Referate Meniu
Astronomie
Biologie
Chimie
Desen
Diverse
Drept
Economie
Engleza
Filozofie
Fizica
Franceza
Geografie
Germana
Informatica
Istorie
Italiana
Marketing
Matematica
Medicina
Muzica
Psihologie
Romana
Romana1
Spaniola


 


referat, proiect, rezumat, caracterizare, lucrare de nota 10 despre:

Cipru, Date geografice generale, Caracterizarea conditiilor naturale, economia

Pentru Conferinta “Munca, Cutezanta, Talent”

Chisinau, 2003

A realizat eleva Demcenco Olga clasa a XI C

din liceul “Prometeu”

Profesor coordonator : Silvia Zabulica

 

 

 

Cuprins

 

Capitolul I Date geografice generale………………………………….3

  1. Denumirea tarii ………………………………………3

  2. Pozitia geografica. Suprafata ………….…………....3

  3. Tarile invecinate ………………………….………….. 3

Capitolul II Caracterizarea conditiilor naturale……….…………….3

  1. Relieful . …………………………………….………….3

  2. Conditiile climaterice……………………………………..4

  3. Hidrologia …………………………..……………………..4

  4. Vegetatia si fauna ………………………………………...5

Capitolul III Caracterizarea sociala generala …………………………6

  1. Conditiile socio-umane …………………………………...6

  2. Populatia. ………………………………………………..6

  3. Asezari umane. Orase ……………………………………7

  4. Pagina istorica ……………………………………………8

Capitolul IV Consideratii economice…………………………………...9

  1. Pagina economica …………………………………………9

  2. Resurse naturale ……………………………….………..10

  3. Agricultura …………………………………….…….….10

  4. Industria ……………………………………….…….….11

  5. Transporturi si comunicatii …………………….…….…..11

  6. Relatii comerciale ……………………………….….……12

  7. Turismul …………………………………………….……12

Capitolul V Viata politica………………………………….……………14

  1. Relatii politice ……………………………………………14

  2. Conflicte politice.…………………………………………14

  3. Tangente cu problema nistreana ……………………..…..15

Bibliografie ……………………………………………………….……17

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Capitolul I Date geografice generale

1.Denumirea tarii

 

Denumirea oficiala este Republica Cipru iar denumirea conventionala scurta este Cipru.

Nota: Regiunea de nord a Ciprului este cunoscuta sub numele de “Republica Turca a Ciprului de Nord”, regiune recunoscuta numai de Turcia. In prezent, la toate activitatile socio-culturale, economice si politice interstatale participa doar partea sudica a tarii recunoscuta ca stat independent – Republica Cipru.

2. Pozitia geografica. Suprafata

 

Statul Cipru este o insula din Marea Mediterana, situata in sud-estul Europei, avind coordonatele geografice: 35 00 N, 33 00 E.

Suprafata totala a Ciprului, insula a III dupa marime in Marea Mediterana, este de 9.251 km2 din care 9.240 km2 formeaza uscatul, iar 10 km2 apa.

Insula are o lungime maxima de aproximativ 220 km, de la Cape Andreas, situat in nord-estul insulei, la extremitatea vestica a insulei, Cape Arnaoutis.

Latimea maxima, de la Cape Gata, situat in sud, la Cape Kormakiti, situat in nord, este de aproximativ 90 km.

Lungimea liniei de coasta este de 648 km.

Nota 3.355 km2 reprezinta suprafata cipriota turca

 

3. Tarile invecinate

 

Ciprul este situat la aproximativ 70 km sud de Turcia ,100 km vest de Siria si 270 km vest fata de Kastellorizon (extremitatea sud-estica a Greciei).

Capitolul II Caracterizarea conditiilor naturale

 

Insula are o forma neregulata, partea de nord-est avind o forma ascutita spre directia coastei de vest a Siriei, formind Peninsula Karpas.

Activitatea seismica este moderata.

 

1.Relieful

 

Majoritatea uscatului este neted.Aceasta parte neteda a uscatului este situata in interiorul insulei, purtind numele de Mesaoria (greaca- “intre munti”).Mesaoria se intinde de pe coasta de vest pana pe coasta de est fiind incadrata de lanturi muntoase; la nord lantul de munti Kyrenia, paralel cu linia de coasta, lant muntos ce se intinde pana in Peninsula Karpas; punctul cel mai inalt al acestui lant muntos atinge cota de 1.019 m.

La sud se afla Muntii Troodos, care acopera majoritatea portiunii sud-vestice a insulei. Tarmul din aceasta parte a insulei este abrupt si stancos. Virful cel mai inalt al acestui lant muntos este Olympus cu o altitudine de 1.953m.

 

2. Conditii climatice

 

Ciprul are o clima temperat-mediteraneeana, cu veri arzatoare si uscate dar si un sezon racoros si ploios care incepe din luna octombrie si dureaza pana in luna martie.

Volumul mediu de precipitatii anual nu depaseste 500 mm. Temperatura medie anuala este de 20,6 grade Celsius, in detaliu fiind prezentata in tabelul nr.1.

 

Tabelul nr.1

Temperaturile medii anuale

 
 
Luna
Maxima zilnica (Cº)
Minima pe noapte (Cº)
Media solara a zilei (ore)
Temperatura marii
Umiditatea
Zile ploioase
Ianuarie
16
8
5
17
70
9
Februarie
17
8
6
17
69
7
Martie
18
9
7
18
65
5
Aprilie
22
12
9
20
67
3
Mai
26
16
10
21
68
3
Iunie
30
18
12
24
64
1
Iulie
32
21
12
26
60
1
August
33
22
12
27
61
1
Septembrie
31
10
11
26
59
1
Octombrie
27
16
9
24
64
3
Noiembrie
22
13
6
21
68
4
Decembrie
18
9
6
19
70
8

 

 

3. Hidrologia

 

Ciprul nu are cursuri de apa permanente; doar cateva albii inunda campia Mesaoria pe timpul primaverii, datorita ploilor cazute pe timpul iernii, dar pe o perioada scurta din an. Insula mai are cateva lacuri cu apa dulce si doua lacuri cu apa sarata. Astfel, insula are resurse de apa limitate, ceea ce a intensificat preocuparea locuitorilor cu problema „Lipsa apei pe pamint ”. In perioada dezvoltarii industriale intense aceste rezerve acvatice au fost supuse poluarii rezultate din canalizari si deversari industriale. Acum, statul cipriot realizeaza un proiect national, care include aspecte practice si teoretice privind solutionarea acestei probleme de ordin economic, si nu in ultimul rind de ordin ecologic. Cu privire la resursele de apa potabila, proiectul vizeaza incercarea de a reduce folosirea surselor de apa, care se alimenteaza de la ploi, un plan permanent de desalinizare, proiectat pe asimilarea a 40,000 m³ de apa marina, deci sarata, si convertirea acesteia in apa potabila.Acest proiect functioneaza cu succes din anul 1997. La acesta au mai fost aditionate prin anumite interventii articole de proiect directionate, de asemenea, pe desalinizarea apei.

4. Vegetatia si fauna

 

Padurile de pin, cedru si chiparos acopera aproximativ 1/7 din suprafata totala a Ciprului, in principal in zonele muntoase. Printre alti arbori indigeni putem mentiona ienuparul, stejarul, maslinul, roscovul. Eucaliptul a fost plantat extensiv in scopul forestificarii insulei, masura impunatoare, in special, in urma defrisarii unor fisii enorme de padure. In trecut, imensele paduri cipriote realizau un areal de vietuire pentru o diversitate considerabila de pasari migratoare si animale, fapt pentru care erau recunoscute adevarate paradisuri naturale, dar pe parcursul secolelor, fisia forestiera care acoperea cindva partea centrala a insulei a fost utilizata de oameni in scopuri economice, dar nu a mai fost restituita complet. Anumite eforturi in acest sens au fost efectuate de Marea Britanie in timpul colonizarii insulei din sec.18 si 19. O dauna considerabila i-a fost adusa invelisului forestier prin incendii, in timpul conflictelor armate a partizanilor greci si turci din 1974.

Ciprul are putine animale salbatice, in schimb, insula este vizitata de o mare varietate de pasari migratoare. Printre alte specii intalnite pe insula putem aminti becatele, pitpalacul, sitarul.

Cu scopul de a asigura protectia biodiversitatii teritoriului sau, in cadrul proiectului mentionat mai sus, in Cipru s-au delimitat citeva rezervatii si o regiune forestiera cu statut de rezervatie nationala, statul luind astfel sub o protectie special directionata 8.1 % din suprafata totala a insulei numai in 1996. Pe parcurs, anumite teritorii aproximate au fost aditionate in shemele rezervatiilor.De asemenea cu scopuri ecologice, statul cipriot a ratificat o serie de conventii internationale privind protectia biodiversitatii si a speciilor pe cale de disparitie, mentinerea stratului de ozon, limitarea poluarii aerului, schimbarea climei, problemele poluarii transporturilor si multe alte probleme ecologice de ordin mondial.

Capitolul III Caracterizarea sociala generala

 

  1. Conditiile socio-umane

 

Majoritatea societatii cipriote este formata de doua populatii: greaca si turca, alaturi de acestea regasindu-se o importanta comunitate de armeni.

Sistemul educational este separat, acesta fiind mentinut de comunitatile grecesti si turce. Invatamantul grecesc cipriot este administrat de Ministerul Educatiei. Zece ani de scoala elementara sunt obligatorii pentru toti copiii cu varsta cuprinsa intre 5 si 15 ani. La inceputul anilor ’90, in invatamantul primar grecesc cipriot se inscriau aproximativ 63.000 de copii anual. Studiile superioare erau oferite de University of Cyprus, Intercollege s.a. Invatamantul turcesc cipriot este administrat de Republica Turca a Ciprului de Nord. Rata analfabetismului este scazuta in ambele comunitati.

Limbile oficiale ale statului sunt limba greaca si turca, acestea fiind folosite in institutiile statale oficiale, si de asemenea in limbajul cotidian. Datorita extensiei turismului si rolului acestuia in economia cipriota, o alta limba, cea engleza, este vorbita in majoritatea oraselor spre a asigura anumite facilitati turistilor.

 

2. Populatia

 

Populatia totala a insulei este de aproximativ 762.887, estimare facuta in iulie 2001, din care 78% reprezinta populatia greaca cipriota (99,5% locuiesc in regiunea cipriota greceasca; 0,5% locuiesc in regiunea cipriota turca), 18% reprezinta populatia turca cipriota (1,3% dintre acestia locuiesc in regiunea cipriota greceasca; 98,7% locuiesc in regiunea cipriota turca), iar restul de 4% este ocupat de alte etnii (99,2% locuiesc in regiunea cipriota greceasca iar 0,8% in regiunea cipriota turca).

Structura pe virsta poate fi urmarita pe diagrama nr. 1.

 

 

 

 

 

Diagrama nr.1 Structura pe virste

1. populatia pina la 14 ani 22.95 %

2. populatia cu virsta intre 14 si 65 ani 66.26%

3. populatia cu virsta peste 64 ani 10.79 %

Natalitatea este de 13,08 nasteri/1.000 locuitori.

Mortalitatea este de 7,65 decese/1.000 locuitori.

Longevitatea medie este de 76,89 ani: 74,6 ani la barbati

79,3 ani la femei

Diviziunea pe sexe

la nastere 1,05 m/f

sub 15 ani 1,05 m/f

5-64 ani 1,02 m/f

peste 65 ani 0,77 m/f

populatia totala 1,00 m/f

Estimarile din 1999 au aratat ca pe insula traiesc un numar de 400 persoane infectate cu virusul HIV.

Din totalul populatiei cipriote, 78 % sunt adeptii religiei ortodoxe, 18 % sunt musulmani, iar 4% alte religii.

Membrii comunitatii grecesti adera la Biserica Ciprului ce este in concordanta doctrinara cu biserica Ortodoxa Estica.Arhiepiscopul, care este episcopul Nicosiei, si alti trei episcopi ai bisericii Cipriote sunt alesi de membrii bisericii.

Minoritatea turca este in marea majoritate de religie musulmana.

Celelalte mici grupari religioase includ religiile Romano-Catolica, Crestina-Araba, Evreiasca.

 
3. Asezari umane. Orase
 
Capitala Ciprului este orasul Nicosia (Lefkosia), acesta fiind si principalul centru comercial, cultural si stiintific al tarii. Fiind o capitala veche, care dateaza mai mult de 1000 ani, este firesc ca interesul pentru acest oras este unul multiplu, atit economic, cit si istoric. Itinerarul unei excursii reusite nu trebuie nicidecum sa ocoleasca aceste locuri fermecatoare. O importanta culturala deosebita prezinta muzeele din Nicosia, printre care se numara Muzeul de Bijuterii, Muzeul Istoriei Monedei Cipriote, Centrul Municipal de Arte, Muzeul „Leventis”, care prezinta un scurt istoric al capitalei si in 1991 a fost onorat cu titlul de „Muzeul Anului” in Europa. Un cartier renumit al Nicosiei este „Laïki Geitonia”, o regiune de deplasare pedestriana, renovata cu acuratete de arhitecti pentru a pastra atmosfera traditiei, si a readuce la viata sectorul distrus in urma conflictelor armate din 1974. Cel mai impresionant muzeu istoric al capitalei ramine a fi muzeul „Cipru”, colectiile caruia dateaza Era Neolitica. Nicosia este un oras al contrastelor, la fel ca si intreaga insula. Aici convietuiesc strazi care nu s-au schimbat pe aspect arhitectural tocmai din sec. XVI, si totodata mari centre comerciale. Spre exemplu, o vie amprenta a civilizatiei moderne o atestam prin edificiile Colectiei Nationale de Arta Contemporana sau ale Muzeului de Folclor, a celui Bizantin etc. Cunoscut, in vremurile stravechi, sub numele de Ledra, orasul a fost sub tutela bizantina in secolul 4 d.c. iar apoi sub stapanirea regilor Ierusalimului, in 1192, fiind cucerit apoi de venetieni in 1489, de imperiul otoman in 1571 iar apoi de britanici in 1878.
Fiind colonie britanica, Nicosia a devenit capitala acesteia in anul 1925 iar in 1960 a devenit capitala Ciprului independent. Intr-un sens arhitectural, Nicosia poate fi reprezentata prin Muzeul Etnologic, care este cazat in casa lui Chatzigeorgakis Kornesios¹, sugerindu-se amploarea valorii sale culturale, orasul fiind o succesiune continua de perle a tezaurului cipriot.
Orasul a fost divizat in partea cipriota turca si greceasca, in urma invaziei turcesti din anul 1974.
Teritoriul Ciprului este impartit in 6 districte:Famagusta (populatie-20.516), Kyrenia, Larnaca (populatie-59.600), Limassol(populatie-129.700), Nicosia, Paphos.
Procesul de urbanizare alcatuieste o pondere de 56 %. (conform estimarilor din a. 1999).
Nota:
1. Chatzigeorgakis Kornesios – personalitate marcanta care figureaza in istoria insulei, semnificind zeul puterii, protector al Ciprului
2.Districtul administrativ al partii cipriote turcesti a cedat Kyrenia, o parte din Famagusta, o mica parte din Lefkosa(Nicosia) si Larnaca.
 
4. Pagina istorica
 
Conform descoperirilor arheologice, bastinasii ce locuiau pe aceasta insula erau un popor indo-european care aveau o limba scrisa, in acest sens descoperindu-se unele inscriptii; s-a dovedit ca in perioada Neoliticului si Epoca Bronzului, cipriotii au avut o civilizatie dezvoltata.
Arhivele istorice ale Ciprului incep cu ocuparea unei parti a insulei de catre Egipt, in jurul anului 1450 I.C, in timpul conducerii lui Thutmose III.
Prima colonie greceasca se crede ca s-a format de catre comerciantii din Arcadia, in jurul anului 1400 I.C., iar apoi insula a fost colonizata de fenicieni incepind cu anul 800 I.C.
Ciprul a fost sub controlul mai multor imperii ce au dominat partea de est a Marii Mediterane ( ocupatia Egiptului in anul 550 I.C., a Persiei in anul 525 I.C. In timpul ocupatiei persane, regele Evagoras I a incercat sa unifice toate regiunile insulei avind succes in anul 391 I.C., cu ajutorul Atenei, in revolta impotriva Persiei, reusind astfel sa devina suveranul intregii insule. La scurt timp dupa moartea acestuia insula a ajuns din nou sub ocupatia Persiei.
In anul 333 I.C. Ciprul a fost luat Persiei de catre Alexandru cel Mare; dupa moartea acestuia a urmat stapanirea egipteana(323 I.C.). Roma a castigat controlul insulei in anul 58 I.C., urmind stapanirea bizantina (395 D.C.) pana in anul 1191 cand Ciprul a fost cucerit de Richard I al Angliei.
Turcia a cucerit insula in anul 1571 si a codus-o pana in 1878 cand a pierdut razboiul cu Rusia (1877-1878). Temindu-se de expansiunea Rusiei, Turcia a cerut ajutorul Angliei.
In urma conventiei, semnate de Turcia si Anglia in data de 4 iunie 1878, Anglia a primit controlul total al Ciprului in schimbul unei rate anuale de 500.000$.
Deoarece Turcia a fost aliatul Puterilor Centrale din Primul Razboi mondial, Marea Britanie a anulat tratatul din 1878 in noiembrie 1914 si a anexat Ciprul. Guvernul britanic a oferit Greciei insula in schimbul participarii la razboi alaturi de acestia. Greciei i s-a dat o saptamana pentru a decide. Deoarece decizia a fost intarziata, Anglia a retras oferta. In urma Tratatului de la Lausanne (1923), Turcia a recunoscut posesia Ciprului de catre Marea Britanie; dupa doi ani insula a devenit colonie engleza.
In iunie 1958 englezii au venit cu plan de stabilitate internationala dar acesta a fost respins de catre arhiepiscopul Makarios si de guvernele grec si turc.
Arhiepiscopul Makairos a fost ales presedinte in 13 decembrie 1959; Fazil Kuchuk, cipriot turc, a devenit vicepresedinte. Independenta a fost proclamata pe 16 august 1960, Ciprul fiind admis de Natiunile Unite.
Propunerile constitutionale ale lui Makarios din decembrie 1963 au dus la izbucnirea unui razboi civil intre populatia cipriota greaca si cea turca; acesta a fost stopat de interventia Natiunilor Unite.
Discutiile si disputele au durat pana in aprilie 1975 cand, sub dirijarea Natiunilor Unite, s-a creat un sistem federal: zona cipriota greaca(59% din insula) si zona cipriota turca(37% din insula), 4% - zona tampon a Natiunilor Unite.
In noiembrie 1983, presedintele cipriot turc, Rauf R. Denktash a proclamat independenta republicii sale.
In prezent insula nu si-a gasit stabilitate totala pe plan politic, fiind disputata de Turcia si Grecia.