Batalia de la Waterloo, Protagonistii, Strategii, ducele de Wellington, De ce a fost invins Napoleon, Consecinte referat






B`t`lia de la Waterloo

 

 

Introducere

 

B`t`lia de la Waterloo a avut loc la 13 km sud de Bruxelles [ntre francezi, afla\i sub comanda lui Napoleon Bonaparte ]i armatele aliate, conduse de ducele englez Wellington ]i de generalul prusac Blücher. {nfr@ngerea francezilor la Waterloo a dus la [ncheierea a 23 de ani de r`zboaie, [ncep@nd cu r`zboaiele revolu\ionare franceze din 1792 ]i continu@nd cu r`zboaiele napoleoniene din 1803. A existat o scurt` perioad` de lini]te de 11 luni [n care Napoleon a fost obligat s` abdice, fiind apoi exilat [n insula Elba. {ns` nepopularitatea lui Ludovic al XVIII ]i instabilitatea economic` ]i social` a Fran\ei l-au motivat s` se [ntoarc` la Paris [n martie 1815. La scurt timp dup` aceea alia\ii au declarat [nc` o dat` r`zboi Fran\ei. {nfr@ngerea final` a lui Napoleon la Waterloo a marcat ultima tentativ` de putere a {mp`ratului, a]a-numita “perioad` de 100 de zile” ]i ultimul capitol al remarcabilei sale cariere.

Protagoni]tii

Napoleon Bonaparte a fost [ntotdeauna condus de dorin\a de a face din Fran\a un [mperiu european. {n plus, el era un lupt`tor cu experien\` ]i un adev`rat conduc`tor. El a reu]it o lovitur` de stat [mpotriva Primei Republici Franceze (“Directoratul”) [n 1799 ]i s-a autoproclamat conduc`tor ]i prim consul, declar@ndu-se apoi prim consul pe via\` ]i [mp`rat [n 1804. {n 1802 Republica Francez` a fost recunoscut` oficial ]i a fost semnat Tratatul de pace de la Amiens. Napoleon a avut [ns` ambi\ii mult mai [nalte – acelea de a face din Fran\a cea mai puternic` \ar` din Europa, cucerind alte state, inclusiv Marea Britanie. {n 1803 Marea Britanie a declarat r`zboi Fran\ei ]i astfel au urmat 11 ani de r`zboaie napoleoniene, desf`]urate [ntre Fran\a ]i diferite \`ri ale Alian\ei. Invazia Coali\iei Aliate [n 1814 l-a for\at pe Napoleon s` abdice prin Tratatul de la Fontainebleau.

C@nd puterile europene se [nt@lneau la Viena pentru a restabili echilibrul teritorial [n Europa a sosit vestea c` Napoleon a evadat de pe insula Elba [n 1 martie 1815 ]i s-a re[ntors la Paris pe 20 martie. Puterile ]i-au re[nnoit declara\ia de r`zboi c`tre Napoleon ]i astfel, [n 25 Martie, s-a format o a 7-a Coali\ie [ntre Marea Britanie, Austria, Prusia ]i Rusia. Aceste state au [nceput s` se preg`teasc` de r`zboi, inten\ion@nd s` atace grani\ele franceze ]i s` se [ndrepte spre Paris din direc\ii diferite, cu for\e suficiente pentru a-i birui pe francezi. La momentul petrecerii evenimentului numai armatele lui Wellington ]i Blücher au fost pe pozi\ii [n Belgia. Austriecii ]i ru]ii au sosit abia dup` ce Napoleon a fost [nfr@nt.

Armata Aliat` condus` de ducele de Wellington era o coali\ie de solda\i britanici, olandezi, belgieni ]i germani. Napoleon a descris Marea Britanie ca fiind “cel mai puternic ]i mai constant…dintre du]manii mei”. Arthur Wellesley, duce de Wellington nu a fost niciodat` [nvins de francezi ]i avea o reputa\ie de general de coali\ie foarte talentat. El a devenit cunoscut [n India, apoi a condus cu succes campania peninsular` din 1811 c@nd britanicii au ajutat Portugalia ]i Spania [n luptele [mpotriva lui Napoleon. A fost proclamat duce dup` r`zboi ]i numit ambasador la curtea de Bourbon reinstaurat` [n 1814.

Gebhard Leberecht von Blücher era conduc`torul armatei prusace. Avea 72 de ani [n momentul B`taliei de la Waterloo ]i era unicul om care l-a b`tut pe Napoleon mai mult de o singur` dat`. V@rsta ]i experien\a [nsemnau c` lui Blücher [i era mai pu\in fric` de Napoleon dec@t oric`rui alt conduc`tor. {ncrederea [n sine ]i [mpersionanta sa carier` au avut un efect pozitiv asupra armatei sale, ajut@ndu-l s` p`streze un moral [nalt printre solda\ii prusaci.

Strategii

Dup` [ntoarcerea [n Fran\a, Napoleon a dezvoltat o strategie proprie pentru a-i [nfr@nge pe alia\i. El s-a restabilit la Paris ]i a [nceput s`-]i construiasc` armata preg`tind-o pentru o invazie a Belgiei, cu scopul de a cuceri Bruxelles-ul. Planul lui de b`taie a fost s` dea un atac masiv trupelor aliate adunate [n Belgia ]i s` le distrug`. Pentru a reu]i acest lucru, el voia s` divid` armatele [nainte de a le [nfrunta separat, for\@nd armata lui Wellington s` se retrag` spre coasta belgian` [n vest, iar pe prusaci spre est. Cu repeziciune, el ]i-a r`sp@ndit armata de-a lungul grani\ei franceze ]i ]i-a stabilit cartierul general la Beaumont, chiar peste grani\a cu Belgia. El era preg`tit s` atace pe 15 iunie 1815.

“Dac` mare]alul Ney ar fi atacat Quatre-Bras mai devreme, rezultatul ar fi putut fi foarte diferit…”

 

Pentru a separa armatele lui Wellington ]i Blücher, Napoleon a ordonat mare]alului Ney s` avanseze pe Quatre-Bras, o r`scruce a drumurilor dintre Bruxelles ]i Charleroi ]i Nivelles ]i Namur. Armatele aliate olandezo-belgiene aflate sub conducerea Prin\ului William de Orania erau deja pozi\ionate [n jurul zonei ]i au reu]it s` opreasc` atacul francez p@n` c@nd au sosit [nt`ririle. Au continuat s`-]i p`streze teritoriul aduc@nd, pe 16 iunie, lupta [ntr-un impas. Rezultatul se poate s` fi fost o coinciden\` de sincronizare. Dac` mare]alul Ney ar fi atacat Quatre-Bras mai devreme, rezultatul ar fi putut fi foarte diferit pentru c`, p@n` ce au sosit [nt`ririle, armata francez` i-a decimat serios pe alia\i ]i ]ansele ca francezii s` c@]tige erau mari. Dac` alia\ii ar fi fost [nfr@n\i, cu siguran\` c` ar fi ales s` se retrag` complet ]i nu s` se regrupeze pe Muntele St. Jean, aflat la c@\iva kilometri nord de Quatre-Bras. Wellington a admis c` a fost surprins de direc\ia atacului francez: “Napoleon m-a p`c`lit”, a declarat el.



La Ligny, armata prusac` a ocupat ad`posturi formate de gr`dinile cu ziduri [nalte, case de piatr`, ferme ]i s-a aliniat [ntr-o pant` ce avansa spre p@r@ul Ligny, av@nd pe dreapta satele St Armand ]i St Armand Haye. Lupte grele au adus pierderi de ambele p`r\i, dar prusacii erau for\a\i s` angajeze [n lupt` din ce [n ce mai multe trupe. Cu toate c` francezii au [nvins, ei nu au reu]it s` distrug` [n totalitate armata prusac`. Au reu]it s` se retrag`, cu toate c` au avut numero]i mor\i ]i r`ni\i, la nord de Wavre (la aproximativ 18 kilometri de Waterloo). Napoleon a reu]it [n inten\ia sa de a men\ine cele dou` armate aliate separate, dar, din gre]eal`, a crezut c` prusacii au fost [nfr@n\i. El era sigur c` ]i Wellington va putea fi [nfr@nt.

Preg`tiri pentru lupt`

{n diminea\a zilei de 18 iunie 1815, Wellington ocupa coama Muntelui St. Jean, chiar la sud de Waterloo, iar Napoleon pe cea a Muntelui La Belle Alliance de dincolo de vale. Trupele erau divizate [n trei corpuri de armat`, aflate sub comanda lordului Hill, a prin\ului William de Orania ]i a lui Sir Thomas Picton. Wellington avea o infanterie insuficient instruit`, iar cavaleria nu avea prea mult` experien\`, dar el avea mult` [ncredere [n folosirea puterii armelor de foc, atent distribuite. Dispuneau de 156 de tunuri ]i de arma standard pentru infanterie - o muschet` cu \eav` neghintuit` pe care era fixat` o baionet`. Observ@nd c` solda\ii lui erau dep`]i\i numeric de francezi, Wellington a decis s` r`m@n` ferm pe pozi\ii p@n` c@nd prusacii vor putea s`-i vin` [n ajutor. }i-a aliniat majoritatea trupelor la ad`post de c@mpul vizual al du]manilor, dincolo de deal ]i a [nt`rit cu garnizoane pe cele din fa\a fermelor Hougoumont, La Haye Sainte ]i Papelotte. Restul armatei era pozi\ionat pe flancul drept, pe partea fermei Hougoumont, [n timp ce partea unde se afla ferma Papelotte, pe st@nga, era p`zit` mai slab, [n speran\a c` prusacii vor sosi repede cu [nt`riri. Flancul drept era, de asemenea, mai apropiat francezilor, pentru c` cele dou` culmi nu erau paralele.

{n acela]i timp, prusacii se regrupau la Wavre. Blücher a ordonat unui corp de armat` de ne[nvins, aflat sub conducerea generalului Bulow, s` mearg` la St. Lambert pentru a fi preg`tit s`-l ajute pe Wellington dac` va fi necesar, [n timp ce altor trupe li s-a ordonat s`-l urmeze c@nd vor fi preg`ti\i. Mare]alul Grouchy a fost trimis s`-i urm`reasc` pe prusaci av@nd ordine din partea lui Napoleon s` [mpiedice ca armata prusac` s` reu]easc` s` se uneasc` cu alia\ii.

Napoleon ]i-a construit armata din veterani, \`rani dezrobi\i ]i recru\i, to\i antrena\i [n mare grab` pentru c` fuseser` chema\i la arme ]i aduna\i chiar atunci. For\a lui st`tea [n artilerie ]i cavalerie, care erau mai impresionante dec@t ale lui Wellington. El se baza mai mult pe surpriz` ]i pe agresiune dec@t pe puterea armelor de foc, prioritatea lui era s` sparg` prima linie a inamicului. Inten\iona s` creeze o diversiune atac@nd mai [nt@i Hougoumont, urm@nd apoi un bombardament al artileriei grele care ar fi sl`bit centrul ]i latura st@ng` a ap`r`rii aliate [nainte de a porni un atac total pe coast`. Corpul de armat` I al mare]alului D’Erlon era pozi\ionat [n prima linie pe dreapta, [n spatele armamentului, iar corpul de armat` a lui Reille era pozi\ionalt pe st@nga. Cavaleria era aliniat` ca rezerv` [mpreun` cu corpul de armat` VI al lui Lobau. Garda Imperial` era p`strat` ca rezerv` final` [n spate.

B`t`lia 24931dcx45ogg7e

11:30 am – Francezii ]i-au lansat atacul diversionist la Hougoumont. Linia aliat` ascuns` [n spatele culmii, cu excep\ia brig`zii olandezo-belgiene, condus` de Bylandt a fost for\at` s` se retrag`. Tacticile diversioniste nu au mai fost continuate c@nd fratele lui Napoleon, Jerome, a f`cut o [ncercare de a captura ferma. El ]i-a implicat divizia, precum ]i o brigad` dintr-o alt` divizie [ntr-o b`t`lie [n adev`ratul [n\eles al cuv@ntului.

1:00 pm – Marea Baterie de artilerie grea a deschis focul [nainte ca corpul de armat` condus de d’Erlon s` avanseze [n mar] [n tradi\ionalele coloane peste c@mp, trec@nd de La Haie Sainte. Acestea au venit sub rafalele de foc dinspre garnizoanele de la la Haye Sainte. Cu toate c` au suferit pierderi grele din cauza focului artileriei aliate, francezii au reu]it s` captureze Papelotte ]i [mprejurimile fermei La Haye Sainte.Pe m`sur` ce trupele lui Wellington [naintau dinspre culme pentru a-i atrage pe francezi [n lupt` [nainte ca ace]tia s` rup` r@ndurile (coloanele) ]i s` formeze o linie, rezervele aliate s-au [ndreptat spre a ajuta partea st@ng`.





 

{n acela]i timp, pe m`sur` ce infanteria ataca, Napoleon a interceptat un mesaj de la Bulow c`tre Wellington care-i dezv`luia prezen\a prusac` [n zona St. Lambert, aflat` [n dreapta sa. El a trimis infanteria lui Lobau, precum ]i cavaleria lui Domon ]i Subervie pentru a [nfrunta trupele prusace.

Cum centrul s`u [ncepea s` cedeze iar La Haye Sainte devenise vulnerabil`, Wellington ]i-a trimis brigada condus` de Picton pentru a “astupa” golurile. Francezii au fost b`tu\i ]i izgoni\i din La Haye Sainte, iar Wellington s-a folosit de acest avantaj ordon@nd cavaleriilor conduse de Somerset ]i de Ponsonby s` atace. Infanteria francez` a fost luat` prin surprindere ]i u]or cople]it`, dar cavaleria aliat` a fost serios decimat` [n timpul unui contraatacvenit din partea unei brigade cuirasate .

{nc` o dat`, Wellington s-a retras [n spatele culmii ]i a [nt`rit La Haye Sainte [n timp ce prin\ul Bernhardt de Saxa-Weimar a recucerit Papelotte. Flancul st@ng era acum foarte sl`bit, dar flancul drept al lui Napoleon era de asemenea sf`r@mat. Wellington nu putea s` profite de aceast` situa\ie avantajoas` f`r` ajutorul prusacilor. Artileria continua s` trag` de ambele p`r\i ]i lupta a continuat la Hougoumont [n timp ce la St. Lambert, Lobau lupta [mpotriva prusacilor.

3:00 pm - }tiind c` La Haye Sainte era o fort`rea\`-cheie, Napoleon a ordonat mare]alului Ney s` o ocupe lovind puternic centrul de atac aliat. Prin fum, Ney a z`rit ]iruri de solda\i r`ni\i de-ai lui Wellington merg@nd de-a lungul drumului spre Bruxelles. Crez@nd probabil c` britanicii se retr`geau, a ordonat cavaleriei sale s` atace de-a curmezi]ul c@mpului de b`t`lie spre culme. Infanteria lui Wellington se aliniase [n form` de careuri [n spatele culmii pentru a-i [nt@mpina iar artileria aliat` s-a aliniat [n fa\a acestora, l`s@nd tunarilor posibilitatea de a continua focul p@n` [n ultimul moment posibil, iar apoi s` se refugieze dincolo de careuri. Forma\ia lui Wellington a r`mas ferm` pe pozi\ie, iar cavaleria francez` a avut un impact minor mai ales c` rezervele de infanterie ale lui Ney erau sl`bite de luptele cu prusacii. }i artileria francez` a trebuit s` [nceteze focul pentru c`, dac` ar fi continuat, ar fi provocat tot at@tea pagube de partea lor ca ]i de partea inamicului. Wellington nu dispunea de o cavalerie ]i de o artilerie de excep\ie, dar a contraatacat trimi\@ndu-]i rezervele de cavalerie [ntre careurile de infanterie.

{n ciuda faptului c` au trimis mai mult` cavalerie la atac, francezii au trebuit s` se retrag` p@n` la urm`. Cu toate acestea, o for\` de infanterie a reu]it s` captureze La Haye Sainte, pe care Wellington a fost incapabil s` o [nt`reasc`. Aceasta [nsemna c` artileria francez` era capabil` s` se alinieze chiar sub culme, f`c@nd ca infanteria aliat` s` devin` \int` vie [n momentul [n care ap`rea deasupra culmii. Ney i-a cerut [nt`riri lui Napoleon. “Ni]te trupe!”, i-a r`spuns acesta, “De unde s` \i le aduc? Vrei cumva s` creez vreo c@teva?” {n acest timp Napoleon era tot mai [ngrijorat din cauza prusacilor, care continuau s` avanseze ]i tocmai capturaser` Plancenoit. Disperat s`-i opreasc` s` se al`ture lui Wellington, el a decis s`-]i trimita Garda Imperial` s` recucereasc` mai [nt@i Plancenoit, iar apoi s` trimit` restul s` lupte [mpotriva trupelor lui Wellington.

7:00 pm Grupul m`r]`luia [n e]alon peste c@mpia dintre Hougoumont ]i La Haye Sainte. Trupele de l@ng` Hougoumont erau deja decimate de focurile for\elor aliate, dar cele de pe partea fermei La Haye Sainte, cucerit` de francezi au reu]it s` str`pung` trupele aliate ]i s-au [ndreptat spre culme ]i dincolo de ea. For\ele aliate [i a]teptau ]i, cu toate c` Garda a p`truns p`n` la linia din fa\`, brigada lui Maitland aflat` [n rezerv` i-a luat prin surprindere, ascunz@ndu-se [n porumb. Garda s-a destr`mat, unii din ei form@nd careuri [n centrul c@mpului de lupt` pentru a-i bloca pe alia\i s` [nainteze ]i pentru a acoperi retragerea de pe c@mp a {mp`ratului lor. Era prima oar` c@nd Garda Imperial` a fost silit` s` se retrag`. Ascult@nd ordinele lui Wellington care i-a v`zut pe prusaci avans@nd [n st@nga lui, alia\ii au n`v`lit [n jos de pe culme ]i au [nfr@nt cu succes Garda. Prusacii au recucerit Plancenoit ]i Papelotte.



9:00 pm Blücher l-a [nt@lnit pe Wellington la La Belle Alliance. O cavalerie prusac` proasp`t` a urm`rit retragerea francezilor. Blücher a dorit s` numeasc` b`t`lia “La Belle Alliance”, dar Wellington a insistat asupra unei tradi\ii a lui, ca lupta s` fie denumit` dup` locul unde ]i-a petrecut noaptea de dinaintea b`t`liei, Waterloo.

De ce a fost [nvins Napoleon?

Wellington a descris victoria lui ca pe ceva c@]tigat la limit`. B`t`lia a fost str@ns` ]i fiecare din p`r\i ar fi putut [nvinge, dar gre]eli de comunicare, de coordonare ]i de apreciere au dus, [n final, la [nfr@ngerea francezilor.

Comunicarea a fost cheia. Cel mai rapid mod de comunicare a fost cel de a trimite c`l`re\i, dar aceasta a [nsemnat o [nt@rziere [n ducerea la [ndeplinire a instruc\iunilor ]I mai era ]I o ]ans` mare ca acestea s` fie interceptate ]I s` nu mai soseasc` niciodat`. Dat fiind num`rul de trupe implicate, precum ]I distan\ele mari, rezultatele erau poten\ial fatale [n cazul [n care comunicarea ar fi dat gre]. Ney nu a reu]it s` ocupe Quatre-Bras pentru c` a am@nat atacul, a]tept@nd noi ordine. {n mod similar, corpurile de armat` d’Erlon nu au reu]it s` [n\eleag` ce se petrece [n realitate la ocupe Quatre-Bras sau la Ligny din cauza unei confuzii [n transmiterea ordinelor. Napoleon nu a avut nici un sistem care s` [l asigure c` ordinele au fost recep\ionate.

Erorile de comunicare, coordonare ]i apreciere au dus, [n final, la [nfr@ngerea francezilor.

Napoleon nu a fost prea genial nici [n alegerea conduc`torilor. Despre Grouchy se ]tia c` era un mare general, dar a fost dep`]it de func\ia de mare]al. El a dat dovad` de prea pu\in` ini\iativ` ]I a fost prea [ncet [n urm`rirea prusacilor, d@ndu-le timp s` se regrupeze. Nu a reu]it s`-i \in` pe prusaci departe de ceilal\i alia\i, cu toate c` intrase [n lupt` cu prusacii la Wavre, el nu a reu]it s` opreasc` dispunerea [n forma\ie de lupt` a unui corp de armat`. B`t`lia de la Wavre a continuat p@n` c@nd i-a [nfr@nt pe prusaci dar, [n timpul acela, Napoleon era pe drumul de [ntoarcere spre Paris.

Ney s-a dovedit de asemenea nesigur ca ]i lider rat@nd situa\iile de care putea profita [n lupta de la Quatre-Bras, iar apoi, la Waterloo, conduc@nd cavaleria, f`r` suportul infanteriei ]i al artileriei.

Vremea a jucat de asemenea un rol important, determin@ndu-l pe Napoleon s` am@ne atacul principal p@n` la ora 1 pm, pentru a l`sa p`m@ntul s` se usuce. Cu c@t p`m@ntul era mai noroios, cu at@t armatei [i era mai greu s` se deplaseze pentru c` picioarele ]i ro\ile se cufundau [n noroi, iar oamenii ]i animalele oboseau mai repede. Mai r`u, muschetele s-au umezit ]i nu mai tr`geau bine. Dac` Napoleon ar fi atacat mai devreme, prusacii nu ar mai fi fost at@t de aproape de c@mpul de b`t`lie, iar rezultatul ar fi putut fi altul. Cu toate acestea, cum prusacii erau departe de c@mpul de b`t`lie, noroiul a [nt@rziat [naintarea lor cu c@teva ore.

{n final, {mp`ratul trebuia s`-]i asume responsabilitatea pentru [nfr@ngere. El era conduc`torul general ]i judec`\ile sale gre]ite au dus la e]ec. El era de asemenea prea [ncrez`tor, poate chiar arogant, crez@nd c` va putea s` rec@]tige pozi\ia de tar` conduc`toare a Fran\ei ]i c` [i va [nvinge pe alia\i.

Cosecin\e

{nfr@ngerea suferit` de Napoleon la Waterloo a [ncheiat domnia celor 100 de zile, el a fost exilat pe insula Sf@nta Elena, unde a murit [n 1821.

Blücher a fost [nfr@nt de c`tre Davout, ministrul de r`zboi, [n timp ce [ncerca s` ajung` cu armata sa la Paris.

Wellington a luptat pentru ultima oar` la Waterloo ]i a devenit erou [n [ntreaga Europ`. A fost comandant ]ef [n timpul ocup`rii Fran\ei ]i a pledat pentru un acord de pace c@t mai pu\in aspru pentru Fran\a. A organizat [mprumuturi pentru a ajuta finan\ele franceze s` se refac` ]i a [ndrumat retragerea trupelor dup` trei ani. S-a [ntors [n Anglia [n 1818 ]i a devenit prim ministru [n 1828.









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani