Comertul, Mestesugari si constructori, Comertul international, Calatoriile si transportul, Chestiuni financiare referat






Comertul

Comertul in Evul Mediu

Intre secolele XI si XIV Europa medievala a inregistrat mari progrese economice si sociale . Populatiile , suprafetele cultivate , orasele si comertul s-au extins , punandu-se bazele unor schimbari radicale .

Mestesugari si constructori 38467oqn97cof6p

Printre altele ,orasul reprezenta centrul unde mestesugarii isi puteau confectiona si vinde marfurile . De aici a luat nastere o institutie specifica Evului Mediu , breasla mestesugarilor . Desi deseori comparata cu sindicatul , breasla era total diferita de acesta deoarece accepta orice persoana care se pricepea la o anumita meserie – maistri , calfe(muncitori calificati) si ucenici.

Comertul international

Orasele erau piete si puncte de distributie ale bunurilor transportate si comercializate in Europa : astfel orasele si comertul infloreau impreuna. Cel mai profitabil comert international se facea cu Orientul , o sursa de produse de lux , precum mirodeniile ,matasea, satinul si zaharul ; Piperul , ghimbirul si alte condimente erau pretuite deoarece imbunatateau gustul carnii conservate , importanta in alimentatia europenilor .

Bunurile produse in Europa (grane , blanuri , peste , fructe , sare , cositor , fier , arama si cherestea ) erau fie comercializate local sau regional , fie exportate spre Orient . qo467o8397coof

Calatoriile si transportul

Oamenii calatoreau mult in Evul Mediu , in ciuda dificultatilor si pericolelor . Pentru comercianti , riscurile erau mai mari , dar recompensele erau pe masura.

Datorita starii deplorabile a drumurilor, transportul terestru se facea cu ajutorul animalelor , organizat in convoaie pentru o mai mare siguranta. Transportul nu s-a schimbat mult, desi s-au construit poduri pe mai multe fluvii si s-au adus unele imbunatatiri saretelor si carutelor.

Transportul pe apa era mai usor, in special al bunurilor grele , astfel incat marile fluvii , cum ar fi Rinul , au devenit artere comerciale de baza.

Chestiuni financiare

Cu toate acestea , economia europeana avea o finantare fragila si nesigura. Moneda de argint era acceptata caa moneda de schimb, dar existau multe

versiuni false ale aacestei, iar comerciantii vicleni cantareau, nu numarau banii primiti. Capitalul era redus si se faceau eforturi pentru cresterea acestuia, deoarece Biserica crestina interzicea acordarea de dobanzi , considerata specula cu bani.

Esecuri si reveniri

Secolul XIV a fost caracterizat de multe esecuri . Dezintegrarea poporului mongol a ingreunat din nou accesul spre Orient. Existau numeroase semne ca Europa era deja suprapopulata si ca limitele capacitatilor de productie fusesera atinse.

Cea mai devastatoare dintre toate a fost aparitia CIUMEI NEGRE , o epidemie sinistra care a secerat aproximativ o treime din populatia Europei. Rezultatul a fost o concentrare generala pe toate fronturile.

Multe sate au fost parasite si o mare parte din pamant a ramas necultivat. Comertul s-a restrans.

Europa si-a revenit treptat dupa aceste dezastre, secolul XV fiind foarte promitator. Fara sa isi dea seama, Europenii se aflau la inceputul unei noi ere de exploatari, cuceriri, comert si colonizari.

Modele ale Comertului Mondial

Comertul Mondial – cumpararea si vanzarea de bunuri si servicii intre state diferite- are un rol important in Economia Mondiala si influenteaza prosperitatea sau saracia a milioane de oameni.

Ascendentul Comercial

Astazi, aproximativ 70% din Comertul Mondial curge intre tarile dezvoltate din America de Nord, Europa, Japonia si Australasia. Aceste tari, printre care primele sunt SUA, Germania, Japonia, Marea Britanie si Italia, domina comertul international.

Beneficiile Comertului

Comertul permite tarilor sa se specializeze in producerea acelor bunuri pe care le pot realiza cel mai ieftin folosind resursele avute la indemana. Aceste tari nu incearca sa produca bunuri sau servicii care se realizeaza in alte locuri cu costuri mai mici.

Bunurile comercializate

Incepand cu anii 1950 , proportia de materii prime comercializate a inceput sa scada. Astazi majoritatea tarilor dezvoltate aau realizat contracte cu fostele lor colonii prin care acestea continua sa cumpere resursele lor bogate.





Europa si Comertul international

Desi SUA domina economia mondiala, in comertul international nu detine suprematia. Partial, datorita faptului ca este independenta din punct de vedere comercial, cu o piata interna imensa. Europa de Vest are mult mai putine resurse interne si este divizata in mai multe state dar este centrul comertului mondial. Intre 1918-1945 comertul vest-europeaan se desfasura intre tari si coloniile lor. Cu timpul s-a intensificat comertul intre tarile dezvoltate in deosebi in domeniul echipamentelor de utilaj greu ( utilizat pentru prelucrarea altor produse). Aceasta tendinta a continuat dupa 1945 si combinata cu independenta crescanda a fostelor colonii europene , a dus la crearea aliantelor comerciale- Comunitatea Economica Europeana (Uniunea Europeana sau UE) sau a Asociatiei de Liber Schimb( EFTA).

Comert si Dezvoltare

Pentru a micsora decalajul dintre saraci bogati, standardele de viata din tarile in curs de dezvolare, cele mai sarace ar trebui sa creasca cu o viteza mult mai mare decat cea a tarilor dezvoltate sau a majoritatii celor in curs de dezvoltare. Comertul este un factor important in dezvoltarea economiilor tarilor in curs de dezvoltare. Uneori , atunci cand economia mondiala este in declin , aceste tari sufera din cauza ca veniturile obtinute de pe urma exporturilor sunt considerabil mai reduse.

 

 

 

 

 

Turismul

Turismul joaca un rol important in economiilor multor tari, oferind locuri de munca si adesea fonduri pentru lucrari de conservare a monumentelor. Un numar mare de turisti pot insa distruge mediul natural pe care au venit, de fapt, sa-l admire.

Turismul de masa este un fenomen relativ recent , caaare a luat amploare in ultimii 40 ani. Numarul turistilor internationali a crescut de la 25 mil.in 1950 la peste 440 mil. in 1990. Aceste cifre reflecta insa doar o parte a fenomenului deoarece turismul intern reprezinta cam doua treimi din traficul turistic mondial.

Pe locul intai ca destinatie preferata pentru petrecerea concediului se afla SUA, urmata de Franta, Italia, Spania si Marea Britanie. In 1990, peste 18 mil.de turisti au vizitat de exemplu, Maarea Britanie. Ei au cheltuit aproximativ 8 mld.lire sterline sau aproximativ 150 lire sterline pe cap de localnic.

Aproximativ 59% din turistii straini proveneau din Europa Occidentala si 21 procente din America de Nord.

Turismul ca afacere

Secolul al XIX a adus multe schimbari in turism si calatorii .Dezvoltarea marilor centre industriale a creat o clasa de mijloc instarita . Concediile platite au devenit obisnuite si noile mijloace de transport ofereau ocazia de a ajunge din orase pana pe tarmul marii .

Turismul modern

Turismul modern a fost favorizat de mai multi factori . In primul rand , au crescut veniturile reale ale oamenilor si durata concediilor platite .De exemplu , in 1960 , o optime din muncitorii britanici aveau trei sau chiar mai multe saptamani de concediu platit .Astazi , aproapetoti muncitorii au patru sau mai multe saptamani de concediu , in vreme ce aproape 25% au cinci sau chiar mai multe saptamani de concediu .

Impactul turismului

Beneficiile turismului sunt raspandite inegal. In 1990 Europa a incasat 55% din venitul total al turismului , urmat de cele doua Americi cu 26% si regiunea Asia-Pacific , inclusiv Australia si Noua-Zeelanda , cu15% .









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani