Umanismul model de educatie si gandire, Manifestarea umanismului referat






Umanismul model de educatie si gandire

Umanistii aveau o mare dorinta, aceea de a pune in valoare omul si demnitatea lui atat la nivel individual cat si la nivel social, ei dorind prin aceasta sa creeze un nou ideal uman, cu o cultura enciclopedica, un om care sa fie savant, diplomat, muzician, artist, cavaler si om de lume, in acelasi timp. Prin toate acestea se dorea un standard mai inalt de viata si o intelegere mai adanca a realitatii in care traiau oamenii.

Astfel, se pornea de la ideea calitatilor native ale omului si de la premisa ca o educatie adecvata le poate pune in valoare, umanistii au modificat optica in mare masura asupra educatiei omului.

Acest nou model de educatie venea in sprijinul burgheziei, in scopul de a fi intarita pozitia sociala care se dorea sa fie dobandita.

Astfel, figuri marcante ale umanismului precum Erasmus din Roterdam, Thomas Morus, Francois Rabelais si multi altii au criticat sistemul traditional de educatie bazat pe exercitii de memorie si pe pedepse corporale. Ei propuneau o educatie care sa fie bazata pe stimularea curiozitatii celui care doreste sa invete si pe increderea capacitatii acestuia de a rezolva diferite probleme.

Sistemul de educatie propus de umanisti nu a fost o constructie abstracta fara nici un raport cu viata practica. El a fost inspirat de lupta pentru o existenta libera a acestei noi clase sociale, care considera institutiile statului incompatibile cu idealul de viata ascetica a Bisericii, cu tirania si trandavia nobililor. Astfel, criteriul de valoare propus de acest nou model nu este nasterea ci meritul dobandit prin faptele realizate de-a lungul vremii.

,,Nobletea nu sta in trandavie, ci in activitatea depusa in interesul statului si al familiei’’, spunea Bernardino da Siena. Impreuna cu trandavia el condamna melancolia, asceza inutila si renuntarea. El vede in activitatea cetateneasca conditia esentiala pentru realizarea unei personalitati integrale si libere.

Planul cel mai complet de educatie umanista se datoreaza lui Pier Paolo Vergerio, care a cuprins in celebra sa scriere intitulata, Despre moravurile nobile si despre studiile liberale, preceptele potrivite pentru a forma fii de nobili, obligati sa se intruiasca, pentru a merita conditia sociala pe care au mostenit-o si pentru a se dovedi capabili sa  administreze bunurile.

Scopurile educatiei umaniste sunt de a intari pornirile bune si de a indrepta pe cele rele, mijlocul cel mai eficace de a realiza aceste lucruri fiind acela de a stimula prin exemple clasice iubirea de lauda si de glorie. Vergerio intra apoi in toate amanuntele pedagogice practice: cum trebuie paziti baietii de unele vicii, de desfrau, de minciuna, de lene, de excese la mancare si bautura, si cum trebuie deprinsi sa fie respectuosi cu superiorii si amabili cu inferiorii.

Tinerii, nu numai cei dotati, ci si cei mediocrii, trebuie pusi sa studieze inca din copilarie si deprinsi cu ideea ca trebuie sa invete toata viata. ,,Timpul de studiu nu o sa se termine niciodata.’’

Rolul educatiei este de a cultiva diferite dispozitii innascute ale omului. Astfel, tinerii trebuie sa fie pusi din vreme la munca grea si aspra, pentru ca prin staruinta si truda sa dobandeasca lauda adevarata si multa gratie. Parintii trebuie sa creasca copii, astfel incat o data cu inaintarea in varsta sa sporeasca in invatatura si stiinta.

Invatamantul umanist era la inceput ambulant, dar apoi s-a dezvoltat si in afara universitatilor, care erau dominate de Biserica.

Acestismul clerical, ca model oferit laicilor, venea in contradictie cu realitatile unei epoci in care activitatile comercial-mestesugaresti si cele financiare devenisera preponderente in orase si in care noile paturi sociale erau animate de imbogatire prin orice mijloace. Pentru negustori, mestesugari si bancheri se manifesta acum rationalitatea, spiritul de economie, curajul in afaceri, constientizarea propriilor valori etc.

In aceasta noua morala care a luat nastere, prestigiul individului, al familiei, respectul concetatenilor erau legate de succesul in afaceri, de realizarile personale, de trairea bucuriilor cotidiene.

Noul ideal renascentist se afla in opozitie cu idealul medieval, el avand la baza virtutea, care presupunea inteligenta, spirit intreprinzator, stapanire de sine, barbatie.

In Evul Mediu, scolile si universitatile se aflau sub autoritatea Bisericii, aici pregatindu-se viitorii slujitiori ai bisericii. Erau supuse spre dezbatere doar lucrurile, doctrinele admise de catre Biserica, limba de predare fiind latina, iar metoda folosita, era scolastica.

In secolul XV apare o noua conceptie despre scoala la Florenta prin aparitia umanismului civic, al carui scop era acela de a forma atat buni cetateni pentru oras, cat si oameni intreprinzatori, capabili sa raspunda cerintelor economiei capitaliste aflate in curs de dezvoltare. Se pune accent pe studiile umaniste, fiind evidentiat rolul culturii in opera de infrumusetare intelectuala a omului.

Scpurile umanismului civic erau acelea de a forma oameni activi si intreprinzatori care sa isi foloseasca insusirile pentru a-si creea o soarta mai buna, precum si buni cetateni care sa apere interesele cetatii.

Omul este o structura complexa, intruchipata intr-o fiinta individuala, dar existenta lui pe pamant se desfasoara in mod armonios cu celelalte fiinte umane, cu semenii sai. Omul trebuie sa fie un bun cetatean, sa indeplineasca interesele cetatii, ca si cand ar fi interesele sale. Astfel, preocuparile omului sunt diverse, el  fiind interesat de tot ceea ce inseamna cunoastere, de activitatea spiritului, de toleranta fata de semenii sai, de libertatea civica si spirituala.





Aceasta toleranta functioneaza si pe plan religios. Curiozitatea teoretica a umanistilor fata de alte religii si confesiuni, reusind sa stimuleze chiar la unii dintre ei, precum Giovanni Pico della Mirandola, un sincretism religios motivat rational, se exercita si in plan practic, ceea ce conduce la un fel pacifism (Erasmus concepe proiectul unei confederatii a statelor crestine, care sa nu se manifeste agresiv, razboiul fiind considerat o ospita a diavolului, fata de alte religii).

Un alt aspect pe care il cunoaste umanismul, este cel erudit.

Reprezentantul cel mai de seama al eruditiei, este Laurentiu Valla  1405-1457, al carui criticism a atins un grad de precizie si de adancime pe care umanismul italian nu il va putea intrece. A pus bazele lexicografiei moderne, si prin exemple luate de la cei mai buni autori clasici, explica sensul cuvintelor rare sau obscure, si fixeaza nuanta locutiunilor particulare. Din acestea a invatat Erasmus din Roterdam sa scrie latineste corect si elegant.

Analiza critica a operelor literare nu a aratat umanistilor numai adevarul ci si frumusetea literaturii clasice.

Manifestarea umanismului

Renasterea s-a raspandit in Europa din prima jumatate a secolului XV pana in primele decenii ale secolului XVII. Ea s-a manifestat in intervale diferite ale acestei perioade.

Baza ideologica a culturii renascentiste a constituit-o umanismul care a reusit sa se raspandeasca cu o rapiditate uimitoare in toate statele unde conditiile au fost prielnice.

Aparut in spatiul fostului Imperiu Roman, in orase care erau obisnuite cu invatamantul universitar, precum Roma, Padova, Venetia, Florenta, umanismul s-a raspandit rapid in Peninsula, fiind favorizat de mecenatismul Seniorilor si Principilor, care sprijineau invatatul.

In jurul anului 1440 vestitul tipograf german Johannes Guttenberg a reusit sa realizeze o inventie extraordianara, tiparul, asezarea in pagini a literelor mobile. Aceasta imprimare a paginilor cu litere mobile constituie baza tiparirii moderne, care a cunoscut o raspandire extrem de rapida, in spatii vaste de pe tot cuprinsul batranului continent, lucru ce a permis difuzarea cartilor tiparite pe intreg cuprinsul Europei. Astfel, in secolul XVI sunt publicate intre 150000-200000 de lucrari, in mai mult de 150 de milioane de exemplare.

Descoperirea, colectionarea, comentarea si apoi editarea critica a manuscriselor a facut posibila aparitia primelor biblioteci mari, unele dintre ele avand statut politic, aceasta fiind datorata in mare parte sprinului unor principi mecenati. Ducelele Frederico de Montefeltro a pus bazele la Urbino uneia dintre primele biblioteci ale epocii renascentiste. In jurul anului 1437 apare la Florenta bilioteca Medici-Laurenziana, sub directa supraveghere a lui Cosimo de Medici. Din bogata colectie de manuscrise grecesti a cardinalului Besarion, refugiat din Bizant, s-a constituit in anul 1460 la Venezia celebra biblioteca Marciana. La, Roma din vechea colectie de manuscrise a papilor s-a format sub pontificatul lui Nicolae V Biblioteca Apostolica Vaticana, organizata apoi de renumitul Papa Sixt IV drept cea mai importanta biblioteca pontificala.

In afara de acestea bibliotecile contineau datorita interesului manifestat de umanisti si lucrari provenite din alte spatii culturale si spirituale. Umanistii inaugureaza preocuparile pentru diciplinele exacte si experimentale precum matematica, astronomia, fizica, geografia, chimia, biologia, medicina.

Un alt factor al manifestarii ideilor umaniste este educatia, care reprezinta dupa cum am precizat, un factor care i-a preocupat pe umanisti in mod deosebit. Astfel, tanara generatie intra in contact cu antichitatea prin intreprinderea cunostintelor privind gramatica, retorica, logica, stiintele naturii, acestea ramanand aproape aceleasi din antichitate, cu mici schimbari totusi, unele fiind chiar semnificative. In multe orase au fost infiintate colegii care aveau scopul de a pregati oamenii pentru viata laica, in mare parte. Ideile innoitoare ale umanismului au patruns in multe universitati precum cele din Viena, Cracovia, Florenta etc.

In aceasta perioada se constituie statele centralizate, se dezvoltat o patura mijlocie a orasenimii, cresterea nevoii de oameni stiutori de carte care au dus la decaderea latinei ca limba de cultura si la impunerea limbilor nationale, si la aparitia scrierilor in limbile nationale.









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani