Biserica SFANTA SOFIA Inceputa de Iustinian Poze si imagini referat






SFANTA SOFIA

                   

Aceasta biserica este a treia construita pe ampasamentul respectiv. Iustinian a inceput constructia ei in 832 d. Hr., pe unul din dealurile orasului Constantinopol. Acest mare oras, aflat la rascrucea drumurilor ce leaga Europa de Asia, era cunoscut mai inainte sub numele de Bizant, dupa legendarul sau fondator, Byzas. In 330 d.Hr., imparatul Constantin cel Mare a rebotezat oratul si a facut din acesta capitala Imperiului Roman. Orasul a devenit un mare centru religios, comercial si artistic si a ajuns la apogeul dezvoltarii sale in secolul VI, sub Imparatul Iustinian.

Pentru a construi biserica, Iustinian a importat materiale speciale de constructie, de pe tot cuprinsul Imperiului. Marmura alba si galbena au fost aduse pe vase, iar sculptori, tamplari, zidari si mozaicari au inceput sa lucreze pentru a crea aceasta bijuterie a crestinatatii in numai cinci ani. Cand biserica a fost terminata, cupola si tavanul sau au fost in intregime poleite cu aur, a carui sralucire se reflecta in fiecare suprafata lustruita. Tonalitatile coloanelor de marmura erau atit de delicate, incat l-au facut pe un istoric al timpurilor, Procopius, sa le asemene cu o pajiste inflorita.

Splendoarea bisericii s-a diminuat treptat, de-a lungul istoriei. Structura era mereu amenintata de foc si cutremure, iar interiorul a fost jefuit de comorile sale, de catre cruciatii aflati in drum spre Ierusalim, care erau ostili bisericii ortodoxe. In 1453 otomanii au cucerit Constantinopolul, Sfanta Sofia a fost transformata in moschee, iar mozaicurile au fost tencuite. In final, in 1934, Kemal Ataturk, presedintele Turciei a transformat biserica in muzeu.

Restaurarile si reparatiile continua. Intre timp, vizitatorii pot admira interiorul, care este in mare masura la fel cum era cand a slujit drept biserica ultima oara. Aceasta s-a intamplat  in seara zilei de 28 mai 1453, cand imparatul Constantin al XI-lea a primit sfanta impartasanie pentru ultima oara. Intuia ca in cateva ore miile de turci condusi de Mehmet al II-lea vor escalada zidurile orasului pentru a-l cuceri. Cele mai negre temeri ale imparatului s-au adeverit. Dar cuceritorul a tratat cu respect Sfanta Sofia. Se spune ca inainte de a intra pentru prima oara in biserica, Mehmet si-a turnat o mana de tarana pe cap, in semn de umilinta. Inauntru, a contemplat maretia bisericii si, vazand cum un soldat spargea pardoseala de marmura, l-a lovit cu sabia.

Astazi, mareata biserica, cu toate ca nu mai are functie religioasa, ramane o oaza de spiritualitate intr-o metropola agitata.                      

Exteriorul acestei mari biserici bizantine, costruite in secolul VI,este un ansamblu de semicupole, contrafortur si aripi de cladire extreioare. Adevarata frunusete a Bisericii Sfanta Soia (Haghia Sophia – Sfanta Intelepciune), cea mai mare biserica din fostul Constantinopol, capitala Imperiului Bizantin, se afla an interior. Aici, stralucirea luminii zilei se retrage in fata mareaiei spatiului Intunecat, in care se pot distinge curbele line ale pasajelor boltite, galeriilorsi ale coloanelor de marmura. Poate fi admirata maiestria mesterului bizantin in realizarea mozaicurilor in culori sclipitoare, care au fost restaurate, precum si in sculptura capitelurilor de marmura ale coloanelor naosului, in care complicate motive de frunze de acant inconjoara monograma lui Iustinian sia a sotiei sale, Teodora. Din centrul cupolei 40 de nervuri coboara in curbe citre baza, in care sunt incastrate 40 de ferestre. Desi biserica si-a pierdut cea mai mare parte a decoratiunilor originale de aur si de argint, a mozaicurilor si frescelor, frumusetea bisericii este data de grandoarea spatiului, de jocurile de lumini si umbre.

 This crown was worn by Stephen I, the first king of Hungary, in the 11th century. The helmet-style crown is made of gold and set with pearls and other gems. It is especially notable for its detailed enamel work, called cloissonné, in which thin partitions of gold create separate areas that are filled with powdered enamel and then fired.

Saint Mark’s Cathedral in Venice, Italy, was begun in 1063. The rounded arches and domes are characteristic of religious architecture in the Byzantine style, from the Eastern Roman Empire. [1]



 The ancient walls of the city of Byzantium are located on a strategic strait that links the Mediterranean and Black Seas. Renamed Constantinople (330 AD) and later Ýstanbul (1453), Byzantium was the capitol of the Byzantine and Ottoman Empires and reigned supreme as the most magnificent city in Western Civilization for nearly 1000 years

                 In acelasi secol al VI-lea se realizeaza la Constantinopol(precum si in alte parti ale imperiului) si alte tipuri de arhitectura sacra :biserica ale carei arce se prelungesc in forma de bolta,anuntand planul de creuce greaca(Sf. Irena);constructia avand forma unui octogon inscris intr-un patrat;planul de cruce greaca si cu 5 cupole,cate una pe fiecare brat al crucii si una centrala(Sfntii Apostoli din Constantinopol – modelul bisericii S.Marco din Venetia,construita intre 1063-1095).

                 In sec IX dupa perioada iconoclasta in arhitectura bizantina devine tot mai frecventa – sub influenta armeana si georgiana – biserica pe plan de cruce greaca;greutatea cupolei nu se mai sprijina pe stalpii amsivi ,ci se descarca in pertii laterali servindu-se de 4 bolti in leagan. – Concomitent,apare si ornamentatia exterioara a bisericilor.Incepand din sec X,decoratia este mai bogata – prin adoptarea de mici arcade oarbe,prin randuri in zig-zag de caramiiz asezate pe muche,prin straturi in forma de romburi,prin alternarea in constructie a zidului cu a pietrei,sau prin insertiune in tencuiala a unor placi policromede ceramica smaltuita.Din sec.XV,exterioarul este decorat si cu sculptuir si fresce.

                 Perioada a treia din istoria arhitecturii bizantine incepe cu dinastia Comnenilor.Din sec XII dateaza biserica „Pantokratorului” -  cea mai frumoasa sin cele 5 biserici constantinopolitane din acest secol care s-au pastrat;constructie cu o cupola si intreaga silueta mai elevate si cu abside poligonale decorate cu doua randuri de nise.

                 

                 Bizantinii au facut si edificii civile importante. Arhitectura civila si militara a jucat un rol foarte important in definirea stilului bizantin. Renumit era palatul imperial, cladit din materiale de constructii foarte scumpe. Palatul avea sali bogat ornamentate, dintre care sala de receptie si camera unde se nasteau mostenitorii dinastieii, decorata in culoare porfirie, purpurie, (de aici “nascutii in purpura” si “familia Porfirogenitilor”) erau cele mai frumoase.Somptuosul palat imperial, decorat cu fildes, aur,argint si pietre pretioase, era legat prin anumite galerii de salile de ospat, de catedrala Sfanta Sofia si de un amfiteatru unde se ofereau popoarelor serbari cu spactacole sportive, de circ, intocmai ca la Roma.

                 In sec IV – VI existau la Constantinopol multe statui ale unor imparati si imparatese;celebra este statuia ecvestra a lui Iustinian ,plasata pe coloana din piata Augusteon.Ultima dintre statuile imperiale care ne-a parvenit este „Colosul din Barletta”,stauia de bronz,inalta de 4,50 m,probabil a aimparatului Valentinianus I (sec IV).In curand sculptura in ronde bosse va disparea aproape complet din Bizant – condamnata fiind si de Consiliul din Niceea(787)pentru motivul ca era prea mult legata de antichitatea „pagana”,care glorificase frumusetea fizica a corpului uman ,in loc sa gloriifce frumusetea spirituala a omului.Aceasta sculptura detine un loc secundar in arta bizantina.

                 O atentie merita doar basorelieful.In cele mai vechie exemple bizantine sunt eveidente influentele antice – in subiecte si in modul de redare plastica.La Ravenna,traditia sarcofagelor cu basoreliefuri dureaza pana la sfarsitul secolului al VI-lea.Dar incepand din din sec.VI,sub influenta Orientului,relieful plastic se atenueaza,se aplatizeaza tot mai mult,eliminand impresia de profunzime,tinzand sa transpuna in plan sculptura in spatiu,neglijand desenul si senzatia de volum,preferand contururile fixe si geometrice,urmarind un joc de lumini si umbre.





                 In suprafetele decorate in basorelief(sau in mozaic) cu motive vegetale,acestea vor capata in Bizant sensurile unui simbolism crestin(la fel ca motivele animale) – cum este cazul motivului frunzei vitei de vie;sau cela al arborelui vietii,motiv transformat acum in forma de cruce.In sculptura capitelurilor – o productie foarte abundenta in Bizant – elementele decorative,adecvate modelelor din realitate,ale stilului corintic se simplifica tot mai mult,devin tot mai seci,merg spre forme schematice.Alaturi de motivele simbolice din motivele vegetale sculptate,lucrate cu dalta,artistul foloseste acum si o alta tehnica,provenita din Orient,aceea a burghiului.Aceasta tehnica – prin acre se obtineau motive decorative inspirate din broderiile si tesaturile orientale – va fi folosita de csulptorul bizantin si in decorarea amvoanelor sau a coloanelor ce sustin un tabernacol ori un altar;sau a balustradelor de marmura care inchid spatiul corului intr-o biserica.Realizand o dantelarie – in piatra sau marmura – de mare finete,tehnica burghiului anunta stilul decorativ al arabescurilor islamice.

                                          In acelasi secol al VI-lea se realizeaza la Constantinopol(precum si in alte parti ale imperiului) si alte tipuri de arhitectura sacra :biserica ale carei arce se prelungesc in forma de bolta,anuntand planul de creuce greaca(Sf. Irena);constructia avand forma unui octogon inscris intr-un patrat;planul de cruce greaca si cu 5 cupole,cate una pe fiecare brat al crucii si una centrala(Sfntii Apostoli din Constantinopol – modelul bisericii S.Marco din Venetia,construita intre 1063-1095).

                 In sec IX dupa perioada iconoclasta in arhitectura bizantina devine tot mai frecventa – sub influenta armeana si georgiana – biserica pe plan de cruce greaca;greutatea cupolei nu se mai sprijina pe stalpii amsivi ,ci se descarca in pertii laterali servindu-se de 4 bolti in leagan. – Concomitent,apare si ornamentatia exterioara a bisericilor.Incepand din sec X,decoratia este mai bogata – prin adoptarea de mici arcade oarbe,prin randuri in zig-zag de caramiiz asezate pe muche,prin straturi in forma de romburi,prin alternarea in constructie a zidului cu a pietrei,sau prin insertiune in tencuiala a unor placi policromede ceramica smaltuita.Din sec.XV,exterioarul este decorat si cu sculptuir si fresce.

                 Perioada a treia din istoria arhitecturii bizantine incepe cu dinastia Comnenilor.Din sec XII dateaza biserica „Pantokratorului” -  cea mai frumoasa sin cele 5 biserici constantinopolitane din acest secol care s-au pastrat;constructie cu o cupola si intreaga silueta mai elevate si cu abside poligonale decorate cu doua randuri de nise.

                 

                 Bizantinii au facut si edificii civile importante. Arhitectura civila si militara a jucat un rol foarte important in definirea stilului bizantin. Renumit era palatul imperial, cladit din materiale de constructii foarte scumpe. Palatul avea sali bogat ornamentate, dintre care sala de receptie si camera unde se nasteau mostenitorii dinastieii, decorata in culoare porfirie, purpurie, (de aici “nascutii in purpura” si “familia Porfirogenitilor”) erau cele mai frumoase.Somptuosul palat imperial, decorat cu fildes, aur,argint si pietre pretioase, era legat prin anumite galerii de salile de ospat, de catedrala Sfanta Sofia si de un amfiteatru unde se ofereau popoarelor serbari cu spactacole sportive, de circ, intocmai ca la Roma.

                 In sec IV – VI existau la Constantinopol multe statui ale unor imparati si imparatese;celebra este statuia ecvestra a lui Iustinian ,plasata pe coloana din piata Augusteon.Ultima dintre statuile imperiale care ne-a parvenit este „Colosul din Barletta”,stauia de bronz,inalta de 4,50 m,probabil a aimparatului Valentinianus I (sec IV).In curand sculptura in ronde bosse va disparea aproape complet din Bizant – condamnata fiind si de Consiliul din Niceea(787)pentru motivul ca era prea mult legata de antichitatea „pagana”,care glorificase frumusetea fizica a corpului uman ,in loc sa gloriifce frumusetea spirituala a omului.Aceasta sculptura detine un loc secundar in arta bizantina.

                 O atentie merita doar basorelieful.In cele mai vechie exemple bizantine sunt eveidente influentele antice – in subiecte si in modul de redare plastica.La Ravenna,traditia sarcofagelor cu basoreliefuri dureaza pana la sfarsitul secolului al VI-lea.Dar incepand din din sec.VI,sub influenta Orientului,relieful plastic se atenueaza,se aplatizeaza tot mai mult,eliminand impresia de profunzime,tinzand sa transpuna in plan sculptura in spatiu,neglijand desenul si senzatia de volum,preferand contururile fixe si geometrice,urmarind un joc de lumini si umbre.

                 In suprafetele decorate in basorelief(sau in mozaic) cu motive vegetale,acestea vor capata in Bizant sensurile unui simbolism crestin(la fel ca motivele animale) – cum este cazul motivului frunzei vitei de vie;sau cela al arborelui vietii,motiv transformat acum in forma de cruce.In sculptura capitelurilor – o productie foarte abundenta in Bizant – elementele decorative,adecvate modelelor din realitate,ale stilului corintic se simplifica tot mai mult,devin tot mai seci,merg spre forme schematice.Alaturi de motivele simbolice din motivele vegetale sculptate,lucrate cu dalta,artistul foloseste acum si o alta tehnica,provenita din Orient,aceea a burghiului.Aceasta tehnica – prin acre se obtineau motive decorative inspirate din broderiile si tesaturile orientale – va fi folosita de csulptorul bizantin si in decorarea amvoanelor sau a coloanelor ce sustin un tabernacol ori un altar;sau a balustradelor de marmura care inchid spatiul corului intr-o biserica.Realizand o dantelarie – in piatra sau marmura – de mare finete,tehnica burghiului anunta stilul decorativ al arabescurilor islamice.











Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani