare, un raport catre Consiliu si Parlamentul European cu privire la monitorizarea progreselor facute in adoptarea, implementarea si impunerea acquis-ului de catre statele candidate conform cu angajamentele luate de acestea;
- Uniunea aproba propunerea Comisiei de a se prevedea in Tratatul de Aderare, pe langa clauze generale economice de protectie, doua masuri de protectie specifice cu privire la operarea in piata interna, incluzand toate politicile sectoriale care privesc activitatile economice cu efect transfrontalier, si cu privire la justitie si afaceri interne. Dupa aderare, pe o durata de pana la 3 ani, o clauza de protectie poate fi invocata pe baza unei cereri motivate din partea oricatui stat membru sau din initiativa Comisiei. Masurile luate sub imperiul clauzelor de protectie generale pot privi orice stat membru. Masurile luate conform celor doua clauze de protectie specifice pot fi adresate numai tarilor membre noi care au esuta in implementarea angajamentelor luate in contextul negocierilor. O clauza de protectie poate fi invocata chiar si inainte de aderare pe baza celor ce rezulta din monitorizari iar ea va intra in vigoare din prima zi a aderarii. Durata acestor masuri se poate extinde si dincole de perioada de 3 ani. Organismele competente vor redacta pozitia Uniunii asupra acestei probleme, in cadrul negocierilor de aderare. Comisia va informa Consiliul in timp util inainte de revocarea masurilor de protectie. Va lua in consideratie si orice observatie a Consiliului relativa la problemele aratate;
- Uniunea aproba propunerea Comisiei de a pune la dispozite o facilitate speciala de tranzitie pentru reforma institutionala pentru a se continua procesul de constructie in tarile noi membre a capacitatilor administrative si judiciare;

- Trebuie sa fie respectate limitele pentru cheltuielile legate de extindere prevazute pentru perioada 2004-2006 de catre Consiliul European de la Berlin;
- Cheltuielile Uniunii trebuie sa respecte si imperativul disciplinei bugetare si cel al cheltuirii eficiente, dar si nevoia de a asigura pentru o Uniune largita suficiente resurse pentru o dezvoltare normala a politicilor ei in beneficiul tuturor cetatenilor ei;

- Fara sa se prejudicieze deciziile viitoare ce se vor lua in privinta politicii agricole comune si asupra finantarii in UE dupa 2006, nici asupra oricarui rezultat provenit din implementarea paragrafului 22 din concluziile Consiliului European de la Berlin, ca si angajamentele internationale pe care Uniunea le-a luat inter alia la lansarea Rundei de Dezvoltare de la Doha, platile directe vor fi introduse in acordanta cu urmatorul calendar de crestere, exprimat sub forma de procentaje din nivelul platilor de acest fel in Uniune: 2004 - 25%; 2005 - 30%; 2006 - 35%; 2007 - 40%, iar dupa cate 10% crestere pentru a se ajunge ca noile membre sa atinga in 2013 nivelul de suport aplicabil atunci in UE. Schema pentru micile ferme nu se va aplica;
- Fazele vor avea loc in cadrul de stabilitate financiara unde totalul pentru cheltuielile anuale pentru cheltuielile legate de piata si plati directe in Uniunea celor 25 - in perioada 2007-2013 - va depasi suma limita in termeni reali la categoria 1A pentru anul 2006 stabilita la Berlin pentru UE-15 si limita cheltuielilor propuse pentru noile state membre pentru anul 2006. Cheltuielile totale in termeni nominali pentru cheltuielile legate de piata si plati directe pentru fiecare an in perioada 2007-2013 trebuiesc tinute sub cele din 2006 cu o crestere de 1% pe an;
- Nevoile producatorilor care locuiesc in regiunile dezavantajate ale prezentei Uniuni Europene vor trebui protejate; agricultura multifunctionala va fi mentinuta in toate spatiile Europei, in concordanta cu concluziile Consiliului European de la Luxemburg din 1997 si cel de la Berlin din 1999;

- Totalul fondurilor structurale si de coeziune care se vor angaje in vederea extinderii UE vor reprezenta un total de 23 miliarde euro, distribuite la tarile noi candidate in concordanta cu Pozitiile Comune ale UE care au fost puse de acord cu tarile candidate;

- Acquis-ul privind propriile resurse se va aplica noilor tari membre inca de la aderare;
- Daca balanta miscarii de fonduri prognozata pentru bugetul comunitatilor, in comparatie cu anul 2003, este negativa pentru tarile candidate luate individual, pe perioada 2004-2006, vor fi oferite compensatii temporare bugetare. Suma acestor compensatii va fi determinata la sfarsitul procesului de negociere pe baza unei metode stabilita de Consiliu pe 22 octombrie 2002. Ea va fi inclusa in Actul de Aderare. Aceste compensari vor trebui sa ramana in marginile anuale lasate de plafoanele stabilite la Berlin;
- Efortul general stabilit la Consiliul European de la Berlin cu privire la disciplina bugetara va fi continuat in perioada care incepe cu 2007;

- Consiliul European reconfirma concluziile privitoare la Kaliningrad a intalnirii din iunie 2002 de la Sevilia;
- Consiliul European, tinand seama de tinta dezvoltarii unui parteneriat strategic intre UE si Rusia, este de acord sa faca un efort special pentru a ajunge la un compromis in ceea ce priveste elementele de ingrijorare a tuturor partilor interesate in viitorul tranzit de persoane intre regiunea Kaliningrad si alte parti din Rusia;
- Consiliul European subliniaza necesitatea ca toate partile sa respecte dreptul de suveranitate al oricarui stat si, in consecinta, dreptul de a proteja siguranta propriilor cetateni prin controlul la granita si cel impus miscarii de bunuri si oameni in sau de-a lungul teritoriului sau. Consiliul European subliniaza si dreptul fiecarui stat de a introduce vize chiar si pentru tranzit;
- Consiliul European ia cunostinta de situatia unica a Regiunii Kaliningrad ca parte a Federatiei Ruse;
- Consiliul European aproba concluziile relative la Kalinigrad a Consiliului Afacerilor Generale si Relatiilor Externe din 22 octombrie 2002;

- Consiliul European a cazut de acord asupra modului de implementare a prevederilor Tratatului de la Nisa referitoare la implicarea membrilor auropeni ai NATO nemembrii UE. in context, Consiliul arata ca intelege ca orice actiune care va fi dusa la indeplinire in cadrul politicii externe si de securitate comune a UE nu va prejudicia principiile Cartei ONU, inclusiv capitolul referitor la mentinerea pacii si securitatii, la solutionarea pasnica a disputelor si retinerea de la amenintarea sau folosirea fortei;
- Consiliul European reaminteste ca politica Uniunii in concordanta cu art. 17 din TUE nu va prejudicia caracterul specific al unor tari membre UE in domeniul politicii de securitate si aparare;
- Consiliul European a acordat un mandat Secretarului General/Inaltul Reprezentant, Javier Solana, sa actioneze in directia ajungerii la un acord intre UE si NATO cat mai curand posibil;
- Presedintia, impreuna cu Secretarul General/Inaltul Reprezentant, Javier Solana, vor face un raport asupra rezultatelor eforturilor depuse, in doua sau trei saptamani. pe baza rezultatelor UE va adopta deciziile necesare;

- Consiliul European isi reafirma pregatirea de a prelua de la NATO a operatiunilor militare din Macedonia pe 15 decembrie. El cere tuturor organismelor UE sa examineze optiunile necesare in directia atingerii acestui obiectiv.

1.3. CONVENTIA EUROPEANÃ

Membrii

- Presedinte este Valéry GISCARD d'ESTAING;

- Vicepresedinti sunt: Giuliano AMATO si Jean-Luc DEHAENE;

- Reprezentanti din partea Comisiei Europene sunt: Michel BARNIER si António VITORINO ca membrii, iar ca membrii supleanti David O'Sullivan si Paolo Ponzano;

- Reprezentantii sefilor de stat sau guvernelor tarilor membre sunt: pentru Belgia - membru Louis MICHEL iar membru supleant Pierre CHEVALIER; pentru Danemarca - membru Henning CHRISTOPHERSEN iar membru supleant Poul SCHLUTER; pentru Germania - membru Peter GLOTZ iar membru supleant Gunter PLEUGER; pentru Grecia - membru Georges KATIFORIS iar membru supleant Panayotis IOAKIMIDIS; pentru Spania - membru Ana PALACIO iar membru supleant Carlos BASTARRECHE; pentru Franta - membru Pierre MOSCOVICI iar membru supleant Pierre VIMONT; pentru Irlanda - membru Ray McSHARRY iar membru supleant Bobby McDONAGH; pentru Italia - membru Gianfranco FINI; pentru Lexembourg - membru Jacques SANTER iar membru supleant Nicolas SCHMIT; pentru Olanda - membru Hans van MIERLO iar membru supleant Thom de BRUIJN; pentru Austria - membru Hannes FARNLEITNER iar membru supleant Gerhard TUSEK; pentru Portugalia - membru Joao de VALLERA; pentru Finlanda - membru Teija TIILIKAINEN iar membru supleant Antti PELTOMÄKI; pentru Suedia - membruLena HJELM-WALLÉN iar membru supleant Lena HALLENGREN; pentru Marea Britanie - membru Peter HAIN iar membru supleant Baronesse Scotland of Asthal;

- Reprezentantii Parlamentelor nationale din tarile membre sunt: pentru Belgia - membrii Karel DE GUCHT si Elio DI RUPO iar membrii supleanti Danny PIETERS si Marie NAGY; pentru Danemarca - membrii Peter SKAARUP si Henrik DAM KRISTENSEN iar membrii supleanti Per DALGAARD si Niels HELVEG PETERSEN; pentru Germania - membrii Jürgen MEYER si Erwin TEUFEL iar membrii supleanti Peter ALTMAIER si Wolfgang SENFF; pentru Grecia - membrii Paraskevas AVGERINOS si Marietta YANNAKOU-KOUTSIKOU iar membrii supleanti Nikolaos CONSTANTOPOULOS si Evripidis STILIANIDIS; pentru Spania - membrii Josep BORELL FONTELLES si Gabriel CISNEROS LABORDA iar membrii supleanti Diego LÓPEZ GARRIDO si Alejandro MUÑOZ ALONSO; pentru Franta - membrii Alain BARRAU si Hubert HAENEL iar membrii supleanti Anne-Marie IDRAC si Robert BADINTER; pentru Irlanda - membrii John BRUTON si Proinsias DE ROSSA iar membrii supleanti Martin CULLEN si John GORMLEY; pentru Italia - membrii Marco FOLLINI si Lamberto DINI iar membrii supleanti Valdo SPINI si Filadelfio BASILE; pentru Luxembourg - membrii Paul HELMINGER si Ben FAYOT iar membrii supleanti Gast GIBERYEN si Renée WAGENER; pentru Olanda - membrii René van der LINDEN si Frans TIMMERMANS iar membrii supleanti Wim VAN EEKELEN si Hans VAN BAALEN; pentru Austria - membrii Caspar EINEM si Reinhard Eugen BÖSCH iar membrii supleanti Evelin LICHTENBERGER si Gerhard KURZMANN; pentru Portugalia - membrii Alberto COSTA si Eduarda AZEVEDO iar membrii supleanti Osvaldo de CASTRO si António Nazaré PEREIRA; pentru Finlanda - membrii Kimmo KILJUNEN si Matti VANHANEN iar membrii supleanti Riitta KORHONEN si Esko HELLE; pentru Suedia - membrii Sören LEKBERG si Göran LENNMARKER iar membrii supleanti Kenneth KVIST si Ingvar SVENSSON; pentru Marea Britanie - membrii Gisela STUART si David HEATHCOAT-AMORY iar membrii supleanti Lord TOMLINSON si Lord MACLENNAN OF ROGART;

- Reprezentantii Parlamentului european sunt: membrii - Elmar BROK (D), Timothy KIRKHOPE (UK), Alain LAMASSOURE (F), Hanja MAIJ-WEGGEN (NL), Íñigo MÉNDEZ DE VIGO (ES), Antonio TAJANI (IT), Klaus HÄNSCH (D), Olivier DUHAMEL (F), Luís MARINHO (P), Linda McAVAN (UK), Anne VAN LANCKER (B), Andrew Nicholas DUFF (UK), Johannes VOGGENHUBER (Au), Sylvia-Yvonne KAUFMANN (D), Cristiana MUSCARDINI (IT), Jens-Peter BONDE (DK); iar membrii supleanti - Teresa ALMEIDA GARRETT (P), John WALLS CUSHNAHAN (IRL), Piia-Noora KAUPPI (FI), Reinhard RACK (Au), Earl of STOCKTON (UK), Joachim WUERMELING (D), Pervenche BERÈS (F), Maria BERGER (Au), Carlos CARNERO GONZÁLEZ (ES), Elena Ornella PACIOTTI (IT), Helle THORNING-SCHMIDT (DK), Lone DYBKJAER (DK), Neil MacCORMICK (UK), Esko Olavi SEPPÄNEN (FI), Luís QUEIRÓ (P), William ABITBOL (F);

- reprezentanti ai guvernelor tarilor candidate la aderare sunt: pentru Cipru - membru Michael ATTALIDES iar membru supleant Theophilos V. THEOPHILOU; pentru Malta - membru Peter SERRACINO-INGLOTT iar membru supleant John INGUANEZ; pentru Ungaria - membru János MARTONYI iar membru supleant Péter GOTTFRIED; pentru Polonia - membru Danuta HÜBNER iar membru supleant Janusz TRZCINSKI; pentru Romania - membru Hildegard Carola PUWAK iar membru supleant Ion JINGA; pentru Slovacia - membru Ján FIGEL iar membru supleant Juraj MIGAŠ; pentru Letonia - membru Roberts ZILE iar membru supleant Gundars KRASTS; pentru Estonia - membru Lennart MERI iar membru supleant Henrik HOLOLEI; pentru Lituania - membru Rytis MARTIKONIS iar membru supleant Oskaras JUSYS; pentru Bulgaria - membru Meglena KUNEVA iar membru supleant Neli KUTSKOVA; pentru Republica Ceha - membru Jan KAVAN iar membru supleant Jan KOHOUT; pentru Slovenia - membru Matjaz NAHTIGAL iar membru supleant Janez LENARCIC; pentru Turcia - membru Mesut YILMAZ iar membru supleant Nihat AKYOL;

- Reprezentantii Parlamentelor Nationale din tarile candidate la aderare sunt: pentru Cipru - membrii Eleni MAVROU si Panayiotis DEMETRIOU iar membrii supleanti Marios MATSAKIS si Androula VASSILIOU; pentru Malta - membrii Michael FRENDO si Alfred SANT iar membrii supleanti Dolores CRISTINA si George VELLA; pentru Ungaria - membrii József SZÁJER si Pál VASTAGH iar membrii supleanti András KELEMEN si István SZENT-IVÁNYI; pentru Polonia - membrii Jozef OLEKSY si Edmund WITTBRODT iar membrii supleanti Marta FOGLER si Genowefa GRABOWSKA; pentru Romania - membrii Liviu MAIOR si Puiu HASOTTI iar membrii supleanti Péter ECKSTEIN-KOVACS si Adrian SEVERIN; pentru Slovacia - membrii Pavol HAMZIK si Irena BELOHORSKÁ iar membrii supleanti Frantisek ŠEBEJ si Olga KELTOŠOVÁ; pentru Letonia - membrii Rihards PIKSSI Edvins INKENS iar membrii supleanti Maris SPRINDZUKS si Inese BIRZNIECE; pentru Estonia - membrii Tunne KELAM si Peeter KREITZBERG; pentru Lituania - membrii Vytenis ANDRIUKAITIS si Alvydas MEDALINSKAS iar membrii supleanti Rolandas PAVILIONIS si Dalia KUTRAITE-GIEDRAITIENE; pentru Bulgaria - membrii Daniel VALCHEV si Nikolai MLADENOV iar membrii supleanti Alexander ARABADJIEV si Nesrin UZUN; pentru Republica Ceha - membrii Jan ZAHRADIL si Josef ZIELENIEC iar membrii supleanti Petr NECAS si František KROUPA; pentru Slovenia - membrii Slavko GABER si Alojz PETERLE iar membrii supleanti Danica SIMŠIC si Mihael BREJC; pentru Turcia - membrii Ali TEKIN si Ayfer YILMAZ iar membrii supleanti Kürsat ESER si A. Emre KOCAOGLU;

- Observatori sunt: din partea Comitetului Regiunilor - Josef CHABERT, Manfred DAMMEYER, Patrick DEWAEL, Claude DU GRANRUT, Claudio MARTINI, Eduardo ZAPLANA; din partea Comitetului Economic si Social - Göke Daniel FRERICHS, Roger BRIESCH, Anne-Maria SIGMUND; din partea Partenerilor Sociali Europeni - Emilio GABAGLIO si Joao CRAVINHO; Ombudsman-ul european - Jacob SÖDERMAN.

Datele prezentate mai sus sunt cele prezentate oficial de Conventie pana la momentul 8-03-2002, cand ele vor fi completate de organismul european site-ul nostru le va completa la randul sau

Prezidiul

Prezidiumul are urmatoarea componenta:

- Presedinte: Valéry Giscard d'ESTAING

- Vice-Presedinti: Giuliano d’AMATO, Jean-Luc DEHAENE

- reprezentantii guvernamentali: Ana DE PALACIO (Spania), Henning CHRISTOPHERSEN (Danemarca), Georgios KATIFORIS (Grecia)

- reprezentantii Comisiei Europene: Michel BARNIER, Antonio VITORINO

- reprezentantii Parlamentului European: Klaus HANSCH, Iñigo MENDEZ DE VIGO

- reprezentantii Parlamentelor nationale a tarilor membre UE: Gisela STUART, M. John BRUTON

Prezidiumul fixeaza agenda de lucru, pregateste dezbaterile si proiectele de texte.

1.4. CURTEA DE CONTURI

Istoric

A fost creata, la cererea Parlamentului, la 22 iulie 1975, prin Tratatul de revizuire a dispozitiilor bugetare.
Tratatul a intrat in vigoare la 1 iunie 1977, iar la 25 octombrie 1977 Curtea de Conturi s-a reunit la Luxemburg in sedinta constitutiva.
Anterior, exista o Comisie de Control cu atributii in CEE si Euratom si un Comisar de conturi in CECO.
Necesitatea crearii acestei institutii a fost determinata de cresterea importanta a volumului finantelor comunitare, de diversitatea surselor si a cheltuielilor acestora, de complexitatea operatiunilor pe care gestiunea lor le impunea, precum si a gestionarii creditelor bugetare.
Curtea de Conturi a dobandit prin Tratatul de la Maastricht un statut echivalent celui instituit pentru celelalte 4 institutii comunitare.

Atributii si funcii

Curtea de Conturi examineaza conturile tuturor veniturilor si cheltuielilor Comunitatii. De asemenea, examineaza conturile tuturor veniturilor si cheltuielilor oricarui organism creat de Comunitate, in masura in care actul fondator nu exclude acest control.
Orice document sau orice informatie, necesare pentru indeplinirea misiunii Curtii de Conturi, ii sunt comunicate, la cerere, de celelalte institutii ale Comunitatii si de institutiile de control nationale sau, daca acestea nu dispun de competentele necesare, de serviciile nationale competente.
Asista Parlamentul European si Consiliul in exercitarea functiei lor de control privind executarea bugetului.

Organizare

Conform art. 247 din Tratatul privind Uniunea Europeana:
"(1) Curtea de Conturi este compusa din cinsprezece membri.
(2) Membrii Curtii de Conturi sunt alesi dintre persoanele care fac parte, sau au facut parte din institutile de control extern din tarile lor, sau care au o calificare speciala pentru aceasta functie. E trebuie sa ofere toate garantiile de independenta.
(3) Membrii Curtii de Conturi sunt numiti pe o perioada de sase ani de Consiliu, care hotaraste in unanimitate, dupa consultarea Parlamentului European.
Membrii Curtii de Conturi pot fi numiti din nou.
Membrii Curtii de Conturi aleg dintre ei presedintele Curtii de Conturi, pe o perioada de trei ani. Mandatul acestuia poate fi reinnoit.
(4) Membrii Curtii de Conturi isi exercita functiile in deplina independenta, in interesul general al Comunitatii.
In realizarea indatoririlor lor, ei nu solicita si nici nu accepta nstructiuni de la vreun guvern sau de la un alt organism. Ei se abtin de la orice act incompatibil cu indatoririle lor.
(5) Pe durata functiei lor, membrii Curtii de Conturi nu pot exercita nici o alta activitate profesionala, fie ea remunerata sau neremunerata. La preluarea functiei, ei se angajeaza solemn ca pe durata exercitarii functiilor si dupa incetarea ei, sa indeplineasca obligatiile care rezulta din functia respectiva, mai ales datoria de a manifesta onestitate si circumspectie in acceptarea anumitor pozitii sau avantaje dupa incetarea functiei lor.
(6) Cu exceptia reinnoirilor obisnuite sau din cauza de deces, functia membrilor Curtii de Conturi inceteaza in mod individual prin demisie voluntara sau din oficiu, declarata de Curtea de Justitie conform paragrafului 7.
Cel in cauza este inlocuit pentru durata ramasa din mandat.
In afara de cazul demisiei din oficiu, membrii Curtii de Conturi raman in functie pana cand sunt inlocuiti.
(7) Membrii Curtii de Conturi nu pot fi destituiti din functiile lor si nici nu pot fi decalarati decazuti din dreptul la pensie sau la alte avantaje care il inlocuiesc, numai daca Curtea de Justitie constata, la cererea Curtii de Conturi, ca au incetat sa corespunda conditiilor cerute sau sa indeplineasca obligatiile are decurg din functia lor.
(8) Consiliul, hotarand cu majoritate calificata, stabileste conditiile de angajare si, mai ales, remuneratiile, indemnizatiile si pensiile presedintelui si ale membrilor Curtii de Conturi. De asemenea, Consiliul stabileste, cu aceeasi majoritate, orice indemnizatie care tine loc de remuneratie.
(9) Dispozitiile protocolului asupra privilegilor si imunitatilor Comunitatilor Europene aplicabile judecatorilor de la Curtea de Justitie sunt, de asemenea, aplicabile membrilor Curtii de Conturi.".

1.5. CURTEA DE JUSTITIE

Istoric

Tratatul de la Paris, care a instituit Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului a creat 4 institutii:
a) Inalta Autoritate;
b) Consiliul Special de Ministri;
c) Adunarea Comuna;
d) Curtea de Justitie.
Curtea de Justitie a fost infiintata in virtutea art. 31-45 din Tratat. Ea efectua in mod independent un control judiciar asupra actelor Inaltei Autoritati si ale statelor comunitare. Ea era insarcinata si cu supravegherea respectarii Tratatului si cu solutionarea diferendelor dintre tarile membre sau dintre particulari si Inalta Autoritate.
Curtea era compusa din 7 judecatori si 2 avocati generali numiti de comun acord de catre guvernele statelor membre pentru o perioada de 6 ani. Ea avea in aparatul sau un grefier, ales prin scrutin secret.
Odata cu Tratatele semnate in 1957 la Roma cele doua noi Comunitati au fost create cu o structura asemanatoare cu cea a CECO, dar cele trei Curti de Justitie astfel rezultate s-au unificat intr-o Curte de Justitie unica.

Atributii si funcii

Principalele atributii ale Curtii de Justitie sunt:
- controlul legalitatii actelor institutiilor;
- controlul respectarii de catre statele membre a obligatiilor care le sunt impuse de catre tratate;
- interpretarea regulilor comunitare si negocierea validitatii actelor institutiilor. 

Organizare

Potrivit art. 221 din Tratatul privind Uniunea Europeana:
"Curtea de Justitie este formata din cinsprezece judecatori.
Curtea de Justitie se intruneste in sedinta plenara. Totusi, ea poate crea in cadrul sau camere, formate fiecare din trei, cinci sau sapte judecatori, fie pentru anumite masuri de instructie, fie pentru a judeca anumite categorii de cauze, in conditiile prevazute in acest scop de regulament.
La solicitarea unui stat membru sau a unei institutii comunitare care este parte la proces, Curtea de Justitie se intruneste in sedinta plenara.
La cererea Curtii, Consiliul, hotarand in unanimitate, poate mari numarul judecatorilor si poate efectua adaptarile necesare alineatului 2 si 3 din prezentul articol si alineatul 2 din articolul 167.".
Conform art. 222:
"Curtea de Justitie este asistata de opt avocati generali. otusi, un al noualea avocat general este desemnat de la data aderarilor, pana la 6 octombrie 2000.
Avocatul general are datoria sa prezinte in mod public, cu deplina impartialitate si independenta, concluzii motivate asupra cauzelor aduse in fata Curtii de Justitie, in scopul de a o asista in indeplinirea misiunii sale, astel cum este definita in articolul 220.
La cererea Curtii de Justitie, Consiliul, hotarand in unanimitate, poate mari numarul avocatilor generali si poate efectua adaptarile necesare alineatului 3 din articolul 223.".
Conform art. 223:
"Judecatorii si avocatii generali sunt alesi dintre persoanele care ofera toate garantiile de independenta si care intrunesc conditiile cerute pentru exercitarea celor mai inalte functii juridice in þara lor, sau care sunt jurisconsulti de competenta notorie; ei sunt numiti de comun acord de guvernele statelor membre, pe o perioada de sase ani.
O reinnoire partiala a avocatilor generali are loc din trei in trei ani. Reinnoirea afecteaza de fiecare data trei avocati generali.
Judecaorii si avocatii generali care isi incheie mandatul pot fi numiti din nou.
Judecatorii desemneaza dintre ei presedintele Curtii de Justitie, pe o perioada de trei ani. Mandatul sau poate fi reinnoit.".
Conform art. 224:
"Curtea de justitie isi numeste grefierul si ii stabileste statutul".

Tribunalul de Prima Instanta

Din anul 1988 institutiilor comunitare l-i s-a adaugat Tribunalul de prima instanta, ca institutie asociata Curtii de Justitie.
In textul Tratatului instituind Comunitatea Europeana au fost adaugate dispozitii cu privire la aceasta noua institutie. Tratatele modificatoare urmatoare au pastrat dispozitiile acestea, astfel ca in art. 225 din Tratatul privind Uniunea Europeana se prevede:
"(1) Pe langa Curtea de Justitie functioneaza un tribunal insarcinat cu solutionarea in prima instanta a anumitor categorii de actiuni determinate in conditiile stabilite in paragraful 2; hotararea acestuia este supusa, in conditiile fixate de statut, recursului introdus in fata Curtii de Justitie, limiat la probleme de drept. Tribunalul de Prima Instanta nu este competent sa solutioneze chestiunile prejudiciare la care se refera articolul 234.
(2) La cererea Curtii de Justitie si dupa consultarea Parlamentului European si a Comisiei, Consiliul, hotarand in unanimitate, stabileste categoriile de actiuni la care se refera paragraful 1 si compunerea Tribunalului de Prima Instanta, adapteaza si completeaza, in masura necesara, dispozitile statutului Curtii de Justitie. Cu exceptia unei decizii contrare a Consiliului, dispozitiile prezentului tratat care privesc Curtea de Justitie si mai ales dispoitiile Protocolului asupra statutului Curtii de Justitie sunt aplicabile si Tribunalului de Prima Instanta.
(3) Membrii Tribunalului de Prima Instanta sunt alesi dintre persoane care ofera toate garantiile de independenta si care au capacitatea ceruta pentru exercitarea functiilor jurisdictionale; ei sunt numiti de comun acord de guvernele statelor membre, pe o perioada de sase ani. O reinnoire partiala are loc din trei in trei ani. La incetarea mandatului, membrii pot fi numiti din nou.
(4) Tribunalul de Prima Instanta stabileste regulamentul sau de procedura in acord cu Curtea de Justitie. Acest regulament de procedura este supusaprobarii unanime a Consiliului.".

1.6. PARLAMENTU EUROPEAN

Istoric

Tratatul de la Paris, care a instituit Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului a creat 4 institutii:
a) Inalta Autoritate;
b) Consiliul Special de Ministri;
c) Adunarea Comuna;
d) Curtea de Justitie.
Adunarea Comuna era constituita conform art. 7 si art. 20-25 din tratat. Ea era compusa din 78 de delegati desemnati de parlamentele nationale ale statelor membre. Potrivit prevederilor inscrise in tratat, membrii Adunarii erau fie numiti, fie alesi prin "sufragiu universal, direct, dupa procedura fixata de fiecare Inalta Parte Contractanta". In fapt, toti membrii Adunarii erau delegati ai parlamentelor nationale. Potrivit stipulatilor din tratat, Adunarea se intrunea cel putin o data pe an, prilej cu care se punea in discutie si un raport general prezentat de Inalta Autoritate.
Tratatele de la Roma, din 1957, au dus la aparitia celorlalte doua comunitati europene. Odata cu semnarea Tratatelor CEE si CEEA a fost semnata si Conventia referitoare la unele institutii comune ale Comunitatilor, prin care cele trei Adunari erau unificate sub numele de Adunarea Parlamentara Europeana.
La 20 septembrie 1976, Consiliul a adoptat "Actul pentru alegerea reprezentantilor in Adunare cu sufragiu universal direct" prin care s-a pus bazele sufragiului direct la nivelul Comunitatilor in priovinta membrilor Adunarii.

Atributii si funcii

Parlamentul european:
- are un rol consultativ in procesul elaborarii actelor comunitare;
- emite avize conforme referitoare la incheierea acordurilor internationale;
- exercita un control politic asupra Consiliului si al Comisiei;
- intervine in procedura de desemnare a membrilor Comisiei;
- se bucura de drept de initiativa, putand cere Comisiei sa prezinte propuneri;
- are o putere de codecizie legislativa in domeniul bugetar si in alte domenii expres prevazute de tratate;
- are dreptul de a examina petitiile care ii sunt adresate;
- numeste si destituie pe mediatorul european.

Organizare

Reprezentantii popoarelor sunt alesi in Parlamentul European prin vot universal direct.
Numarul reprezentantilor alesi in fiecare stat este fixat dupa cum urmeaza:
Belgia............................25
Danemarca....................16
Germania.......................99
Grecia............................25
Spania............................64
Franta.............................87
Irlanda............................15
Italia................................87
Luxemburg........................6
Olanda............................31
Austria.............................21
Portugalia........................25
Finlanda..........................16
Suedia.............................22
Marea Britanie..................87
Parlamentul isi desemneaza dintre membrii sai presedintele si biroul.

Partidele

O caracteristica a organizarii Parlamentului European consta in faptul ca deputatii sunt grupati nu pe nationalitati, ci pe grupuri politice, in functie de afinitatile politice. Grupurile se constituie prin remiterea unei declaratii presedintelui Parlamentului European cuprinzand denumirea grupului, semnatura membrilor sai si competenta biroului. Aceasta declaratie este publicata in JOCE. Numarul minim al deputatilor necesar constituirii unui grup este fixat prin regulament la 26 daca acesti deputati apartin unui singur stat membru, la 21 daca sunt doua state membre, la 16 daca sunt trei state membre si la 13 daca sunt din patru state membre sau mai multe.
Sunt desemnati ca neinscrisi deputatii care nu adera la nici un grup politic.
In prezent ( 10 - 04 - 2002) Parlamentul European are urmatoarea configuratie: