INFORMATICA CA SI SISTEM ECONOMIC referat






1. SOCIETATEA INFORMATICA

SI NOUA ECONOMIE


Aspecte generale


Societatea informatica reprezinta o noua etapa a civilizatiei umane, un nou mod de viata calitativ superior care implica folosirea intensiva a informatiei in toate sferele activitatii si existentei umane, cu un impact economic si social major. Societatea informatica permite accesul larg la informatie membrilor sai, un nou mod de lucru si de cunoastere, amplifica posibilitatea globalizarii economice si a cresterii coeziunii sociale.

Suportul tehnologic al noii societati se constituie prin convergenta a trei sectoare: tehnologia informatiei, tehnologia comunicatiilor, productia de continut digital. Progresul tehnologic a permis aparitia unor noi servicii si aplicatii multimedia, care combina sunetul, imaginea si textul si utilizeaza toate mijloacele de comunicatie (telefon, fax, televiziune si calculatoare). Dezvoltarea acestor noi mijloace de comunicatie si de tehnologia informatiei reprezinta un factor important de crestere a competitivitatii agentilor economici, deschizand noi perspective pentru o mai buna organizare a muncii si crearea de noi locuri de munca. Totodata se deschid noi perspective pentru modernizarea serviciilor publice, a asistentei medicale, a managementului mediului si noi cai de comunicare intre institutiile administratiei publice si cetateni. Accesul larg la educatie si cultura - pentru toate categoriile sociale, indiferent de varsta sau de localizarea geografica - poate fi de asemenea realizat cu ajutorul noilor tehnologii.

Societatea Informatica integreaza obiectivele dezvoltarii durabile, bazata pe dreptate sociala si egalitate a sanselor, protectie ecologica, libertate, diversitate culturala si dezvoltare inovativa, restructurarea industriei si a mediului de afaceri.

Schimbarile majore din ultimii ani - cresterea exponentiala a comunicatiilor mobile si a utilizatorilor de Internet, contributia sectorului Tehnologiei Informatiei si Comunicatiilor (TIC) la cresterea economica si la crearea de locuri de munca, restructurarea/reingineria companiilor si a business-ului in general pentru a beneficia mai eficient de noile tehnologii, dezvoltarea accelerata a comertului electronic - sustin tranzitia de la era industriala la cea post-industriala, trecerea la 'noua economie'.

Noile tehnologii digitale fac ca accesul, stocarea si transmiterea informatiei sa fie din ce in ce mai facile si mai accesibile ca tarife. Dispunand de informatia digitala, aceasta poate fi transformata in noi valori economice si sociale, creand imense oportunitati pentru dezvoltarea de noi produse si servicii. Informatia devine resursa-cheie si factor de productie pentru economia digitala.

Incepand cu anii '90 penetrarea rapida a calculatoarelor personale (PC), evolutia tehnologiilor software, dezvoltarea exploziva a retelelor de comunicatie de date si a serviciilor bazate pe Internet au produs schimbari profunde la scara mondiala.

Comertul electronic la scara globala, inter-companii (de tip 'business-to-business') a atins in 2003 valoarea de 844 miliarde € si se estimeaza sa ajunga la 12.869 miliarde € in 2007, adica cu o rata de crestere anuala de 73% .

Aceste evolutii s-au datorat in mare masura atat progreselor tehnologice cat si promovarii unor politici noi privind privatizarea si promovarea competitiei pe piata TIC, noilor reglementari tehnice si juridice in domeniu, noilor strategii nationale si regionale de dezvoltare a societatii informatice. Toate tarile dezvoltate si-au elaborat si implementat politici guvernamentale sustinute privind cercetarea, dezvoltarea si adoptarea noilor tehnologii, consolidarea infrastructurilor informationale nationale, formarea si atragerea de specialisti in domeniul TIC (inclusiv din alte tari), educarea populatiei adulte, cooperarea cu sectorul privat si incurajarea investitiilor in aceasta noua ramura economica, promovarea de proiecte guvernamentale menite sa demonstreze utilitatea serviciilor specifice societatii informatice.

Construirea noului model de societate ridica astfel probleme socio-politice majore - atat la scara nationala, cat si internationala - de atenuare a fenomenului de excludere de la beneficiile noilor tehnologii a unor categorii sociale si a unor regiuni/zone geografice si de coeziune sociala, de conservare si promovare a culturii specifice fiecarei natiuni si comunitati locale, de protectie a cetateanului si consumatorului. Solutionarea acestor probleme nu se poate realiza decat printr-un dialog larg intre autoritatile guvernamentale, reprezentantii mediului de afaceri, ai mediului academic si societatea civila, atat la nivel national, regional, cat si global.

Guvernele si institutiile acestora au rolul de a stimula, conduce, controla si participa activ la acest proces de tranzitie catre Societatea Informationala prin programe de actiune concrete si prin initierea unui nou cadru de reglementari specifice. Prin noile legi, norme, standarde si reglementari care vor fi elaborate, se va stimula, pe de o parte, dezvoltarea noilor servicii specifice Societatii Informatice (comert si tranzactii electronice, informatizarea serviciilor publice, accesul cetateanului si agentilor economici la informatia publica etc.), iar pe de alta parte, se vor asigura regulile etice de a munci si trai intr-un nou tip de societate (protectia vietii private si a datelor personale, confidentialitatea tranzactiilor, protectia consumatorului etc.).

La randul sau, comunitatea de afaceri din domeniul tehnologiilor informatiei si comunicatiilor ofera produse si servicii de inalt nivel tehnologic, accesibile ca preturi si tarife. Totodata se formeaza o noua cultura a competitivitatii agentilor economici din toate sectoarele in noul tip de economie, economia digitala. Prin complexitatea fenomenelor pe care le implica dezvoltarea societatii informationale, prin necesitatea formarii unei noi culturi a cunoasterii si a invatarii in conditiile utilizarii noilor tehnologii a cercetarii-dezvoltarii si inovarii tehnologice, participarea activa a comunitatii academice (institutii de cercetare, de educatie si de cultura) devine de asemenea esentiala.

Societatea civila are de asemenea atat un rol proactiv prin formularea de cerinte si prioritati privind modul de utilizare al noilor tehnologii in folosul intregii societati, cat si reactiv fata de politicile si reglementarile guvernamentale. Aceste roluri pot fi exercitate atat la nivel de grup (organizatii non guvernamentale, asociatii profesionale etc.), cat si la nivel individual. Drepturile cetateanului si consumatorului in societatea informationala au noi dimensiuni si se pot manifesta sub noi forme.




























1.2. Initiative privind dezvoltarea Societatii Informatice si trecerea la noua economie bazata pe cunoastere.


Modelul societatii viitorului - Societatea Informatica - a pus in fata Uniunii Europene probleme de maxima prioritate si urgenta: crearea unui nou cadru de reglementari, promovarea unei noi culturi si a spiritului intreprinzator in afaceri, obtinerea pozitiei de lider in noile tehnologii, educarea si instruirea cetatenilor, implementarea unor noi metode de a face afaceri.

In acest context Uniunea Europeana, prin organismele sale politice si executive a actionat incepand din 1993 printr-o serie de decizii strategice si programe, cel mai recent document strategic fiind e-Europe - O Societate Informatica pentru toti. Comisia Europeana a luat aceasta initiativa prin adoptarea Comunicarii 'e-Europe an information Society for All' la 8 decembrie 1999, prin care se propune accelerarea implementarii tehnologiilor digitale in Europa si asigurarea competentelor necesare pentru utilizarea acestora pe scara larga. Aceasta initiativa are un rol central in agenda reannoirii economico-sociale pe care si-o propune UE, constituind totodata elementul cheie pentru modernizarea economiei europene, pentru tranzitia la noua economie bazata pe cunoastere in perspectiva anului 2010.


Aplicarea tehnologiilor digitale a devenit un factor vital al cresterii si al asigurarii de locuri de munca in noua economie. Desi Europa este lider tehnologic in multe domenii (ex. comunicatii mobile, televiziune digitala), in altele - in special in utilizarea Internet-ului - a ramas in urma comparativ cu S.U.A. si Canada.

Un recent studiu EITO - 2003 (European Information Technology Observatory) precizeaza ca piata TI pentru Europa a fost de 386 mld. Euro in anul 20O3, comparativ cu 560 mld. Euro in Statele Unite si 168 mld. Euro in Japonia. Piata globala TI in 2003 a fost de 1314 mld. Euro. Conform aceluiasi studiu, rata de crestere a pietei TI pentru Europa, inclusiv tarile central si est europene, va fi de 10,2% in 2004 si de 11,8% in 2005.

In consecinta initiativa e-Europe isi propune sa aduca Europa in situatia de a beneficia din plin de avantajele economiei digitale, de a valorifica la maxim prioritatile sale tehnologice, de a-si creste potentialul educational si antreprenorial necesar.


Obiectivele cheie ale e-Europe sunt:

- asigurarea comunicarii on-line pentru fiecare locuinta, scoala, intreprindere si institutie din administratia publica;

- crearea culturii digitale si antreprenoriale a Europei, de care sa beneficieze investitorii dinamici, care vor finanta si dezvolta aceste idei noi;

- asigurarea principiului conform caruia tranzitia la era digitala sa fie un proces care sa includa intreaga societate, sa asigure increderea consumatorilor si sa intareasca coeziunea sociala.

Pentru implementarea acestor obiective a fost adoptat planul de actiune e-Europe (Feira, 2000), actualizat in 2002, la Sevilia (prin planul de actiune e-Europe 2005). Planul de actiuni e-Europe contine o serie de actiuni pentru asigurarea accesului ieftin, sigur si rapid la Internet, pentru asigurarea resurselor umane capabile sa dezvolte si sa utilizeze noile tehnologii si pentru stimularea utilizarii Internet-ului la nivel european. Progresele importante ale tarilor membre UE din anii 2002 - 2003 au permis definirea unui nou plan de actiune avand ca orizont anul 2007. e-Europe 2007 se bazeaza pe progresele tehnologice din domeniul comunicatiilor in banda larga si al multi-platformelor de acces, mizand totodata pe sinergia dintre dezvoltarea infrastructurii de banda larga si industria de servicii TI si de continut digital.


Obiectivele e-Europe sunt de maxima importanta nu numai pentru tarile membre UE, ci si pentru tarile din Europa Centrala si de Est candidate la aderare. Ritmurile de dezvoltare si utilizare a TIC in toate sectoarele economico-sociale vor influenta in mod direct ritmul procesului de integrare europeana si vor oferi totodata noi oportunitati de depasire a dificultatilor intampinate de tarile in plin proces de reforma. Conferinta ministeriala a tarilor din Europa Centrala si de Est, organizata sub patronajul si cu participarea Comisiei Europene (Varsovia, mai 2000) a decis elaborarea unui Plan de actiune e-Europe+ pentru tarile in curs de aderare, complementar cu cel al tarilor membre UE, dar convergent ca obiective.


e-Europe+ a fost lansat oficial de primii ministri ai tarilor candidate la aderare cu ocazia summit-ului european de la Goteborg din 15 - 16 iunie 2001. Fata de obiectivele si actiunile prevazute pentru tarile UE, planul e-Europe+ contine un obiectiv suplimentar, care se refera la accelerarea asigurarii elementelor fundamentale pentru Societatea Informatica in tarile candidate la aderare, prin dezvoltarea si asigurarea accesibilitatii serviciilor de comunicatie. Realizarea obiectivelor e-Europe+ necesita o angajare politica sustinuta din partea tarilor candidate.





















1.3 Viziune generala privind societatea informatica din Romania.


Societatea informatica este un obiectiv al dezvoltarii si nu un deziderat in sine, este o componenta esentiala a programului politic si economic de dezvoltare si o conditie majora pentru integrarea Romaniei in structurile euro-atlantice. Trecerea la Societatea Informatica este unul din obiectivele strategice ale Guvernului Romaniei pentru perioada 2004 - 2007 si una din conditiile de preaderare la Uniunea Europeana.

O conditie esentiala in procesul de creare a Societatii Informatice il constituie existenta si dezvoltarea continua a infrastructurii informationale si de comunicatii, care inglobeaza, in sens larg:

- infrastructura de comunicatii;

- calculatoarele si software-ul de baza;

- resursele informationale de interes general (nomenclatoare, registre generale, banci de date de interes public);

si sunt sustinute de:

- cadrul normativ si institutional necesar pentru construirea si asigurarea accesului larg la infrastructura informationala in conditii de maxima performanta, securitate, confidentialitate si la preturi accesibile;

- schimbarea culturala orientata spre utilizarea serviciilor societatii informationale, facilitatea de dezvoltare a capabilitatilor, prin educatie si comunicare.


Proiectele si aplicatiile informatice realizate pe baza acestei infrastructuri trebuie sa sustina urmatoarele procese de reforma politica economica si sociala:

- perfectionarea sistemului politic si a institutiilor democratice prin asigurarea accesului cetatenilor la informatia publica;

- informatizarea sistemului bancar, crearea unei case de compensatie pentru accelerarea decontarilor in economie, asigurarea infrastructurii electronice a procesarii cardurilor de plata;

- relansarea economica, cresterea competitivitatii si stimularea concurentei in toate sectoarele economice cu sprijinirea prioritara a IMM-urilor, dezvoltarea regionala si locala;

- reformele in sistemul protectiei si asigurarilor sociale, asistentei medicale si a educatiei;

- reforma administratiei publice centrale si locale.


Dezvoltarea progresiva a societatii informatice in Romania se realizeaza o data cu:

1) Extinderea si modernizarea infrastructurii informationale in vederea reducerii decalajelor existente fata de tarile vest-europene si din regiune, cat si a interoperabilitatii cu acestea;

2) Elaborarea politicilor de restructurare, privatizare si sustinere a domeniului TIC prin masuri legislative, fiscale si administrative; transformarea treptata a industriei de produse si servicii TIC, cu prioritate a productiei de software, intr-un sector economic important;

3) Realizarea de sisteme si aplicatii informatice menite sa sustina procesele de reforma politica, sociala si economica din Romania;

4) Mentinerea si cresterea expertizei profesionale in domeniul TIC si in special educarea tineretului pentru trecerea la Societatea Informatica - societate bazata pe cunoastere;

Constientizarea si formarea increderii cetatenilor in TIC;

6) Facilitarea accesului cetatenilor la informatii publice si la tehnologia informatiilor si a comunicatiilor.







1.4 Dezvoltarea infrastructurii informatice si de comunicatii


Infrastructura de comunicatii

Telecomunicatiile din Romania s-au dezvoltat intr-un ritm lent, ca urmare a monopolului existent pana la 1 ianuarie 2003, in domeniul telefoniei fixe. Acolo unde competitia a fost deschisa, rezultatele sunt remarcabile. Operatorii GSM au creat un nou model de afacere in telecomunicatii, contribuind substantial la dezvoltarea acestui sector.

Telefonia vocala. Romania are 36 de linii telefonice la 100 de locuitori, fata de o medie de 45 in tarile Europei Centrale si de Est.

Radiocomunicatiile. Societatea Nationala de Radiocomunicatii S.A. este operatorul national pentru radiocomunicatii de baza care cuprinde, conform licentei de operare, transportul si difuzarea programelor nationale de radio si televiziune, transmisii prin radiorelee de mare capacitate si telecomunicatiile nationale prin satelit. SNR S.A. a realizat o retea de acces 'wireless', de banda larga, in tehnologie punct - multipunct DMS, LMDS, pentru crearea unui sistem national de transport date multi-media. De asemenea, au demarat investitiile de modernizare a emitatoarelor pentru posturile proprii de radio si TV.



Telecomunicatiile mobile. Telemobil a fost primul operator roman de telefonie mobila care si-a lansat serviciul NMT 450 in aprilie 1993. La sfarsitul anului 1996 au fost acordate doua licente GSM 900: MobiFon, un consortiu condus de Telesystem International Wireless din Canada (62%), impreuna cu AirTouch din SUA (10%), care a lansat serviciul Connex pe 15 aprilie 1997. MobilRom, un consortiu condus de France Telecom Mobile International (71%), a lansat serviciul Dialog pe 6 iunie 1997. Primul operator de telefonie mobila GSM 1800 este CosmoRom subsidiar al ROMTELECOM.

Numarul de linii telefonice mobile a crescut in anii 1999 - 2003 cu o rata de peste 100%, superioara mediei de 73% din tarile UE (august 2003), ajungand la 24 linii mobile la 100 locuitori.

Televiziunea prin cablu. In Romania televiziunea, prin cablu a avut o evolutie deosebita de la liberalizarea sa in 1992. Cu aproximativ 2,2 milioane de abonati, Romania se afla pe locul 6 in Europa datorita tarifelor scazute (3,5 USD), nealiniate la tarifele europene. In 2003 numarul gospodariilor conectate la CaTV a fost de 74%,.

Transmisiunile de date. Principalii competitori care au primit licente pentru instalarea, operarea si intretinerea unor retele publice pentru comunicatii de date sunt: Global One, Logic Telecom, MobilRom, S.N. Radiocomunicatii, MobiFon, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Informatica (I.C.I.), PC NET Data Network, TotalNet, Astral Telecom, IIRUC-Digicom, INES Advertising, Media SAT. Majoritatea au acoperire nationala.


Calculatoare (hardware si software)

Echipamentele de calcul (hardware) - in segmentul de echipamente de calcul-hardware, calculatoarele personale continua sa fie forta promotoare a TI in Romania, ca in toate celelalte tari central si est europene. Numarul total de PC-uri in Romania era la sfarsitul anului 2003 de 1.433.000 unitati, cu o crestere anuala, in perioada 1999 - 2003, de 31%, comparabila ratei medii din tarile Europei Centrale si de Est (34%). Desi numarul de 5 PC-uri la 100 de locuitori, este scazut comparativ cu media de 13 din tarile CEE, acest indicator va creste datorita programelor de informatizare, ce se afla in derulare in Romania:

- program de implementare a centrelor de informare a cetatenilor prin mijloace TIC, instalate in locuri publice, pentru a permite accesul cetatenilor la informatii si tehnologie;

- program de dotare a tuturor unitatilor scolare din Romania cu laboratoare informatizate la cheie. Prin acesta, in perioada 2004 - 2005 se realizeaza dotarea tuturor liceelor cu echipamente TI, incluzand calculatoare personale, servere, echipamente de retea, conexiune la Internet;

- programe de modernizare a administratiei publice centrale si locale.


O analiza a distributiei de PC-uri, arata ca 72% din ele sunt utilizate in administratie, banci, societati de asigurare, servicii financiare, marea industrie, acolo unde exista si o crestere economica vizibila. Restul, sunt proprietate personala, fiind utilizate pentru educatia copiilor, gestiunea afacerilor, accesul la Internet. Cererea de resurse sporite, administrarea retelelor, accesul la Internet si, nu in cele din urma, implementarea de aplicatii informatice in economie, au generat o cerere sporita de servere si sisteme de calcul mari si in Romania. In tarile CEE, piata de servere si sisteme mari a atins 1.117 mil. Euro la sfarsitul anului 2003, reprezentand 31,7% din piata de hardware. In tara, cererea de astfel de echipamente a fost in 2003 de 52,4 mil. Euro, reprezentand 28% din cererea de hardware.


Produsele software. Desi se remarca o rata de crestere continua de 85% in 2003, valoarea produselor software fata de valoarea echipamentelor hardware achizitionate in Romania, ramane scazuta in raport cu cifrele similare din tarile CEE. Reducerea ratei de piraterie software (de la 64% in 2002, la 61% in 2003) contribuie la dezvoltarea armonioasa a pietei de produse software.


Serviciile informatice. Piata de servicii informatice a avut o crestere semnificativa in anul 2003, unde a atins un prag valoric de 64 mil. Euro, ceea ce reprezinta cca. 10% din piata TI, cifra apropiata de cea a tarilor CEE (12,3%). Incepand cu anul 2005, achizitiile publice din domeniul TIC se realizeaza preponderent pentru solutii informatice integrate. Pe piata globala TI, unde ponderea cea mai mare o au serviciile TI (40%), urmate de hardware (36%) si produsele software (24%), acest segment de piata este considerat ca fiind foarte dinamic, data fiind aparitia noilor tehnologii si a noilor paradigme ale societatii informatice.

In momentul actual in Romania sunt inregistrate circa 6400 de societati cu activitate principala in domeniul serviciilor informatice. Numarul de societati de servicii informatice active pe piata romaneasca este in ultimii doi ani in continua crestere, cu o rata anuala de 20% .

Cifra de afaceri a pietei este concentrata in proportie de 70 - 75% la Bucuresti. In provincie, in fiecare judet, primele 10 societati realizeaza mai mult de 50% din cifra de afaceri a judetului, in timp ce la Bucuresti, primele 25 de societati realizeaza mai mult de 50% din cifra de afaceri a pietii de servicii informatice a capitalei.

Societatile de servicii informatice din Romania care au mai mult de 100 salariati sunt mai ales filiale ale unor grupuri straine, care lucreaza total sau partial pentru piete externe. Media de marime a societatilor de servicii informatice din Romania este sub <<pragul critic>> necesar pentru a oferi toate serviciile de care ar avea nevoie piata.


Serviciile si aplicatiile Internet. Serviciile Internet in Romania, (spre deosebire de serviciile telefoniei fixe), sunt deschise competitiei pentru un numar foarte mare de furnizori de servicii Internet (ISP).

- In prezent, opereaza in tara, cca. 500 de firme specializate de tip ISP, din care peste 50 ofera servicii la nivel national;

- Numarul inregistrat de calculatoare gazda (host) era, la sfarsitul anului 2003, de 94.000, pe cca. 30.000 de domenii inregistrate (6% din site-urile web din tarile CEE); numarul de persoane cu acces la Internet este estimat la cca. 2.700.000;

- Accesul cel mai raspandit este dial-up-ul, dar sunt utilizate si legaturile prin linii inchiriate, radio si cablu TV;

- Un numar semnificativ de furnizori ISP au acces international prin satelit (VSAT) sau prin fibra optica, printr-un furnizor international de servicii Internet.




loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Cauta referat
Scriitori romani