Cantemir Savant de renume european Dimitrie Cantemir referat






Dimitrie Cantemir

 

            Acest savant de renume european s-a nascut la 26 octombrie 1673, intr-o familie de moldoveni din tinutul Falciului. Tatal invatatului era un om fara carte, dar foarte istet, Constantin Cantemir, domn al Moldovei. Cunostea trei limbi de circulatie pe timpul respectiv, dar fara a sti sa scrie. A fost supus turcilor, dar si boierilor moldoveni si  la uneltirile celor din urma. Ordona decapitarea lui Miron Costin, fapt care care va fi atacat de fiul sau mai tarziu, intr-o scriere memografica. Instructia o primeste in familie, de la dascalii scoliti in Lipsca si Viena, invatand limbile greaca, latina, romana, italiana. La varsta de 15 ani este trimis la Constantinopol studiind la o scoala de dimensiunile celor din occident, formandu-si o cultura de admirat. A stat la Constantinopol aproape 20 ani. Dupa moartea tatalui sau a fost ales domn, de boierii mari, dar turcii, platiti de Constantin Brancoveanu (donul Tarii Romanesti), nu l-au recunoscut ci au impus la tronul tarii pe un domn muntean de incredere al turcilor si al lui Constantin Brancoveanu. Acest moment devine subiect pentru lucrarea artistica: “Istoria ieroglifica sau lupta dintre noroc si corb”. Scriitorul se intoarce la Constantinopol, invata turca, araba, persana, devenind primul nostru orientalist. In 1697 ia parte la lupta de la Zenta, unde va vedea dezastrul armatelor sultanului, iar situatia de pe campul de lupta I-a prilejuit scrierea unei carti istorice intitulata: “istoria cresterii si descresterii Imperiului Otoman”, lucrare care a stat la dispozitia cercetatorilor mai mult de un secol, fiind aproape inlocuita cu un tratat de istorie turceasca, scris de austriacul Iosef von Hammer.

            In 1710 devine domn al Moldovei carmuind tara doar cateva luni. Incheie un tratat de alianta cu tarul Rusiei – Petru I angajandu-se sa-l sprijine in batalia impotriva turcilor. In iulie 1711 are loc lupta de la Stavilesti in care oastea ruseasca si moldoveneasca sunt invinse, apoi Dimitrie Cantemir este obligat sa se retraga din Moldova, sa-l urmeze pe tar si sa se stabileasca la Petersburg, unde moare dupa 12 ani, in 1723.

            Lucrarile redactate de Constantin Brancoveanu in timpul sederii in Rusia au fost cerute de societatea culta si de catre conducatorii tarii. Cantemir a inceput sa scrie carti filozofice cu caracter religios si a terminat cu opere istorice, stiintifice si geografice. A scris mai mult in latineste, caci limba latina era pe atunci limba universala a stiintei. Scriind in limba latina, scriitorul se adresa lumii intregi, lumii invatate. Prima lui lucrare se intituleaza “Divanul sau galceava inteleptului cu lumea sau giudetul sufletului cu trupul”, tiparita la Iasi in greceste si in romaneste. Subiectul acestei carti porneste de la epistola apostolului Pavel catre Galateen. In scrierea lui Cantemir, in afara de aceste texte cu continut religios, autorul face trimiteri la cateva personalitati de marca ale culturii: Cicero, Epictet, Seneca, etc. apoi la marele umanist olandez Erasmus din Rotterdam.

            A doua lucrare a lui Dimitrie Cantemir, tot de esenta filozofica este “Stiinta sacrosanta” sau I se mai spune “Imaginea Stiintei Sacre care nu se poate zugravi”. Stiinta sacra este teologia, ea nu se poate zugravi, fiind abstracta. Cantemir are certitudinea s-a personala ca ar exista o stiinta sacra si ca aceasta stiinta nu poate sa fie decat aceea pe care Creatorul o are despre sine si despre creaturile sale. Omului ii este inacceptabila o asemenea stiinta a adevarului absolut. Atat “Divanul” cat si “Stiinta sacrosanta” au fost dedicate de catre autor, dascalului, adus de tatal sau in familie pentru ai instrui copiii – Ieremia Cacavelas. Legaturile lui Cantemir cu Academia de la Constantinopol se confirma prin doua carti de gandire rationala si extrarationala: “Logica” si “Metafizica”. Scrie in limba turca “Tratat de muzica turceasca” cu note arabe. Dupa esecul de la Stanilesti (1711), Cantemir este luat sub protectia lui Petru I si se stabileste la Petersburg. Aici incepe sa scrie si sa-si faca cunoscuta prezenta lui de mare carturar, in occident, in special prin fiul sau, care a fost ambasador al Rusiei la Berlin, Londra, Paris. In 1714 este ales membru al Academiei din Berlin, la cererea acestui for inalt va scrie lucrarea “Descrierea Moldovei”, facandu-si tara cunoscuta strainatatii si lumii intregi. Lucrarea cuprinde trei parti: partea geografica (granitele, apele, impartirea pe tinuturi, forme de relief, bogatii, etc, deci geografia fizica si economica); partea a doua apartine geografiei politice, organizarea statului feudal, relatari despre religie, despre limba, despre obiceiuri, traditii, descriindu-le cu detalii, partea a treia se refera la unitatea limbii romane facand afirmatia “Valahii si ardelenii au acelasi grai cu moldovenii”. Este primul nostru carturar care spune ca in limba noastra se afla si cuvinte de origine daca. La sfarsitul lucrarii sale este desenata harta Moldovei, fiind prima scriere in care apare harta acestei tari in cultura noastra.





            Scrie o carte cu caracter memoralistic “Viata lui Constantin Cantemir”. Dupa ce trateaza originea familiei, subliniaza apoi calitatile tatalui sau, in final se opreste asupra unei greseli, pe care nu i-o poate ierta si anume faptul ca s-a supus turcilor si boierilor si la uneltirile celor din urma, la sacrificat pe cel mai mare invatat al timpurilor – Miron Costin.

            Ultima carte a lui Dimitrie Cantemir se intituleaza “Hronicul vechimii romano-moldo-valahilor”, carte ce I-a servit celui mai mare aparator al neamului romanesc, in confruntarile lui de la curtea imperiala de la Viena – Inochentie Micu Klein. De aceea Dimitrie Cantemir a fost numit un percusor al iluminismului romanesc.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani