CRISTOFOR COLUMB Descoperirea Americii referat






  qj369h2518hjju 52369hqz18hju6o

  qj369h2518hjju 52369hqz18hju6o

  qj369h2518hjju 52369hqz18hju6o

  qj369h2518hjju 52369hqz18hju6o

  qj369h2518hjju 52369hqz18hju6o

  qj369h2518hjju 52369hqz18hju6o

  qj369h2518hjju 52369hqz18hju6o

  qj369h2518hjju 52369hqz18hju6o

  qj369h2518hjju 52369hqz18hju6o

  qj369h2518hjju 52369hqz18hju6o

  qj369h2518hjju 52369hqz18hju6o

  qj369h2518hjju 52369hqz18hju6o

CRISTOFOR COLUMB – Descoperirea Americii

  qj369h2518hjju 52369hqz18hju6o

  qj369h2518hjju 52369hqz18hju6o

  qj369h2518hjju 52369hqz18hju6o

  qj369h2518hjju 52369hqz18hju6o

  qj369h2518hjju 52369hqz18hju6o

  qj369h2518hjju 52369hqz18hju6o

  qj369h2518hjju 52369hqz18hju6o

  qj369h2518hjju 52369hqz18hju6o

  qj369h2518hjju 52369hqz18hju6o

  qj369h2518hjju 52369hqz18hju6o

  qj369h2518hjju 52369hqz18hju6o

Proiect la istorie

Constantin Raluca , Clasa a X a D

  qj369h2518hjju 52369hqz18hju6o

“Navigare necesse est , vivere non est necesse”

Deviza Hansei

Dintre evenimentele care au marcat inceputul erei moderne nici unul nu a avut urmari mai insemnate decat descoperirea Americii si a drumului maritim spre Indiile Orientale . Cu aceste descoperiri incepe expansiunea care avea sa impuna celorlalte continente stapanirea Europei si suprematia civilizatiei europene . Pana la primul razboi mondial , Europa a stapanit lumea cunoscuta si a largit necontenit limitele acestei lumi . Stiinta , munca , initiativa si capitalul Europei au organizat , in folosul exclusiv al popoarelor colonialiste , productia intregii planete si au constrans popoarele extraeuropene sa accepte diviziunea muncii , care facea din Europa uzina specializata a universului si reducea celelalte continente la rolul de producatoare de materii prime si de cliente ale industriei europene .

Descoperirea Americii se datoreste “unei erori norocoase” . Pe baza credintei ca pamantul e sferic si ca apusul Europei nu e separat de Extremul Orient decat prin Oceanul Atlantic , Cristofor Columb a pornit , in 1492 , sa descopere drumul Indiilor spre vest si a nimerit , fara sa-si fi dat seama , in America .

Cum rezulta din documentele recent descoperite in arhivele Genovei , Cristofor Columb s-a nascut intre 26 august si 31 octombrie 1451 , dintr-o familie de tesatori genovezi , care tinea si un debit de vinuri . Nu avea deci stramosi nobili , nu a facut studii universitare stralucite , nu putea avea cultura stiintifica , nici relatiile savante , nici experienta maritima “de 40 de ani” , cu care avea sa se laude mai tarziu . Dupa ce a urmat un timp meseria tatalui sau , a facut ca marinar cateva calatorii in Mediterana si a luat parte la o expeditie in Anglia , apoi s-a stabilit la Lisabona , unde traia , impreuna cu fratele sau Bartolomeu , din copierea hartilor maritime si unde s-a casatorit . Descoperirile portugheze , care faceau necontenite progrese , l-au atras intr-atat , incat s-a dus si el pana in Guineea portugheza . Povestirile navigatorilor , care pretindeau ca au vazut , la vest de Azore , plutind pe ocean , sculpturi de lemn , trestii uriase si lemne necunoscute in Europa , confirmau indicatiile multor harti care aratau existenta unor insule asezate in largul oceanului neexplorat . Pe de alta parte , Columb a cunoscut harta si scrisoarea celebrului medic si astronom florentin Paolo Toscanelli , trimise unui preot portughez in 1474 . Scrisoarea care s-a pastrat vorbeste de un drum spre Indii si spre insula Cipangu (Japonia) . “Insula aceasta e bogata in aur , in perle si in pietre pretioase ; templele si palatele sunt acoperite cu aur masiv” . Indicatiile lui Toscanelli , care reduceau cu o treime circumferinta pamantului , intarira credinta lui Columb ca , plutind spre vest , “ar descoperi Cipangu si alte insule necunoscute” .





In 1483 , Colum ceru regelui Ioan al II lea al Portugaliei trei caravele aprovizionate pentru un an . La avizul cosiliului sau , Ioan al II lea declina propunerea . Prin fratele sau Bartolomeu , Columb facu aceeasi cerere regelui Angliei si regelui Frantei , dar fu refuzat si de acestia . Atunci s-a stabilit in Spania , unde si-a asigurat protectia ducelui Medina Celi si a altor demnitari de la curte . Propunerea lui fu supusa unei comisii , ai carei membri in unanimitate o gasira inacceptabila . La interventia confesorului sau Isabella primi totusi pe Columb si , dupa caderea Grenadei , ii accepta conditiile .

Prin conventia de la Santa Fe , Columb primea titlul aproape princiar de amiral , viceregalitatea tuturor pamanturilor pe care ar putea sa le descopere si a zecea parte din produsul comertului cu aceste tari .

La 3 august 1492 , Columb parasi portul Palos cu trei caravele si 120 de oameni . Dupa ce atinse insulele Canare , se avanta in necunoscut . Impinse de un vant favorabil , corabiile mergeau atat de repede , incat , in zorii zilei de 12 octombrie , marinarii zarira la marginea orizontului o fasie de pamant . Columb credea ca se afla in fata Cipangului . In realitate , se afla in fata insuleleo Bahama . Peste cateva zile , el descoperi insula Cuba pe care o lua drept Cipangu , apoi insula Haiti pe care , din cauza climei sale asemanatoare Spaniei , o boteaza Espanola . Toate eceste insule erau locuite de oameni bruni , aproape goi , dar impodobiti cu obiecte de aur . Convins ca a ajuns in Indii , Columb i-a numit indieni . Dupa ce , din resturile uneia din corabiile sale naufragiate , a construit prima intaritura spaniola in Haiti , Columb a ordonat intoarcerea si , la 15 martie 1493 , a sosit in Spania , cu doi haitieni si cateva mostre de aur , incredintat ca a descoprit tara aurului .

Columb a mai facut inca trei calatorii in America . In cursul celei de-a doua ( septembrie 1493 – iunie 1496 ) , a descoperit o serie de insule din grupul Antilelor mici , locuite de caraibi salbatici , dar inteligenti , a ajuns apoi la Espanola , unde a gasit fortul de lemn distrus si garnizoana macelarita ; iar in drum spre Cuba a descoperit Jamaica . Convins ca la Cuba a atins continentul asiatic , s-a intors la Cadiz .

Expeditia a treia ( mai 1498 – noiembrie 1500 ) l-a condus la gura Orinocului si I-a permis sa atinga pentru prima oara continentul nou , iar in cursul calatoriei a patra ( mai 1502 – noiembrie 1504 ) , a explorat litoralul Americii Centrale si a venit in contact cu civilizatia maya din Yucatan .

Colum nu a corespuns sperantelor pe care Spania le pusese in el . Colonistii care l-au insotit au descoperit tari manoase , dar nu au gasit comorile de aur la care se asteptau . Ei au inceput sa se certe intre dansii si sa trimita in Spania plangeri impotriva lui Columb . Pentru a pune capat acestor conflicte , amiralul insusi a cerut reginei Isabella sa trimita un comisar care sa verifice plangerile indreptate contra lui . Comisarul l-a pus pe Columb in lanturi si l-a trimis in Europa . Regina l-a eliberat , dar nu l-a mai lasat stapan pe tarile descoperite . In ultima sa expeditie , Columb si-a pierdut corabiile pe coasta Americii Centrale si s-a intors bolnav in Spania ( 1504 ) . El a murit , in 1506 , sarac si aproape uitat , fara sa stie ca a dat Castiliei o Lume Noua .

Primul care anunta lumii descoperirea unui nou continent fu Amerigo Vespucci . Originar din Florenta , Vespucci ajunse in Spania , pe la 1490 , ca agent al Bancii Medici . In 1497 – 1498 si 1499 – 1500 , el intreprinse doua calatorii , care-l condusera pe coasta nord-est a Americii de Sud , numita de el Venezuela adica “Venetia Mica ”, din cauza locuintelor construite de indieni pe apa In descrierile sale de calatorie , Vespucci a sustinut ca pamantul explorat de el apartine unui continent nou . Umanistul german Ringmann a propus , si posteritatea a aprobat , ca Lumea Noua descrisa de Vespucci sa fie numita America . Numele acesta s-a generalizat la mijlocul secolului al XVI lea .

Explorarile geografice , care culmineaza cu descoperirea Americii , au fost incoronarea unor lungi sfortari care au inceput cu cruciadele si s-au intensificat in secolul al XV lea , sub actiunea unor cauze economice , politice , intelectuale si religioase .

BIBLIOGRAFIE

Renasterea ” – Acad. Andrei Otetea

Bucuresti , 1964 ; Ed. Stiintifica









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani