Totlu despre Chisinau referat






Date generale

     Municipiul Chisinau, centru politic, administrativ, economic, stiintific si cultural al Republicii Moldova, e situat pe 47°2 latitudine nordica si 28°50 longitudine de est de la meridianul Greenwich, la o margine a pantei de sud-est a Podisului Central al Moldovei, in zona de silvostepa.

Este strabatut de riul Bic (afluent de dreapta al Nistrului), cu afluentii Durlesti si Bulbocica. Este unul dintre cele mai mari orase din Europa Centrala si de Sud. La 1.I.1984 aici locuiau, pe un teritoriu de 161,2 km2__604,5 mii locuitori, conform recensamintului din 1989__661,4, iar in 1996__662 mii oameni. Este legat prin cai ferate si drumuri auto cu toate municipiile, orasele, centrele raioanele si multe sate din republica, de asemenea__cu centre urbane din Rominia, Ucraina, Bulgaria, Turcia, Rusia, Belarus s.a. state. Din punct de vedere administrativ este divizat in 5 sectoare: Centru, Botanica, Buiucani, Riscani si Ciocana. Organul local al puterii de stat este Primaria municipiului (Comitetul Executiv Municipal).

Conditiile naturale

Structura geologica. Orasul se afla in partea centrala a unei structuri geologice din sud-estul Europii, a carei baza este formata din placi de granit si granisuri din epoca arheica, dispusa la o adincime de cca 1150 m sub nivelul marii. Partea superioara a sectiunii geologice a acestei structuri este reprezentata de roci sedimentare din erele siluriana, devoniana, paleogenului si neogenului. De la nord la sud orasul este intersectat de un strat de recife mediosarmatice. Straturile argilo-nisipoase, prezente pe intreg teritoriul orasului, au o adincime de la 2 pina la 30 m. Pe pantele vaii riului Bic sunt terase aluviale cu o latime de pina la 1,3 m. Neinsemnate perturbari tectonice, cu amlitudinea de 3-5 m, au fost inregistrate in partea de nord-vest a orasului.

Bogatiile minerale. Pe teritoriul Chisinaului si in imprejurimele lui se afla numeroase zacaminte de materiale de constructii: de var, calcar, piatra bruta de constructie, argila, nisip, pietris. Sunt exploatate 5 zacaminte de piatra si de var stins: la Cricova, Milestii Mici, Chisinau, Fauresti, Goian. Caramida si tigla se produc din materia prima extrasa la carierele din Bubuieci si Milestii Mici, iar nisip, pietris si prundis – la Cobusca si Vadul lui Voda. Rezervele de ape subterane ale Chisinaului permit aprovizionarea partiala a municipiului cu apa potabila. Din cantitatea totala de apa folosita de chisinauieni, cca 20 la suta revin apelor subterane. In straturile acvatice sarmatice sunt si ape minerale. Apa minerala de tipul Chisinau este intrebuintata pentru tratarea maladiilor gastro – intestinale .

Relieful. Teritoriul municipiului si al periferiilor lui este impartit in 2 zone: de vest si de sud, care tin de zona Colinei Codrilor, reprezentate de cumpene inguste ale apelor si de pante de teren alunecator, de asemenea, de sectoarele de est si de nord ce se marginesc cu Cimpia Nistrului. O componenta importanta a reliefului Chisinaului il constitue valea Bicului si pantele ei dezmembrate. Partea cea mai mare, de pe malul drept al Bicului, ocupa 3 terase strabatute de citeva vilcele. Zona de nord-vest si partial cea din vest sunt despartite la centru de valea ingusta a riuletului Durlesti. Nu departe de str. Grenoble isi incepe cursul un riulet ce curge prin vilceaua de la Malina Mica. Paralel se afla vilceaua Malina Mare. In partea de sud a orasului se afla vilceaua intinsa Muncesti. Partea din stinga a orasului ocupa 2 terase: prima coboara spre riu; cea de a doua are o altitudine de 60-90 m. Aici a fost construit cartierul Riscani. Panta din stinga a vaii Bicului, pe alocuri pietroase, este intretaiata de mai multe vai si vilcele, orientate mai ales de la nord spre sud.

Clima Chisinaului este temperat continentala. Iarna este blinda, scurta; vara e calduroasa si de lunga durata. Primele observatii meteorologice s-au facut in 1844: sistematic – la Liceul Real (1886-1940), precum si la Scoala de Vinificatie (1885-1923). Cercetari intense ale climei au inceput in anii de dupa razboi la Statiile meteo de la Riscani (1944-1959), la Revaca (din 1959), precum si la Centrul Hidrometeorologic Chisinau. Lumina solara anuala e de 2215 ore, cea mai puternica si mai indelungata fiind inregistrata in iulie (329 ore), iar cea mai mica – in decembrie (54 ore) (vezi tabelul №1).  Anual sunt 71 zile fara soare, cele mai multe 40 – sunt iarna.

Tabelul nr.1

Depunerile atmosferice medii multianuale ,umiditatea relativa,

Numarul de ore cu lumina solara.

Indicatori meteo

Lunile anului

Anual

I     II    III   IV   V   VI   VII   VIII    IX    X   XI   XII

Depuneri atmosferice, mm

26 27    27   36  48  71    60     47     33     33  38    30

110

Umiditatea relativa a aerului (%, medie in 24 de ore)

82  81  74   61   61   64   62    62      66     73  82   84

71

Umiditatea medie (in %, a h. 13)

76  74  62  45   45   48   45     44      46     55  74   79

58

Lumina  solara(ore)

70  79 146  201  258  297  329   307     232     168  74  54

2215

      In iunie si in septembrie se inregistreaza cite o zi fara soare, pe cind in iulie – august astfel de zile lipsesc cu desavarsire. Predomina vinturile din  directiile de nord si de nord-vest; iarna, uneori, sunt vinturi din sud-est, rezultate din anticiclonul siberean. Viteza medie anuala a vintului oscileaa intre 2,5-4,5 m/s, mai puternice (3,2 m/s). Fiind in februarie – martie, iar cele mai slabe (2,2 m/s) – in septembrie-octombrie. Iarna dureaza la Chisinau in medie 78 zile, in unii ani durata ei e de la 31 pina la 123 zile. Temperaturile perioadei de iarna se evedentiaza prin instabilitatea. Temperatura sub –5 grade sunt posibile din noiembrie pina in martie, dar frigurile alterneaza cu incalziri. Aerul cald vine dinspre Oceanul Atlantic, Marea Mediterana si Marea Neagra, precum si in urma deplasarii cicloanelor de la sud-vest si sud. Cea mai rece luna este ianuarie (temperatura medie –3,5 grade Celsius; februarie e ceva mai cald –2,5 grade Celsius). Scaderi bruste ale temperaturii – pina la -30sC si mai jos sunt provocate de curentii din directia de nord si din cea din nord-est, viteza medie a carora e de 4-5 m/s. Iarna sunt zile geroase si perioade de acalmie. Primavara incepe la Chisinau in medie de la 1 martie. Din aprilie incepe o crestere intensiva a temperaturii. In mai influenta ei ajunge la 15,8sC. Primavara dureaza in oras in medie 70 de zile, considerindu-se ca se termina in prima decada a lunii mai. La mijlocul lui mai incepe vara, desi in anumiti ani ea poate incepe mai devreme sau mai tirziu. Temperatura medie in iulie – e cea mai calduroasa luna – este de 21,5sC, in anumite perioade atingind 25s, 30s si 35s. Aceste limite sunt caracteristice mai ales pentru perioada iunie-august. Temperatura de 25sC si mai sus se mentine timp de 15, 20, 22 zile, iar de 30sC si mai mult - timp de 4, 6, 7 zile (vezi tabelul № 2).

Tabelul nr. 2

Temperaturile multianuala si extremala a aerului, sC

Indicatori meteo

Lunile anului

Anual

    I     II    III    IV    V    VI    VII    VIII    IX    X    XI    XII

Temperatura medie

-3,5  –2,5   2,6   9,5   15,8  19,3   21,5   20,7   15,9   10,1 3,9   –0,9

9,4

Temperatura maxima absoluta

 15   16    25   32     36    37     39    39      37     33   28     16

39

Temperatura minima absoluta

 -30  -32  -23     -9      -2      4        8         7       -1    -16  -22     -22 

-32



      In total, in perioada calda se inregistreaza 87 zile cu temperatura 25sC. Caldurile (temperatura de 30sC si mai mult) sunt conditionate de patrunderea aerului uscat continental sua a aerului tropical din periferiile de sud sau de vest ale anticicloanelor din Asia Centrala sau din Africa de Nord. Vara se termina, de obicei, in a doua decada a lunii septembrie. Temperatura medie sub 15sC este considerata ca inceputul toamnei. La Chisinau toamna soseste in jurul datei de 20 septembrie. Coborirea temperaturii de la 10sC la 5sC are loc pe parcursul a 29 de zile. Sfirsitul toamnei se caracterizeaza prin depuneri atmosferice de lunga durata. Umiditatea relativa a aerului are o subliniata deplasare anuala. Cea mai importanta – 82-88 la suta – se inregistreaza iarna. In perioada calda (din aprilie pina in septembrie) umiditatea relativa constitue 61-66 la suta. Vara umeditatea cea mai mare - 64 la suta – se inregistreaza in iunie, cind sunt multe depuneri atmosferice. Umeditatea minima, egala cu 61 la suta, se inregistreaza in aprilie-mai si nu coincide cu Majoritatea lor (77 la suta) revin perioadei calde. Iarna si ninge, ploua: in ianuarie zapezile constitue 26 la suta din totalul depunerilor atmosferice, in decembrie – 51 la suta. Cantitatea minima de depuneri (26 mm) se inregistreaza in ianuarie si a maximei (71 mm) – in iunie. Depunerile din lunile de vara au caracter torential. Prima zapada cade la inceputul lui decembrie, dar nu ninge zilnic. Cantitatea depunerilor anuale in oras (480 mm) este cu 20 – 40 mm mai mare decit in imprejurirele lui. Iarna predomina vremea posomorita: 16 zile posomorite in ianuari, 18 – in decembrie. In perioada calda numarul zilelor posomorite scade brusc,  pina sa 4 zile in lunile iulie, august, septembrie.. In medie, temperatura in Chisinau este cu 0,7sC mai inalta decit in imprejurimile lui.


Directia vintului in Chisinau

(in timpul anului)

Cifrele si sagetile indica gradul de repetare a vintului in procente din numarul total de observasii farp acalmii.

         Apele curgatoare din Chisinau fac parte din Bazinul Nistrului.

Prin Chisinau curge riul Bic, iar la periferia lui de sud-vest – riul Isnovat, afluent de dreapta al Bicului. In zona suburbana a municipiului au fost amenajate rezervoarele de apa de la Ghidighici si de la Ialoveni ca locuri de recreere si argument. La inceputul anilor 50 in partea de sud-vest a orasului a fost amenajat Lacul Comsomolului (Valea Morilor). In parcurile din cartierile Riscani si Botanica, la Bariera Sculeni au fost construite cascade cu mici lacuri naturale.

Fauna. Pe teritoriul Chisinaului au fost inregistrate 27 specii de mamifere, 75 specii de pasari si 14 specii de reptile si amfibii. Dintre tiritoare se intilnesc mai des cirtitele, aricii, soarecii-de-cimp, liliecii, diferite rozatoare, veveritele s.a., dintre animalele de prada: nevastuicile, dihorii, jderii. Isi fac cuib 53 specii de pasari, altele sunt migratoare, altele obisnuesc sa ramana numai in timpul iernii. In ultimii ani a sporit considerabil numarul porumbeilor de padure,lastunilor, graurilor, vrabiilor. S-au format populatii orasenesti de grauri si de ciori-de-cimp, care, de la inceputul anilor 60 , ierneaza an de an la Chisinau. Componenta reptilelor si amfibiilor nu este prea bogata. Cel mai des se intilnesc sopirlele, serpii, broastele, broastele de riu, broastele testoase, broastele riioase. In lacul Valea Morilor (fost “al Comsomolului”) si in cel de la Ghidighici sunt circa 20 specii de pesti. In rezervoarele de apa din oras vietuesc: babusca, platica, soreanul, carasul, rasparul, bibanul, crapul, rosioara s.a. Se intilnesc diferiti fluturi si gindaci, inclusiv vatamatori ai faunei (paduchi de planta, capuse, viermi de matase etc.). In anumiti ani apar in masa buburuze si fluturi albi americani.

Populatia Chisinaului (Ion Dron). Chisinaul, de la prima sa atestare cronologica (17 iulie 1436) in calitate de localitate, asezata pe malurile riului Bic, a avut un caracter etnic rominesc. Moldovenii aici, in ciuda tuturor vicisitudinilor (razboaie, incendieri, incorporari fortate in componenta Imperiului Rus, deportari, foamete organizata etc.), intodeauna au fost majoritari prin numar fata de orice alt grup de populatie straina, asezata, aici cu mult mai tirziu. In a doua jumatate a sec. XVIII in Chisinau, in timpul razboaielor ruso-turce ce aveau loc pe teritoriul Moldovei, incep a se stabili reprezentantilor unor grupuri alogene, migrate incoace de pe alte meleaguri, in special sirbi, bulgari, greci, armeni, bajenari din diferite regiuni ale Imperiului Rus.

       In 1772 in cele 114 gospodari inregistrate, pe linga rominii moldoveni bastinasi, in Chisinau mai erau asezate deja 10 familii de armeni, 3 de”sirbi si jidovi”, 3 de tigani si o familie a unui grec;nici un rus si nici un ucrainean.      In 1774 , in urma razboiului ruso-turc din 1768 – ’74 si a inlesniriloracordate de administratia rusa tarista de ocupatie pentru migranti si bajenari straini de tot felul, la Chisinau in categoria celor 104 birnici (capi de familie) sunt inregistrati deja 2 greci, 1 sirb, 25 armeni si 16 jidovi”. In rindul celor 40 rufeturi (mambri ai unei corporatii de breslasi) se gasea doar un grec; in categoria strainilor se mai aflau 6 sigani si un sirb, numarul familiilor de romini moldoveni, atingind cifra de 111. De mentionat ca in limitele Chisinaului, la finile sec. XVIII si chiar la inceputul sec. XIX, inca nu erau incluse statele si catunele Durlesti, Buiucani, Visterniceni, Ghetioani, Vovinteni s.a. in care rominiimoldovenipreponderau net. O data cu includerea fortata in componenta Imperiului Rus in 1791-1806, iar dejure in 1812, a paminturilor Moldovei feudale situate la est de Prut, populatia Chisinaului, oras devenit centru al noii regiuni Basarabe din 1818 si resedinta de gubernie a Rusiei tariste din 1873, creste vertiginos in urma sporirei mecanice in numarul de locuitori, in mare parte admigrati din diferite colturi ale Imperiului Rus. Conform dateleo statistice, nu tocmai adecvate realitatii, numarul populatie pe ani se schimba in felul urmator:

Anul

Oameni,  mii

Anul

Oameni,  mii

1822

7,0

1939

109,8/112,0

1818

18,5

1950

134,0

1828

21,2

1959

216,0

1835

34,0

1960

226,9

1844

52,1

1963

253,5

1851

58,8

1970

356,3

1861

93,4

1972

400,0

1865

94,0

1980

519,2

1870

102,4

1984

604,5

1897

108,5

1989

661,4

1902





131,3

1991

676,7

1912

121,2

1992

667,1

1913

116,5

1993

663,4

1919

133,0

1996(Ianuarie)

661,9

1923

133,0

1996(Aprilie)

662,5

1930

114,8

In 1859 Chisinaul ocupa locul 5 printre orasile Imperiului Rus, dupa numarul de locuietori cedind doar in fata Petersburgului, Odesei si Rigai. In prezent Chisinaul este al doilea oras ca marimea a populatiei in limitele spatiului etnic Romanesc, cedind intietatea doar Bucurestiului. Fenomenul descresterii numerice a populatiei orasului Chisinau este explicat si prin numarul nou-nascutilor (afara de nascuti morsi) aflat in descrestere la 1000 de locuietori fata de numarul celor decedati.

Legenda

Anii

1950

1960

1990

1991

1992

Numarul nou-nascutilor la 1000 de locuitori (fara cei nascuti morti)

Numarul celor decedati

Sporul natural al populatiei

Numarul casatoriilor inregistrate

Numarul divorturilor inregistrate

28,5

11,3

17,2

16,8

0,9

20,0

5,8

14,2

12,9

2,7

16,4

6,9

9,6

11,8

5,7

15,0

7,0

8,0

10,7

6,1

14,2

6,8

7,4

9,6

6,9

    In Chisinau numarul femeiilor in comparatie cu numarul barbatilor este ceva mai ridicat si in decursul unor ani se prezinta astfel:

1919/1923     1959       1989

      Femei, mii                      74,4           117,8     342,19

      Barbati, mii                     58,5             98,2      319,22

          Daca pina la venirea rusilor taristi, in anii 1769-74, Chisinaul continua a fi o localitate ‘pur moldoveneasca’, atunci pe la mijlocul sec. XIX, conform unor date statistice, nici pe departe exacte, in Chisinau locuiau: 7562 romini moldoveni, 2121 rusi, 1912 bulgari, 927 evrei si 1740 alti alogeni

Grupuri de populatie

Anii

1930

1959

1970

1979

1989

Romani moldoveni

Rusi

Ucraineni

Evrei

Bulgari

Gagauzi

Altii

Total

42,0%

17,0%

0.0,5%

35,0%

0,005%

0,003%

5,99%

100%

32,3%



32,2%

12,0%

19,9%

0,8%

0,7%

2,1%

100%

37,2%

30,7%

14,2%

14,0%

1,1%

0,7%

2,1%

100%

42,0%

30,0%

15,0%

8,5%

     

      4,5%

100%

49,0%

26,0%

14,0%

5,4%

1,1%

0,8%

3,3%

100%

   Facem tot aici si o trecere in revista a structurii nationale (etnice) a localitatilor subordonate orasului Chisinau, conform Legii privind organizarea adminmistrativ-teritoriala a Republicii Moldova, care alimenteaza capitala republicii atit cu populatie stabila cit si cu popuilatia flotata.

Denumirea localitatilorsubordonate Chisinaului

Total

Rominii moldoveni

Alt grup mai insemnat de populatie

Oraselul Codru

Oraselul Cricova

Oraselul Durlesti

Oraselul Singera

Oraselul Vadu lui Voda

Oraselul Vatra

Satul Bic

Satul Bubuieci

Satul Bunet

Satul Cerobota

Satul Cheltuitori

Satul Ceorescu

Satul Condrita

Satul Cruzestti

Satul Dobrogea

Satul Fauresti

Satul Ghidighici

Satul Goian

Satul Revaca

Satul Tohatin

Satul Gratiesti

Satul Huilboaca

Satul Colonita

9892

7214

17937

6881

5037

3736

896

5779

83

36

183

4064

514

1360

3789

516

5063

320

915

1752

4194

1398

2722

7312

4537

14329

6302

3209

1827

869

4823

37

35

167

3261

511

1283

2364

505

4904

288

896

1585

4130

1375

2470

Rusi

Rusi

Rusi

Rusi

Rusi

Rusi

Rusi

Rusi
Ucraineni

Rusi

Ucraineni

Ucraineni

Ucraineni

Rusi

Rusi

Rusi
Rusi

Rusi

Rusi
Rusi

Rusi

Rusi

Rusi

-1316

-1414

-1781

-277

-1053

-1049

-10

-642

-42

-1

-10

-388

-3

-59

-1063

-6

-108

-7

-5

-76

-41

-10

-164









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani