Cultura tarilor romanesti in secolele 14-16 referat






CULTURA TARILOR ROMANE IN SECOLUL AL XIV-LEA-MIJLOCUL SECOLULUI AL XVI-LEA

Premise generale ale dezvoltarii culturii medievale romanesti. Cultu­ra medievala este un fenomen specific, foarte diferit de conceptul contemporan asupra culturii. Multe notiuni pe care astazi le consideram indispensabile procesului cultural (creativitatea, originalitatea, domenii stiintifice sau artistice distincte, sacrul si profanul, dreptul de autor, s.a.) au o aplicatie foarte conventionala si adesea un continut total diferit cand le raportam la cultura medievala. Societatea medievala prezenta o lume pentru care adevarul este ceva deja existent, conceput si absolut intruchipat in conceptia crestina despre lume. Acest adevar si-a gasit expresie in toate manifestarile culturale medievale. Din aceasta cauza vorbim despre sincretismul medieval (stare de contopire), care nu ne permite intotdeauna sa deslusim clar stiinta, teologia, filozofia, literatura cultivata, etc. una de alta. Crestinismul le face ca sa fie permanent una in alta ca un tot intreg.

In spatiul romanesc in evul mediu timpuriu procesul cultural a evoluat la doua niveluri, aflate in interactiune: cultura populara si cultura elevata (elitara). Aceste doua niveluri, in cazul evului mediu romanesc nu apar concomitent. Pe fundalul culturii populare, indispensabila existentei poporului, cultura elevata isi face aparitia in functie de existenta mai multor factori.

In primul rand aparitia ei depinde de un anumit nivel de dezvoltare a vietii social-politice, in randul doi, tinand cont de specificul culturii medievale, in care religia detine o pozitie determinanta, e necesara stabilirea unei organizatii bisericesti. Astfel se formeaza o elita politica si spirituala, care pe de o parte solicita, iar pe de alta parte este capabila sa asigure o activitate culturala la un nivel aulic (rafinat). De asemenea, se creeaza conditii favorabile pentru integrarea intr-un spatiu cultural mai larg, fapt ce contribuie la accelerarea proceselor culturale prin contactele cu modelele culturale mai avansate.

Aflandu-se la rascrucea marilor spatii culturale al Occidentului si Orientului european cultura medievala romaneasca a cunoscut si numeroase sinteze datorate asimilarii si adoptarii prin intermediul propriilor valori a influentelor provenite din aceste spatii. Aceasta i-a acordat un caracter original in complexul cultural Sud-Est european.

Cultura romaneasca In secolul al XlV-lea. Epoca de geneza si constituire a statelor medievale romanesti, ne permite, deja sa intrevedem si inceputurile unei culturi scrise, in primul rand, mentionam intensificarea circulatiei de manuscrise, precumpanitor cu caracter religios, redactate in slava veche.

Aceasta limba, prezenta in cultura medievala romaneasca in versiunea 'medio-bulgara, s-a raspandit la Nord de Dunare, cu mult inaintea intemeierii principatelor (probabil din sec. X). Devine o limba oficiala a cancelariilor domnesti, si a cultului crestin de confesiune ortodoxa.

Faptul ca anume slava veche a devenit limba culturii medievale romanesti, se explica prin specificul conditiilor concret istorice ale etnogenezei poporului roman, care s-a desfasurat in izolare de latinitatea occidentala si lumea elena din Bizant, fiind despartit prin teritorii ocupate de migratori, respectiv unguri si slavi.

Un impuls substantial in dezvoltarea vietii monahale, care in evul mediu a avut importante dimensiuni culturale, este datorat carturarului calugar Nicodim, venit impreuna cu ucenicii sai din Serbia in Tara Romaneasca, care desfasoara o intensa activitate ctitoriceasca. Cu certitudine ii sunt atribuite intemeierea manastirilor Vodita si Tismana, De numele sau este legat si primul manuscris datat, executat in spatiul romanesc (Tetraevanghelul din 1404/05). Ucenici sai au extins activitatea ctitori­ceasca si carturareasca in Moldova si Transilvania.

Pe plan artistic secolul al XlV-lea prezinta variante distincte in diverse zone istorice ale spatiului romanesc, determinate de situatia lor politica.

Transilvania, aflata sub dominatia 'maghiara, pastreaza totusi anumite auto­nomii locale, cu care stapanitorii se impaca din cauza pericolului unor invazii tatare, apoi turcesti. Acest fapt permite continuarea unor activitati constructive religioase in mediul romanesc. De la inceputul secolului aici apar cateva importante ansambluri de pictura la unele ctitorii romanesti mai vechi: Sfanta Maria Orlea (1311), Strei-Singeorgiu (1313).

Pe fundalul unei expansiuni tot mai accentuate a stilurilor occidentale si in special a celui gotic in Transilvania, in contrast, la Sud de Carpati, odata cu inte­meierea principatului Tarii Romanesti, se evidentiaza un clar atasament fata de valorile cultural-artistice bizantino-balcanice.

Insasi primul act ctitoricesc al intemeietorului statului - Basarab I, avea sa anunte optiunea pentru modelul cultural bizantin. Biserica Sf. Nicolae Domnesc de la Arges, edificata catre 1350 in cele mai perfecte traditii constantinopolitane, plani-metric (prezentand 'crucea greaca inscrisa'), reflecta ambitiile unei statalitati in ascensiune. Cu totul exceptional este si decorul pictural din interiorul bisericii efectuat de zugravi, care denota formatiuni distincte - din mediul Constantinopolului si a scolii sarbesti. Opera lor se alatura celor mai bune realizari din epoca de inflorire a stilului bizantin paleolog.





Evolutia arhitecturii din Tara Romaneasca n-a urmat insa modelul de la Arges. Tipul de biserici manastiresti, de plan triconc, care s-a facut drum la Nord de Dunare odata cu ctitoriile, semnalate deja, a lui Nicodim din Tismana, se va transpune intr-o adevarata capodopera din vremea lui Mircea ce! Batran - biserica mare a manastirii Cozia.

La Est de Carpati, in noul principat Moldova, se va contura, pe plan artistic, o situatie intrucatva diferita de cea pe care am intalnit-o in alte provincii romanesti. Tanarul stat ortodox, se afla distantat de acele centre culturale de la Sud de Dunare, care au alimentat actiunile culturale in Tara Romaneasca, in acelasi timp, fiind cuprins de la Nord si Vest de doua mari puteri catolice - regalitatile polona si maghiara.

Aceste imprejurari au acordat o amprenta specifica evolutiei arhitecturii medievale din Moldova. Dupa o expresie celebra, 'in Moldova bisericile ortodoxe au fost ridicate de maini gotice'.

Astfel, biserica Sf. Nicolae din Radauti probabil ridicata pe timpul lui Bogdan I, intruneste deopotriva elernente structurale si decorative de factura romanica si gotica. Biserica Sf. Treime din Siret, inaltata de Petru

I Musat, reflecta o noua treapta in raporturile intre stilurile occidentale si traditiile bizantino-balcanice. Este remarca'bil efortul de asigurare a potentialului defensiv al tarii, intreprins de acelasi voievod, in acest program se inscriu renumitele cetati de la Neamt si Suceava, planul lor tradand influente venite din zona de campie a tinuturilor baltice.

Catre sfarsitul secolului al XlV-lea se contureaza perspectivele de evolutie a culturii medievale romanesti, in Transilvania, unde traditiile bizantino-slave mai conti­nua sa alimenteze viata spirituala a populatiei romanesti, totusi tendinta generala este cea de integrare in aria cultural-artistica a Europei catolice. Tara Romaneasca, avand legaturi mai statornice cu centrele cultural-ecleziastice de la Sud de Dunare, va ramane atasata traditiilor balcanice. Moldova va cunoaste pe fundamentul unei culturi ortodoxe o capacitate de asimilare a unor elemente stilistice, provenite din civilizatia catolica, fapt ce va da nastere unor solutii originale, de sinteza, in special in arhitectura.

Cultura romaneasca in secolul al XV-lea. Acest secol a adus Tarilor Ro­mane un destin politic diferit, fapt ce s-a rasfrant nemijlocit si asupra realizarilor cul­turale. Tara Romaneasca a strabatut un secol plin de tulburari interne, domnii de scurta durata, de o amenintare externa mereu in crestere ce va aduce la instaurarea suzeranitatii otomane. Ca rezultat - o eclipsa a activitatii culturale, in contrast abso­lut, Moldova trece printr-o epoca de glorie atat in plan militar-politic cat si cultural. Aceasta a facut posibile performantele remarcabile aproape in toate domeniile de activitate cultural-artistica medievala.

Transilvania, care de asemenea iese pe avanscena luptei antiotomane si n-a evitat tensiuni politice si sociale, a cunoscut, totusi, si o inflorire a oraselor, sustinute de regalitate, mai ales in timpul domniei lui Matei Corvin. Aceasta a insemnat o continuitate a activitatii cultural-artistice, in limitele caruia predomina stilul gotic.

Cultura scrisa, in slava veche, cunoaste o diversificare a genurilor si o extin­dere considerabila. Pe prim plan in aceasta privinta s-a situat Moldova, unde inca din perioada domniei lui Alexandru cel Bun, se inregistreaza o activitate rodnica a scrip-toriilor (scolilor de caligrafi) manastiresti si in primul rand a celei de la Neamt. La aceste adevarate focare de cultura medievala au fost transcrise numeroase manus­crise religioase, juridice, istorice s.a. inceputurile acestei activitati sunt legate de ucenicii lui Nicodim din Tismana si de carturarul bulgar Grigorie Tamblac, presupus autor al Vietii Sf. loan cel Nou, unul din sfintii patroni ai Moldovei. La multe din manastirile moldovenesti s-au acumulat bogate biblioteci, in majoritate risipite cu timpul.

Pagina cea mai originala in literatura medievala romaneasca, o prezinta cronicile. Desi unele inregistrari cu caracter istoric au aparut probabil mai timpuriu, totusi inceputul cronografiei este opera epocii lui Stefan cel Mare.









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani