Situatia internationala intre cele doua razboaie mondiale, Republica Sovietica Maghiara, Bavareza, Avantul miscarii revolutionare, Lupta din colonii referat






Situatia internationala intre cele doua razboaie mondiale

Pacea de la Versailles si urmarile ei.

In momentul semnarii armistitiului, puterile aliate devenira, in fapt, stapane pe aproape intreg teritoriul european, cu exceptia celui al Uniunii Sovietice.

Pentru a pastra avantajele acestei situatii de fapt, puterile aliate, au cautat sa-si consfiinteasca pozitiile ocupate, printr-un tratat, care sa cuprinda consecintele razboiului si perioadeiimediat urmatoare, sub toate aspectele: politice, economice, sociale.

Acesta a fost tratatul de la Versailles, care oglindeste interesele puterilor invingatoare.

Ele au urmarit sa obtina prin acest tratat:

  1. indepartarea de pe piata mondiala a concurentei germane;

  2. preluarea posesiunilor coloniale ale fostului Imperiu German;

  3. formarea de state mici, depainzand economic deci si politic de marile puteri;

  4. sprijinirea in tarile limitrofe cu U.R.S.S a unor regimuri dusmanoase acesteia, pentru a o izola.

Toate acestea reies din textul tratatului de la Versailles si al anexelor sale, prin care puterile aliate incheie pace cu Germania, cu fosta Austro-Ungarie, cu Bulgaria si cu Turcia .

Razboiul insa fusese un teribil flagel pentru masele populare. Datorita experientei capatate in urma suferintelor razboiului, aceste mase au impus guvernelor lor inscrierea in tratate de pace a unor principii care sa asigure impiedicarea unor viitoare agresiuni.

Ca rezultat, pe de o parte, al contrazicerilor intre diferitele tari invingatoare si pe de alta, al contrazicerilor intre paturile dominante si masele populare, tratatele de pace au cuprins de la inceput o seama de contradictii, care pana la urma au facut ca tratatul sa nu fie aplicat.

Tratatul cu Germania s-a incheiat la Versailles la 28 iunie 1919. El prevedea ca malul stang al Rinului va fi ocupat de trupele interaliate timp de 15 ani.

Armata germana a fost redusa la 100 000 de oameni, angajati voluntar pe timp nelimitat. Serviciul militar obligator e desfiintat, materialul de razboi distrus, Germania ne mai avand drept sa se inarmeze.

Germania restituie Frantei, Alsacia si Lorena; Poloniei – Posnania si o parte din Prusia Occidentala, Belgiei – Eupen si Malmedy.

Danzigul a fost internationalizat, pentru ca Polonia sa aiba iesire la mare.

Teritoriul Sarre trece sub administratia Societatii Natiunilor pe timp de 15 ani – dupa care un plebicist urmeaza sa hotarasca soarta acestui tinut.

Germania pierde toate coloniile in favoarea Frantei, Angliei, Belgiei si Japoniei.

In privinta reparatiilor, Germania este obligata sa plateasca daune populatiei civile si pensii invalizilor, orfanilor si vaduvelor.

Prin tratatul de la Versailles, Germania se obliga sa predea toti vinovatii de razboi in frunte cu Wilhelm al II-a (care se refugiase in Olanda), maresalul Hindenburg si altii.

Tratatul cu Austria a fost incheiat la 10 septembrie 1919 la Saint-Germain.

Austria ramane cu provinciile Stiria, Carintia si Carniolia.

Italia capata Trentinul, Istria si Triestul.

Provincia Bosnia revine Iugoslaviei; Boemia si Moravia, la care se adauga Slovacia luata de la unguri, formeaza statul independent cehoslovac; Galitia revine Poloniei – iar Romania capata Bucovina.

Armata austriaca e redusa la 30 000 de oameni si flota de razboi confiscata.

Tratatul cu Bulgaria s-a incheiat la Neuilly – la 27 noiembrie 1919; cel cu Turcia la Sevres, la 11 august 1920. Aceste tratate desfiintau Turcia europeana, care ramanea doar cu Constantinopolul si micsorau Bulgaria, care pierdea Tracia in folosul Greciei.

Tratatul cu Ungaria a fost semnat la Trianon in 4 iunie 1920. Ungaria devine stat independent, Transilvania, Banatul, Crisana, Maramuresul revin Romaniei.

Croatia si Slovenia revin Iugoslaviei, iar Slovacia, Cehoslovaciei.

Aceasta impartire n-a fost facuta – inafara de cateva exceptii – tinandu-se seama de interese nationale, ci urmarea interesele politice ale tarilor invingatoare.

Avantul miscarii revolutionare.

Sfarsitul razboiului aratase maselor populare ca situatia lor grea n-a fost imbunatatita si ca, dupa victorie, clasele stapanitoare urmau aceeasi politica dinainte (cu exceptia U.R.S.S.); ca o serie de natiuni si nationalitati nu si-au vazut rezolvate problemele lor nationale; ca cercurile marii finante colaborau fara a tine seama de invinsi sau invingatori; ca numai masele populare au dus greul razboiului si ca, spre deosebire de toate acestea, in rasarit se ridicase un stat condus de muncitori si tarani, in care se aplica o politica muncitoresca si taraneasca.



Toate aceste adevaruri au constituit mobilul unor puternice miscari revolutionare in Europa si national-revolutionare in Asia, Africa, etc., prin care masele urmareau crearea unor conditii de dezvoltare libera si pasnica pe taram economic, politic si national.

Astfel, in multe tari din Europa si in special in tarile invinse in razboi, masele muncitoare au dus mari lupte revolutionare.

Republica Sovietica Maghiara

La 21 martie 1919 a fost proclamata Republica Sovietica Maghiara. S-a format un guvern revolutionar; au fost nationalizate mosiile, bancile si fabricile. Dar Republica Sovietica Maghiara a fost innabusita la 1 august 1919, datorita unei serii de greseli facute. Din cauza tradarii unora dintre membrii guvernului revolutionar – care, de fapt, au ajutat contrarevolutia –pamantul n-a fost dat de indata in posesiunea taranilor. Pe de alta parte, guvernele reactionare dinafara au trimis armatele romane si cehoslovace in ajutorul contrarevolutiei. De aceea, revolutia a fost infranta.

Putin dupa aceasta, se instaureaza in Ungaria regimul actionar fscist al lui Horthy.

Republica Sovietica Bavareza

La 13 aprilie 1919 a fost proclamata Republica Sovietica Bavareza. Au fost socializate bancile si fabricile si s-a introdus controlul muncitoresc in intreprinderi. In contra republicii s-au coalizat toate fortele contrarevvolutionare din Germania. Cu toata lupta eroica a garzilor revolutionare, republica a cazut in ziua de 1 mai 1919. In restul Germaniei s-a instaurat republica pe baza constitutiei de la Weimar.

In tarile balcanice si limitrofe Rusiei Sovietice, valul revolutionar a fost innabusit prin teroare, prin reprimarea miscarii muncitoresti si prin scizionarea ei cu ajutorul social-democratiei de dreapta. In toate aceste tari, guvernele reactionare, ajutate de marile puteri reactionare, au mers pana la represiuni sangeroase, pana la impuscare si imtemnitarea in masa a muncitorilor.

In toate aceste tari, muncitorimea isi apara cu energie putinele pozitii castigate, rezistand prin lupta teroarei claselor stapanitoare. Aceste lupte au culminat prin grevele generale din 1920, care au avut loc in a aceste tari cam in acelasi timp, greve care, desi au fost peste tot reprimate in modul cel mai brutal, au impus totusi guvernelor reactionare sa acorde o serie de libertati democratice.

Italia

Italia a fost o tara care a iesit invingatoare din razboi, dar gradul de exploatare al maselor muncitoare intrecea pe cel al tutror tarilor occidentale. Si in Italia a avut loc, in aceasta perioada, o dezvoltare a miscarii muncitoresti revolutionare. Aceasta miscare a culminat prin ocuparea de catre muncitori a fabricilor si uzinelor din Nordul industrial al Italiei. In aceasta tara insa, lupta reactiunii mondiale impotriva miscarii muncitoresti va capata forme politice noi. In anul 1922, Mussolini instaureaza fascismul, forma cea mai brutala de asuprire a poporului.

Belgia, Franta, Anglia

Si muncitorimea din tarile occidentale invingatoare duce, dupa razboi, mari lupte.In prima perioada dupa revolutia din octombrie, muncitorimea din Belgia, Franta, Anglia a dat un mare ajutor revolutiei socialiste prin aceea ca, luptand cu reactiunea din tarile respective, a luptat totodata impotriva interventiei antisovietice si a impiedicat prelungirea interventiei militare impotriva Sovietelor. In aceste tari s-au creat partide comuniste.

Lupta din colonii

Inafara Europei, se ascute in aceasta epoca lupta popoarelor coloniale, care insoteste lupta muncitorilor.

Marea Revolutie Socialista din octombrie, prin eliberarea si ridicarea la drepturi egale a tuturor popoarelor de pe intreg teritoriul U.R.S.S., a aratat cum se poate rezolva problema nationala. Toate popoarele din Asia, Africa si Australia, care simteau jugul de asuprire coloniala, si-au intarit lupta pentru eliberarea lor.





Poporul coreean a inceput revolta pentru a-si capata independenta. Afganistanul a dus lupta cu arma in mana impotriva imperialismului care-l oprima. Aceasta miscare de eliberarenationala a popoarelor coloniale a luat extindere mare in China, in Indii, in Orientul apropiat, in Egipt.Ea cuprinde si Indochina si Indonezia.

Stabilizarea relativa 1923-1929 17612dnf91zlr8f

Innabusirea miscarilor revolutionare a intarit regimurile reactionare depinzand de trusturile monopoliste ale puterilor invingatoare.

In anii care au urmat, aceste regimuri au putut sa se consolideze, datorita in parte unei anumite stabilizari economice ce a durat pana in 1929 si mai ales necesitatilor de a reconstrui tot ce a fost distrus in timpul razboiului.

Razboiul a distrus enorme cantitati de bunuri industriale, agricole, locuinte, cai de comunicatie.

Refacerea acestora necesita insemnate cantitati de material, iar confectionarea acestui material permitea industriilor sa lucreze. nl612d7191zllr

Statele Unite, iesite imbogatite din razboi, acordara atat tarilor invingatoare, cat si celor invinse, credite pentru cumparare de materiale, ceea ce ducea la inrobirea acestora.

In acesta vreme, situatia economica a tarilor europene s-a stabilizat oarecum, ceea ce a permis regimurilor la putere sa se mentina.

Stabilizarea cunoscuta de tarile capitaliste s-a dovedit insa a avea o durata limitata.

Criza din 1929-1933

La un moment dat, productia industriala a principalelor tari producatoare a intrecut posibilitatile de cumparare ale pietelor interne si ale celor de export, desi marea masa a poporului traia in grele conditii materiale.

Oferta de produse devenind mai mare decat posibilitatile de cumparare, produsele nu mai sunt cumparate si pretul lor scade.

Scaderea preturilor industriale a dus la stagnarea activitatii industriale si, prin aceasta, la somaj.In acelasi timp incepura sa scada si preturile produselor agricole.

Anul 1929 gaseste situatia economica a tarilor capitaliste in plina criza.

Tarile industriale aveau milioane de someri, fabricile stateau inchise, institutiile de credit se prabuseau.

O puternica concurenta incepe intre tarile capitaliste, ceea ce duce la un adevarat nou razboi comercial. Tarile capitaliste se vad nevoite sa-si reduca productia industriala.

Criza economica, al carei punct maxim a fost in anii 1929-1930 si care a atins toate tarile, inafara de U.R.S.S., a inceput sa cedeze spre 1933. Toate tarile au putut sa iasa partial din aceasta criza, intensificand exploatarea muncitorilor, taranilor si a tarilor coloniale sau inapoaite economiceste, precum si incepand pregatirile militare in vederea unui nou razboi.

Situatia politica intre cele doua razboaie mondiale

Pentru a da satisfactie maselor populare, care suportasera greul primului razboi mondial si care cereau pace, s-a creat un organism international, care trebuia sa dea impresie ca garanteaza pacea.

Sub impulsul acestor revendicari s-a format Societatea Natiunilor.

Societatea Natiunilor isi propunea sa solutioneze, pe cale pasnica, orice conflict s-ar ivi intre membrii sai. De asemenea isi propunea realizari in domeniul economic si social, care sa imbunatateasca standardul de viata al popoarelor.

Desi avea la baza aceste principii juste, Societatea Natiunilor n-a putut sa construiasca pacea din mai multe cauze.

Din societatea natiunilor nu faceau parte doua mari puteri: Statele Unite si U.R.S.S.

Statele Unite se izolasera de politica europeana pentru a se indrepta spre expansiunea economica.

Societatea Natiunilor intrase sub influenta preponderenta a Angliei si Frantei si devenise un instrument in slujba politicii acestora. Aceste state urmareau izolarea U.R.S.S si ele conduceau in acest sens activitatea Societatii.

Societatea Natiunilor nu dispunea de mijloace practice eficace, pentru a lupta impotriva agresiunii. In dorinta de a izola U.R.S.S. si de a se opune influentei mereu crescande a principiilor socialiste, guvernele reactionare din Anglia si Franta au folosit metode diplomatice, formand grupe de state aliate, care trebuiau sa constituie asa “numitele cordoane sanitare”.

Astfel de sisteme au fost Mica Intelegere, in care intrau Cehoslovacia, Romania, Iugoslavia si Intelegerea Balcanica, in care intrau Romania, Iugoslavia, Grecia si Turcia.

Puterile occidentale aratau in schimb un spirit de intelegere fata de Germania, care fusese agresorul principal al razboiului.

In urma tratatului de la Locarno, Germania este admisa in Societatea Natiunilor, iar prin pactul Briand-Kellog, pe care-l semneaza si U.R.S.S., se primeste si iscalitura Germaniei ca o garantie, atunci cand isi ia obligatia sa lupte impotriva razboiului.



Germania si Japonia se vor retrage insa din Societatea Natiunilor.

Criza economica din 1929 a fost urmata de o puternica activitate a reactiunii mondiale.

Dupa ce cercurile imperialiste internationale reusisera sa asigure, in 1929, un regim fascist in Italia, in timpul crizei din anii 1929-1933 ele incepura ofensiva pentru a pune sub dominatia fascista cat mai multe tari.

Guvernele reactionare – fiind expresia claselor conducatoare, ale caror interese se impleteau cu cele ale capitalismului mondial – actionau un timp in dosul unor programe de guvernare mai mult sau mai putin democratice in diferite tari printre care si in Romania.

Hittlerismul. Criza economica lasase urme adnci si in Germania. Spiritul militarist si agresiv prusac nu fusese starpit, dupa primul razboi mondial. Acest spirit militarist era expresia burgheziei germane si era intretinut cu deosebire de junkerii si de marii industriasi germani, tocmai acele clase incurajate, pe plan international, de Anglia si America.

Cercurile financiare germane in dorinta de a-si asigura exclusiv conducerea Germaniei impotriva clasei muncitoare si cu intentia de a extinde ulterior dominatia germana in lume, au folosit primul prilej pentru a aduce la putere Partidul National-Socialist de sub conducerea lui Adolf Hittler.

Acest partid, care nu putea prezenta niciun program de solutionare a impasului economic, a folosit idei menite sa abata atentia opiniei publice de la adevaratele sale probleme.

Afirmand ca poporul german este menit sa conduca lumea, ridicand prejudecati rasiale la rangul de dogma, acest partid, ajutat de industriasii si junkerii germani si de unele cercuri imperialiste din tarile occidentale, a reusit sa obtina puterea. Odata veniti la putere, partidul si seful sau Hittler au exploatat politica de capitulare a unor puteri occidentale, castigand rand pe rand pozitii pe care Germania le pierduse in urma tratatului de la Versailles.

Tot pe aceeasi pozitie, ca si national-socialismul german, s-au plasat atat fascismul italian cat si militarismul japonez.

Agresiunea fascista in Spania si in colonii

In Spania, fortele democratice, constituite in front popular, reusisera sa ajunga la putere prin vointa poporului, manifestata in alegeri.

Italia fascista si Germania hittlerista au trimis impotriva fortelor populare din Spania importante forte militare, oameni si armament, care au luptat formal sub conducerea lui Franco.

Guvernele din Franta si Anglia n-au sarit insa in ajutorul Spaniei democrate, pentru a o apara de atacul fascist. Ele au adoptat politica denumita de “neinterventie”, care era de fapt o interventie camuflata in favoarea fascismului.

Aceasta interventie cu caracter imperialist a dus la inlaturarea regimului republican si la aparitia unei noi dictaturi fasciste, cu toata eroaica rezistenta a poporului spaniol.

De asemenea, in Extremul orient, Japonia a ocupat Manciuria, creand acolo un stat aservit ei. In acelasi timp ea pornesteun razboi de agresiune contra Chinei.

In Africa, Abisinia este ocupata, in urma unui razboi, de catre Italia, care se declara “Imperiu”. Italia cauta sa-si extinda influenta si in Balcani unde ocupa Albania.

Pofta de anexiuni teritoriale creste necontenit sub ochii binevoitori ai anumitor oameni de stat aflati in fruntea conducerii puterilor occidentale.

Germania realizeaza in 1938 “Anschluss-ul”, incorporand Austria. In urma intelegerii de la Munchen intre guvernele conduse de Chamberlain, Daladier, Hittler si Mussolini, guvernele englez si francez cedeaza in fata agresorului si Germania, pretextand asuprirea populatiei suede, de origine germana, ameninta si ocupa Cehoslovacia.

La Munchen, in 1938, Anglia si Franta cedeaza pretentiilor hittleriste, lasand Cehoslovacia sa fie mutilata, jertfiind astfel un aliat credincios si valoros. Daladier si Chamberlain urmareau, prin intelegerea de la Munchen, sa-l impinga pe Hittler impotriva U.R.S.S. .

Ajungand la aceasta situatie dominanta, cele trei tari fasciste, unite prin “Axa:Roma-Berlin-Tokio” si prin pactul antikomintern, socotesc ca a sosit momentul sa elimine concurenta celorlaltetari capitaliste si sa ingenuncheze spiritul democratic al poparelor. Ele dezlantuie al doilea razboi mondial.










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani