Reforme - Reforma armatei, Reforma invatamantului, Unificarea aparatului de stat, Reforma juridica, Reforma funciara referat






Reforma armatei

p 88

- 20 aprilie, la Floresti, intre Ploiesti si Campina, armata moldo-munteana era concentrata spre a face fata oricarei situatii

p 89 rx342m1412qxxo

- dupa detensionarea situatiei, atat in relatiile cu IO cat si cu cel H, domnul ordona inchiderea taberei de la Floresti la 11 septembrie 1859

- unificarea armatei incepea cu deplasari de unitati militare moldovene, la Bucuresti si muntene la Iasi, tabara de la Floresti s-a bucurat de o comanda unica 41342mrd12qxo2l

- in 1860, statele majore, instructia, administratia si intendenta au fost asezate sub o singura comanda - gen Emanoil Florescu, devenit ministru de razboi in ambele tari

p 98

- 27 noiembrie / 9 dec 1864 - Legea organizarii armatei

Reforma invatamantului

 

p 89 rx342m1412qxxo

- la 26 oct /7 noi 1860 domnul a inaugurat Universitatea de la Iasi, la inceput cu 4 fac: drept, filosofie (litere), stiinte si teologie

p 91

- in timpul guv. Kretzulescu (24 iun / 6 iul 1862 - 11/23 oct 1863 ) s-a organizat Scoala de Silvicultura

p 95

- in iulie 1864: Universitatea din Buc, initial cu fac de drept, stiinte si litere

p 98

- la 25 noi / 7 dec 1864 - Legea instrutiunii

- e de remarcat ca in Rom, intre primele tari din Europa instructiunea de 4 ani devenea gratuita si obligatorie

- Scoala de Poduri si Sosele

Unificarea aparatului de stat

 

p 89 rx342m1412qxxo

- misiunile diplomatice ale Principatelor la Constantinopol erau reunite din martie 1859, cu Costache Negri drept unic reprezentant al celor 2 tari

- 1860 - unificarea armatei incepea cu deplasari de unitati militare moldovene, la Bucuresti si muntene la Iasi, tabara de la Floresti s-a bucurat de o comanda unica

- in 1860, statele majore, instructia, administratia si intendenta au fost asezate sub o singura comanda - gen Emanoil Florescu, devenit ministru de razboi in ambele tari

- unificarea serviciului telegrafului moldovean si muntean condusa de Cezar Librecht, inspector general

- la Focsani activeaza Comisia Generala care intre 1859 - 1862 a emis legile promulgate apoi de domn - referitoare la Curtea de Casatie si domeniul funciar

p 91

- in timpul guv Kretzulescu (24 iun / 6 iul 1862 - 11/23 oct 1863) s-a continuat opera de unificare administrativa cu seviciile sanitare din cele 2 tari

- s-a instituit Directia Generala a Arhivelor Statului

p 93

- Casa de Conturi - organizata dupa model francez, pentru verificare actelor financiare ale statului

- 1864 s-a infiintat Consiliul de Stat care va avea rolul sau in noile structuri de putere dupa lovitura de stat

- Legea contabilitatii -1864

- 1864 - Legea comunala

p 95

- Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris

- e in fapt o noua constitutie

- statul sporea considerabil prerogativele domnului care castiga initiativa legislativa, dreptul de a numi ¼ din membri Senatului - corp ponderator - si pe presedintele Camerei, dar scadea in egala masura drepturile Adunarii, al carei regulament era alcatuit de Guvern

- elaborarea legilor cadea in seama Consiliului de Stat, dar dreptul de a primii petitii il avea numai Senatul

- Legea electorala

- facea sa creasca considerabil nr alegatorilor in principal de 2 categorii: primarii, care votau prin delegatie si directi, departajati prin posibilitatile censitare

- reforma electoratului avantaja cu deosebire burghezia in formare

p 96

- guv Kogalniceanu a obtinut un succs notabil la 22 aug 1864, cand Casa Stern si Banca Otomana, acordau tarii noastre un imprumut, cu dobanda de 12 % destinat finantarii institutiilor Romaniei moderne

p 98

- septembrie 1864 - Legea introducerii sistemului de unitati si masuri metrice

- 27 noiembrie / 9 dec 1864 - Legea organizarii armatei

- 18 dec 1864, intr-o componenta mult schimbata si-a deschis lucrarile Noua Camera - care va reusi pt prima oara votarea anticipata a bugetului pe anul urmator

- Legea privind numire de catre domn a mitropolitilor si episcopilor

- ea a provocat o mare emotie la Constantinopol

- aceasta masura, cu caracter de autocefalie pt Biserica Rom era un alt semn al consolidatii treptate a statului national si al aspiratiei sale spre independenta

 

 

 

 

 

 

 

Reforma Juridica

 

p 93

- 23 martie 1864 - Codul Penal si de Procedura Finala

- 1864 - Legea organizarii judecatoresti

p 98

- 16 dec 1864 - Codul Civil - dupa model napoleonian si italian





- introducea casatoria si divortul civil, ambele obligatorii si crea posibilitatea impamantenirii treptate prin acordarea de drepturi politice locuitorilor evrei ai tarii

Reforma funciara

 

p 92-93

- 25 dec 1863- secularizarea averilor asa-ziselor manastiri inchinate - puse de ctitori sub ascultarea Patriarhilor Orientului

- Muntenia - 11,4 % din teritoriul national

- Moldova - 12,16 %

- Moldova+Muntenia+manastirile pamantene = 25,6 % din suprafata agricola, ¼ din bogatia tarii apartinea clerului, o parte servea intereselor straine tarii

- iulie 1863 - se oferise calugarilor greci despagubiri + bani ptr construirea unei scoli laice + spital langa Constantinopol

- oferta se refuza

- Poarta apara veniturile ce i se "cuveneau", Rusia = "protectoarea" tuturor ortodocsilor din I.O.

- pt a evita conflicte, M.Kogalniceanu si A.I.Cuza grabesc dezbaterea si aprobarea legii - cu majoritate foarte larga, pe 25 dec 1863

- domnul preciza ca toate averile manastiresti din Romania apartin statului, veniturile lor apartin bugetului: reinnoieste oferta de despagubire

- Franta - favorabila

- I.O., I.H. si Rusia protesteaza, dorind sa asigure calugarilor greci o recompensa convenabila

- A.I.Cuza avea sprijinul popular

- intr-o scrisoare catre ministrul de externe otoman, A.I.Cuza scria: "In aceasta chestiune, Alteta, eu nu sunt principele romanilor, sunt Romania insasi."

- conferinta ambasadorilor de la Constantinopol, hotaraste o despagubire, pe care manastirile o refuza

p 96

- Legea rurala - 14/26 august 1864

- modul de realizare

- Muntenia - pamant in functie de numarul de vite => 3 categorii: - 11 pogoane

- 7 pogoane+11 prajini

- 4 pogoane+15 prajini

- Moldova:

- 5 falci+40 prajini

- 4 falci

- 2 falci+40 prajini

- sudul Basarabiei:

- 6 falci+30 prajini

- 2 falci+70 prajini

- pamantul primit < 2/3 din mosia expropriata, fara paduri si nu putea fi vandut 30 de ani

- se desfiintau claca, dijma, podvezile, zilele de meremet, etc

- rascumpararea - in 15 ani, se platea diferentiat pt fiecare categorie de proprietari

- s-a avut in vedere claca si alte obligatii, in asa fel incat la acoperirea integrala a sumei, contravaloarea sa echivaleze cu pamantul acordat

- greutatile taranilor ar fi fost mai mici, daca ar fi existat o institutie de credit, pe care AICuza, ar fi construit-o, daca imprejurarile ar fi permis-o

- dificultati - nu exista un regulament clar, se lucra cu circulare redactate de primul ministru

- putini ingineri topografi => masuratorile s-au facut cu greutate, s-au savarsit abuzuri in toate judetele, au ramas si tarani neimproprietariti

- consecinte - dpdv economic - negativ, pt ca fara clasa, proprietari si arendasi n-au vrut sa angajeze capitalurile necesare progresului agriculturii si n-au putut face fata dificultatilor de moment: impartirea pamantului stagna, multi sateni s-au efectuat muncile agricole => regres al productiei in 1865

- 1867 - cresterea productiei, cresterea importului, masini agricole, investitii interne, inlesnirea drumului spre societatea moderna

Concluzie

p 100 - Rolul istoric al lui Cuza

- opera sa politica trebuie masurata cu dimensiunea epocii careia el si poporul roman i-au dat viata si in care totul era de infaptuit: o larga reforma care sa asigure dreptul la vot, la proprietate si la instructie, pentru categoriile sociale in trecut defavorizate

- in continuarea ei, bunastarea generala nu se putea cladi "fara a intemeia creditul public, a deschide drumuri, a face poduri, a impodobi si a sanatati orasele, a largi porturile, a inflori comertul, a incuraja industria... a intinde linii de drumuri de fier... a dezvolta toate stabilimentele publice".

- totodata, era de consolidat statul national abia infaptuit printr-o politica de eficace autonomie si de chibzuita asezare pe drumul independentei depline

- meritul incontestabil al lui Cuza e de a fi actionat energic in sensul infaptuirii programului unionist al adunarilor ad-hoc, de a fi implinit reformele fundamentale solicitate de modernizarea Romaniei si de a fi inteles atunci cand misiunea sa s-a incheiat, sa se retraga spre a lasa succesiorilor sai posibilitatea de a realiza integral aspiratiile poporului roman: independenta si unitatea deplina.









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani