loading...

Desfasurarea marii adunari nationale de la Alba-Iulia 1918 referat





Unirea de la 1 Decembrie 1918

 

A. Revolutia Burghezo - Democratica

din Transilvania (1918)

1.Destramarea si prabusirea Imperiului habsburgic:

          In toamna anului 1918 criza politica din monarhia austro-ungara a atins punctul culminant. In timp ce lupta revolutionara submina din interior Imperiul habsburgic, situatia militar-strategica a Puterilor Centrale pe toate fronturile se apropia de dezastru. La 15 septembrie 1918 armatele Antantei au rupt frontul din Macedonia, obligand  Bulgaria sa ceara armistitiu, ceea ce a constituit o mare lovitura si pentru Austro-Ungaria.

Ocuparea Bulgariei de catre armatele Antantei a adus la restabilirea legaturii Romaniei cu trupele aliate de la Salonic. A fost anulata pacea impusa Romaniei la Bucuresti de Puterile Centrale; Romania s-a pregatit sa decreteze cea de-a doua mobilizare. In Serbia, generalul Franchet d’Esperey isi deplasa trupele in directia Ungariei, ceea ce deschidea armatelor Antantei drumul spre sud-estul Austro-Ungariei.

          In timp ce deznodamantul razboiului se intrevedea, in tarile beligerante s-a manifestat cu putere criza revolutionara. Pe fondul dezvoltari social-politice interne, al contradictiilor si conflictelor provocate de razboiul imperialist, care se desfasura de peste patru ani, cu tot cortegiul sau de mizerii si suferinte, si sub impulsul dat de Marea Revolutie Socialista, care a dus la prabusirea imperiului tarist si la instaurarea primului stat socialist din lume, oamenii muncii din lumea capitalista , in frunte cu clasa muncitoare, si-au intensificat lupta impotriva exploatatorilor si asupritorilor din propria tara, impotriva imperialistilor, pentru instaurarea pacii, pentru dobandirea de drepturi si libertati democratice, pentru transformarea revolutionara a societati.

          Incepand cu toamna anului 1918, tarile capitaliste au fost zguduite de puternice cataclisme sociale: rascoale, revolutii burghezo-democratice si revolutii proletare. Redand tabloul situatiei revolutionare din toamna anului 1918 din Europa, gazeta ,,Socialismul” ,organul central al Partidului socialist din Romania scria: ,,Sub imboldul foametei, a mizeriei, a anilor nesfarsiti de razboi si pildei Rusiei, muncitorimea mondiala a inceput sa se agite si miscarea revolutionara a pus stapanire pe Bulgaria, a descompus Austro-Ungaria intr-un numar de state nationale si a transformat intr-un ocean furtunos marea imparatie a Germaniei… Tronurile se rostogolesc, privilegiile se duc si contagiunea revolutionara se intinde amenintand existenta regimului capitalist de pretutindeni.”

          In lunile septembrie-octombrie 1918 ale razboiului mondial lupta maselor populare in monarhia Austro-Ungara a luat o extindere nemaicunoscuta pana atunci. Muncitorii din Austria, Ungaria, Cehia, Transilvania, Bucovina, Croatia, Voivodina, Slovacia, Galitia, etc. au declansat mari batalii de clasa, concretizate prin numeroase greve si demonstratii impotriva razboiului, pentru incheierea imediata a pacii, pentru paine, republica, libertati si drepturi democratice. Masele largi de tarani de toate nationalitatile din imperiu si-au intensificat lupta pentru lichidarea relatiilor semifeudale, incercand in mod spontan sa intre in posesiunea pamanturilor moseriesti. S-au semnalat pe tot cuprinsul monarhiei Austro-Ungariei incercari de rafuiala ale taranilor cu exploatatorii, pe calea incendierii conacelor mosieresti si a distrugerii averilor lor.

          La 30 octombrie 1918, la Viena, muncitorii au declarat greva generala. In intreaga Austrie au avut loc mari demonstratii sub lozinci  republicane. Sub impulsul miscarii largi de masa, Adunarea nationala provizorie a proclamat  la 12 noiembrie 1918 Republica Austria.

Revolutia Burghezo-democratica lichidase monarhia dualista habsburgica. Si-a incetat existenta unul dintre imperiile cu o oranduire birocratica, semifeudala, bazata pe exploatarea popoarelor. Pe ruinele fostei monarhii austro-ungare - ,, inchisoarea a popoarelor ” – s-au format noi state nationale independente: Austria , Cehoslovacia, Polonia si Ungaria, iar altele, cum a fost cazul Romaniei si Serbiei, si-au desavarsit unitatea lor.

          Destramarea imperiului anacronic, peticit, habsburgic si aparitia pe harta lumii  a unor state noi, precum si desavarsirea statului national al altora, au constituit un proces legic de o deosebita semnificatie istorica-progresista in dezvoltarea popoarelor din Europa centrala si sud-estica.

Tarile Antantei au fost puse astfel in fata unui fapt implinit in momentul deschiderii Conferintei de pace de la Paris, care a consfintit destramarea Austro-Ungariei, constituirea noilor state si desavarsirea unitatii celorlalte.

 

 

B. Marea Adunare Nationala

 Constituanta de la Alba-Iulia

1.Pregatirea marii adunari nationale constituante a romanilor de la Alba-Iulia:

          In cursul lunilor octombrie-noiembrie 1918, in Transilvania revolutia burghezo-democratica se desfasura cu repeziciune. Programul revendicarilor cu caracter social pentru care militau fortele sociale progresiste, in deosebi miscarile muncitoresti si taranesti se impletea strans cu cel al emanciparii nationale, pentru unirea Transilvaniei cu Romania. Acest act istoric nu putea fi opera maselor largi populare, a intregului popor roman.

          Ideea convocarii unei Adunari Nationale Constituante care sa constituie expresia vointei unanime de Unire a Transilvaniei cu Romania a veni din partea socialistilor.

Pregatirea Marii Adunari Nationale Constituante de la Alba-Iulia s-a facut intr-un timp relativ scurt. Ea a constituit momentul de apogeu al luptei nationale a romanilor, a fost un eveniment revolutionar in cursul caruia s-au ridicat marile probleme care stateau in fata poporului roman: desavarsirea statului national unitar roman, infaptuirea reformei agrare democratice, asigurarea egalitatii in drepturi pentru nationalitatile conlocuitoare, lupta pentru cucerirea unui regim politic democratic.

          Anuntand popoarele lumii vointa si hotararea sa, natiunea romana declara prin manifest ca ea ,,din ceasul acesta, oricum ar decide puterile lumii, este hotarata a pierii mai bine decat a suferii mai departe sclavia si atarnarea…”. In vederea realizarii acestui deziderat, in incheierea manifestului se cerea sprijinul intregii populatii romane din Transilvania, care ,,spera si astepta ca in nazuintele ei pentru libertate o va ajuta intreg neamul romanesc, cu care una vom fi de aici inainte in veci ” .Manifestul, opera lui Vasile Goldis, care prin intermediul statiei de telegrafie din Praga a fost difuzat in lumea intreaga a produs consternare in sanul unor cercuri aristocratice unguresti.

          Marea Adunare Nationala, simbol al afirmarii hotaratoare a poporului de a-si hotari singur soarta, a fost convocata pentru ziua de 1 Decembrie 1918. Militantii romani pentru unirea Transilvaniei cu Romania avea o larga conceptie democratica despre unire, care o concepeau nu prin inlocuirea unui jug cu altul, ci prin asigurarea conditiilor prielnice de dezvoltare a romanilor, cat si a nationalitatilor conlocuitoare. Acest deziderat il vedeau realizandu-se nu prin forta, ci in mod profund democratic, prin afirmarea deschisa a vointei intregului popor. Consiliul national roman din Orastie popularizand, prin ziarul cu titlul semnificativ ,,Libertatea” , convocarea Marii Adunari Nationale de la Alba-Iulia, adauga:,, Aceasta adunare este chemata sa hotarasca asupra sortii neamului romanesc si sa exprime vointa nestramutata a natiunii romane, care pretinde sus si tare unirea nationala .

          Anuntand programul Adunarii Nationale Constituante a natiunii unite din Transilvania, Comitetul organizatoric adreseaza urmatorul apel: ,,Frati romani, locul cel mai istoric al neamului va asteapta cu bratele deschise, veniti deci sa-l atingeti cu pasul vostru, ca sa simtiti fiorul ce l-a miscat odata pe marele voievod cu numele de arhangheli, pe martirii Horea, Closca si Crisan, pe craiul muntilor, Avram Iancu, si pe toti cei care au inceput si lucrat la realizarea Visului de veacuri pe care noi cei de azi il vedem ca pe rasaritul cel mai stralucit al celei mai senine zile a neamului romanesc'.

          Un deosebit de vibrant apel adresat femeilor romane il facea Elena Pop: ,,Pana unde strabate graiul nostru dulce, romanii din patru unghiuri vor veni cu totii, invocand cerul si pamantul ca marturie sa le fie jurintei lor solemne. Grabiti-va…”.

          De mentionat ca numerosi muncitori apartinand nationalitatilor conlocuitoare de pe teritoriul Transilvaniei, considerand justa vointa de unire nationala a poporului roman, se declarau pentru infaptuirea acestui deziderat pe baze democratice. Astfel muncitorii maghiari din Valea Jiului, alaturi de cei romani, discutand in Consiliul muncitoresc problema unirii Transilvaniei cu Romania, au fost pentru aceasta infaptuire si pentru transformarea tarii intr-un stat democratic. Unul dintre conducatorii Consiliului muncitoresc din Petrosani, la o adunare convocata la 26 octombrie-8 noiembrie 1918 de Partidul national roman, declara :,,Nu va punem piedici in calea realizarii unitatii voastre nationale…Trecutul care a pradat muncitorimea si care a pus biruri grele pe umerii vostri, politica gresita fata de nationalitati, s-a sfarsit…Si voi ati fost subjugati si jecmaniti, pamantul acesta de pe care v-a alungat statul maghiar si capitalismul al vostru a fost…Dar nu poporul maghiar v-a alungat la marginea padurii. Nu! Capitalismul v-a alungat statul, aici capitalismul n-are nationalitate. Nationalitatea lui este banul, puterea blestemata care de-o potriva apasa pe muncitorul roman si maghiar sau german”.          

2.Desfasurarea marii adunari nationale de la Alba-Iulia (1 Decembrie 1918):

                   

          In Transilvania, convocarea, in numele Marelui Sfat al natiunii romane, a Marii Adunari Nationale la Alba-Iulia – cetate istorica a neamului nostru, unde pentru prima data s-au unit sub Mihai Viteazu toate provinciile romanesti – a fost primita cu mare entuziasm de toate cercurile romanesti, indiferent de vederile lor politice si sociale. Aceasta convocare a fost in atentia guvernului Kàrolyi, care voia s-o zadarniceasca.                       

          Planul desfasurarii concrete a adunarii de la Alba-Iulia, initiat si aprobat de consiliul national central, a fost in amanuntime pregatit de dr. I. C. Pop impreuna cu capt .Fl. Medrea; ultimul inca de la 15 noiembrie 1918 ,, a inceput luarea masurilor in vederea tinerii adunarii nationale” . El cuprindea organizarea propagandei, asigurarea circulatiei, incartiruirea, alimentarea, ordinea si siguranta insasi a Adunarii nationale. Propaganda a fost incredintata lui Ioan C. Pop, iar incartiruirea si siguranta maselor populare participante a fost asigurata pe tot teritoriul judetului Alba. Au fost instituite garzi militare romane in toate garile, s-a asigurat linia ferata, podurile, tunelele si soselele din puntele principale. In acest scop au fost concentrati aproximativ 3.000 de soldati numai de pe teritoriul judetului Alba. La acestia s-au mai adaugat formatiunile militare care au sosit din alte judete, dintre care amintim un batalion din regiunea Sibiu, sub comanda capit. Vasile Barbu ; efectivul unei jumatati de batalion din Cluj, sub comanda maiorului Cortutiu si a locotenentilor Utalea, Victor Epureanu si Svoze.        

          Masurile de paza si de siguranta au fost luate deja cu doua zile inainte de ziua adunarii. Ele au constat din urmatoarele:           

       1. Siguranta in oras , asigurata prin puternice pichete repartizate pe sectoare, apoi plasati pe acoperisurile caselor si turnurilor de biserici de unde se domina.      

       2. Siguranta in cetate , in primul rand fiind ocupata sala cercului militar de un puternic detasament militar sub comanda capitanului Ioan F. Negrutiu. Aici urma sa se tina adunarea. Apoi alte masuri de paza luate in diferite puncte ale cetatii .

       3. Asigurarea circulatiei , prin cordoane armate ; la intrari si incrucisari de drumuri, indicatiunile erau date de catre ofiteri si subofiteri.           

       4. Asigurarea adunari pe campia Albei-Iulii , prin pichete, posturi fixe, alimentate de detasamente puternice de la cazarmile apropiate. Campia era inconjurata la mari distante d un cordon de soldati prin care nu se putea trece decat in grupuri compacte, ori avand legitimatie speciala.                                                                     

       5. Pentru a prevenii vreun atac din afara , cladirea Adunarii nationale si a intrunirii poporului a fost inconjurata cu trei cordoane de avan-posturi, care erau tot mai razlete spre punctele periferice si al caror cerc extrem era in afara de bataia pustii. In padurile si dealurile ce imprejmuiesc Alba-Iulia, acestea comunicau intre ele prin telefon si patrule.                                                                                              

          Dar pregatirea adunarii si deplasarea delegatilor spre Alba-Iulia n-a fost de loc usoara. Agenti ai fortelor retrograde s-au dedat la numeroase provocari contra delegatilor si a maselor ce doreau sa participe la istoricul eveniment.         

          Marea Adunare nationala constituanta a romanilor din Transilvania s-a desfasurat in deplina libertate. Prin forma sa de organizare, prin participarea larga a maselor, a delegatilor alesi prin votul unanim al populatiei din intreaga Transilvanie, Adunarea nationala de la Alba-Iulia a capatat un profund caracter plebiscitar, reprezentand populatia romaneasca majoritara pe aceste meleaguri, care era in drept sa  hotarasca asupra soartei sale.                     

          In felul acesta, la 1 decembrie 1918 , Adunarea constituanta a romanilor a hotarat in unanimitate unirea Transilvaniei cu Romania. Factorul hotarator care a dus la realizarea Unirii Transilvaniei cu Romania a fost lupta activa a muncitorilor, taranilor, carturarilor.       

3.Ecoul marii adunari constituante de la Alba-Iulia:

          Actul unirii Transilvaniei cu Romania pecetluit la Alba-Iulia, a avut un puternic ecou atat in tara cat si in strainatate.

          Pe adresa Marii Adunari nationale de la Alba-Iulia au sosit zeci si zeci de telegrame de la numerosi romani din Transilvania, care isi manifestau astfel solidaritatea si adeziunea la hotararile adunarii.

          Astfel Sfatul national roman din Lupeni scria : ,,Dorim din inima succes. Traiasca conducatorii ”. Muresan, in numele Sfatului national roman din Petrila si Petrosani trimitea telegramele : ,, Aderam la rezolutiunea Adunarii nationale romane “.

          Unirea realizata la 1 Decembrie 1918, la Alba-Iulia, pe baza dreptului de autodeterminare a nationalitatilor a constituit un act legic, obiectiv. Partidul socialist si Uniunea sindicala din Romania saluta ,, cu bucurie dezrobirea nationala a poporului roman din provinciile subjugate ”--- se arata in declaratia Comitetului Executiv al Partidului socialist si a Comisiei generale Provizorie a sindicatelor din Romania din februarie 1919  - , si se angajeaza sa respecte ,, legamintele de unire hotarate “ .

     

Text Box:   UNIREA    TRANSILVANIEI 
                        Cu
                  ROMANIA 
        1  DECEMBRIE  1918

                                                                              Bibliografie :

                                                                    

                                                                                                                                            

 

                                                                                                                            

                                                                                                                                                                                                                                               



Coduri - Postale, caen, cor


Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu







Cauta referat
Scriitori romani