Manastirile din Moldova arhitecturi religioase din Moldova referat






Evolutia arhitecturilor religioase din Moldova

 

Pe aceasta palma de Tara Moldovei, precum cele patru vinturi dezlantuite, se rostogoleau in lung si lat calarimi crispate la chip, stropsind linistea din suflete, luind in copite icoana frumosului... Si omul stergandu-si obrazul scuipat, cioplea indaratnic ascunse lacase - in padurile si stincele pripoase de pe Raut si Nistru inca din veacul al XIII-lea se adaposteau, fugind de urgia hoardelor pagine , monahi si sihastri cete de tarani. Astfel aparut-au o sama de schituri rupestre, precum cel de la Butuceni,sau cel de la Horodiste, sau cel de la Saharna... Intrari tainuite, ferestre mici scobite, chilii strimte, naosuri fara frumuseti de prisos... Insa, si in aceasta sgircenie a pietrei mina mesterului a simtit potrivirea umbrei si luminii, muchiei si ovalului, asprimii si blindetei.Istoria arhitecturii religioase din Moldova intruneste mai mult de sase secole (XIV-XX). Asadar, daca s-ar face o analogie cu starea lucrurilor inregistrata in Bulgaria, Serbia si in special cu Tara Romanesca, state care au parcurs in istorie o cale asemanatoare, s-ar constata ca arhitectura Moldovei a cunoscut mai multe procesede inviorare. In ce priveste arhitectura ecleziastica din Moldova sec. XIV-XVII, ea defineste o periodaa independenta a arhitecturii si constructiilor de cult, fapt ce demonstreaza ca sec. XVIII a unit particularitatile arhitecturii medievale din principatul Moldovei cu tipuri si stiluri noi, elaborate in sec. XIX si care prezinta o perioada specila in arhitectura. Ca si in alte state europene, manastirile din Moldova medievala au fost consolidate printr-o incinta solida din piatra. Bisericile Moldovei din sec.XIV-XVII prezinta monumente originale si apartin scolii Moldovenesti de arhitectura. Arhitectura din Moldova poate fi comparata cu cea a tarilor balcanice, arhitectura carora a avut o influienta puternica asupra arhitecturii altor tari, demonstind caracterele asemanatoare si principiile apropiate formarii lor. Caracteristica principala a arhitecturii Moldovei din sec. XIV-XVII consta in conexiunile ei cu traditiile artei decorative moldovenesti, cunoscute inca din sec.XIII. Manastirile din Moldova se caracterizeaza, de regula, printr-o asezare arhitecturala planimetrica inchisa, de tip concentric. Conceptia dispunerii ierarhice a edificiilor in complex a fost frecventa nu numai in moldova, ci si in Bulgaria, Rusia, precum si in toate tarile europene din epoca medievala. Unul din cele mai vechi asezeminte monastice din Tara Moldovei este Manastirea Adormirii Maicii Domnului de la Capriana. Urzita pe vremea lui Alexandru cel Bun, manastirea a fost innoita pe la 1470 de catre Stefan cel Mare. La zidirea ei au pus mina si mesterii lui Petru Rares. Prin 1541 manastirea a fost savirsita de Stefan Rares si Alexandru Lapusneanu, carele printr-un hrisov din 11 aprilie 1559 au daruit manastirii 12 sate. O asezare monastica veche este si Manastirea Curci. Se crede ca a fost intemeata de Stefan cel Mare, dar fiind pustiita in nenumarate dati, a renascut abea in veacul al XVIII-lea. In podoabele bisericilor si caselor de piatra manastiresti ca si in zidirea tuturor bisericilor, inaltate pe intinsul Moldovei, predomina motivele de izvod baroc si motivele de neoclasic. Aceasta impletire de motive din vremuri si izvoade diferite dainuie in asezarea de hram al manastirilor Hinca, Hirjauca, Girbovet, Dobruja, Japca...Doar biserica manastirii Rudi, este deosebita, fiind inaltata dupa vechile izvoade din Tara Moldovei. Inscrisa de minune in palma unei vai adinci si albind pe urzeala verde neprihanita a padurii, acest lacas este un model de rara potrivire de masuri si linii cu povirnisul si natura in care i s-a dat locul. In Muntenia si Moldova au fost zidite multe cetati si ansambluri arhitecturale manastiresti. Aporul mesterilor autohtoni in crearea formelor de artanationala se exprima prin introducerea traditiilor si a inovatiilor originale in arhitectura si arta.

Comparind arhitectura din Moldova cu cea din tarile balcanice si din Bizant pot fi relevate particularitatile si principiile lor de formare. In timp ce arhitectura bizantina se folosea indeosebi planul centric, in cea a Moldovei se prefera planul longitudional, acceptinduse conceptia miscarii in spatiu. Trei abside ale altarului respectau trei puncte cardinale (nord, sud, est). Spatiul longitudional al corabiei bisericii moldovenesti se transforma treptat intr-un spatiu centric al altarului. In 1774, conform tratatului de pace de la Cuciuc-Cainargi, Rusia devine protectoarea Moldovei. Fondarea majoritatii bisericilor si manastirilordin a doua jumatate a sec. XVIII se datoreste si unei stabilizari relative a situtiei interne. La 1780 dominatia exclusiva a Imperiului Otoman asupra Moldovei incepe sa fie din ce in ce mai sabotata de controlul insistent al Rusiei. Totusi, devastarile permanente si incendiile au fost oprite, atestindu-se realizari remarcabile si o ascensiune a arhitecturii monumentale si a celei civile, fapt ce a servit ca premisa pentru fundarea si zidirea bisericilor si manastirilor din lemn si piatra, mai cu seama in ultma treime a sec. XVIII. In epoca la care ne referim, manastirile se bucurau de o mare autoritate si de o mare sustinere din partea populatiei. Majoritatea complexelor monastice(“Harbovat”, “Harjauca”, “Curchi”, “Tabara”, “Saharna”, “Calaraseuca”, “Rudi”, “Dobruja”, “Suruceni”, “Condrita” etc.) fusesera zidite anume in aceasta perioada. In Basarabia, ca si in Bulgaria si Serbia, mmanastirile continuau sa reprezinte centre de cultura, instruire, studiere a religiei si pastrare a limbii materne. Fiind plasate pe locuri pitoresti, pe coline inalte, in inima codrilor, pe malurile umbroase ale riurilor sau riuletelor, linga izvoarele cristaline sau in locurile greu accesibile dusmanilor, manastirile serveau si drept adapost in cazul navalirilor straine. De obicei, manastirile erau imprejmuite cu garduri nu prea inalte din piatra. Constructia lor incepea prin construirea chiliilor, in a caror apropiere se inalta biserica, mai tirziu anexindu-i-se constructiile auxiliare. In sec. XVIII manastirile din basarabia isi pierd calitatea de fortificatii si ansambluri memoriale, pastrindu-si doar menirea lor religioasa si culturala. In sec. XIX arhitectura ecleziasticapastreaza elementele arhitecturii traditionale moldovenesti, bisericile noi inscriindu-se in sirul monumentelor construite in stil clasicist, care, totusi, “parasea sccena” europeana. La sfirsitul sec. XIX-inc.sec. XX arhitectura manastirlilor este dominata de electism, revine la stilurile istorice sau la arhitectura national-romantica cu elemente decorative. Astfel, dupa o durata de persistenta a arhitecturii traditionale autohtone, arhitectura manastirilor din Basarabia trece la implementarea de noi stiluri si tipuri, inscriindu-se in contextul arhitecturii europene, dar cu o anumita intirziere.

26258hyn82gon1h

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

Stilul arhitecturilor din Basarabia Pentru Romani, Bizantul pezinta antichitatea, legatura cu marea traditie clasica greco-romana si solidaritaea, ca geneza arhitecturala, cu civilizatiile occidentala. In aceasta ordine de idei, studiul artei si al arhitecturii bizantine are o importanta deosebita. Arta bizantina a influientat arhitectura ecleziastica din multe state, in special cea din tarile balcanice, din Moldova, Armenia, Georgia, Rusia, Ucraina, etc. In sfirsitul monumentelor arhitecturale biyantine pot fi incluse biserici si manastiri din Basarabia (“Biserica Adormirii” din Causeni, “Biserica Adormirii, din complexul monastic de la Capriana” etc.). In principatul Moldovei, arta bizantina a patruns prin filiera Greaca, prin calugarii de pe muntele sfint Athos, cu care se stabilisera legaturi inca de pe timpul domniei lui Stefan cel Mare. Inca din sec.X, dupa fundarea manastirii “Lavra” (963), muntele Athos devine centrul crestinismului ortodox si al artei religioase bizantine. In pictura, stilul bizantin fusese preyentat prin diverse mozaicuri, fresce, icoane, miniaturi-figuri ascetice de tinuta rigida, culori vii si fond aurit, prin lipsa perspectivei si a volumului imaginar. Elementele specifice a stilului bizantin intilnim in picturile “Bisericii Adormirii” din Causeni. In perioada dominatiei cruciate (1204-1261) mesterii bizantini au desfasurat o ampla activitate in tarile balcanice. Traditiile arhitecturii bizantine au ajuns sa influienteze constructiile de cult din stinga si din dreapta Prutului. Un merit deosebit in propagarea culturii ecleziastice bizantine i-a revenit calugarului Grigore Timblac (1364-1418) care, in timpul domniei lui Alexandru cel Bun, a exercitat functia de sol al Moldovei la Constantinopol (1401). Grigore Timblac a reinoit relatiile dintre biserica moldoveneasca si patriarhia Constantinopolului. Sau pastrat si azi monumente ecleziasticecare poarta amprenta culturii si artei bizantine sau a altor culturi. Asadar, monumentele arhitecturale din Moldova intrunesc caractere si principii asemanatoare cu cele bizantin, imbina motivele arhitecturii bizantine cu trei abside, expuse in plan de tip cruciform central, cu elemnte gotice in decorul fundatiei: nise-firide, cu motive de arc vertical. Vizavi de alte zone din Europa centrala sau occidentala, Moldova medievala constituia o arena de permanente actiuni militare. Din aceste considerente, complexele monastice din Moldova medievala (“Moldovita”, “Sucevita”, “Putna”, “Capriana”, etc.) indeplinesc si funtia defensiva, pastrindu-si si alte functii. In arhitectura lor se observa elemente constructive balcano-bizantine: plan patrulater regulat cu turnuri de colt rectangulare; ansamblu trainic consolidat; ziduri masive cu substructie de lemn; santuri de aparare si poduri basculante. Ca si in alte state balcanice, manastirile Moldovei erau amplasate in locuri pitoresti, greu accesibile, departe de civilizatie. Originalitatea arhitecturii Moldovei o constituiau traditiile autohtone ale artei decorative vechi. Arhitectura bizantina a influientat puternic compozitia bisericii Moldovenesti. Facind o paralela intre biserica moldoveneasca cu trei abside si biserica monotipica bizantina putem stabili elementele lor specifice. Astfel, arhetipul bizantin are absidele aproape egale, in timp absidele de nord si de sud ale bisericilor moldovenesti sunt mai mici decit absida estica; arhitectura ecleziastica bizantina foloseste planul de tip cruciform centric, cea Moldoveneasca ofera primatul structurii planimetrice cruciforme longitudionale. Istoria artei din Basarabia nu poate fi studiata fara cunoasterea artei bizantine. Spiritul bizantin e prezent in expresiile sale plastice. Datorita influientei stilului balcano-bizantin arhitectura ecleziastica din Basarabia a atins perfectiunea propriilor structuri planimetrice si de volum. Acest fapt a conditionat armonia si frumusetea bisericilor din tinut. Stilul bizantin a avut rezonante in arhitectura ecleziastica din Moldova si in perioada tardiva. Este evident ca traditiile si motivele arhitecturii bizantine provin din traditiile clasice, suprapuse peste structura religioasa crestina. Deci, arhitectura Moldovei imprumuta de la cea bizantina structura planimetrica a bisericilor si, mai cu seama, planul cruciform cu trei abside, incununate cu una sau cinci cupole.

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

Manastirea rupestra “Tipova”

Este situata pe malul drept al Nistrului, linga satul Tipova, judetul Chisinau. Manastirea este zidita pe virful unei stinci abrupte, deschizind o priveliste fermecatoare a luncii fluviului nistru. Pe poteci inguste , pline de taine si vraje, urcind printre stinci abrupte, ajunge la intrarea in manastirea care e situata la marea inaltime. Ea a fost fondata la inc. sec. XVI, unele documente istorice atestind-o mai devrema sec. XII-XIV. Despre manastirea-cetate de la “Tipova” sau creat citeva legende. Se spune ca anume aici marii domnitori Stefan cel Mare s-ar fi cununat cu sotia sa Maria Voichita. O alta legenda relateaza ca in zona acestei manastiri si-a sfirsit viata poietul din mitologia greaca Orfeu si ca mormintul lui s-ar afla intr-o nisa de la poalele cascadei, putimd fi recunoscut dupa o lespede cu 7 gauri. Se mai spune ca in 1756 domnitorul Radu Racovita ar fi donat mosiilor schitului manastirii “Dobrivat” din judetul Vaslui. Manastirea rupestra “Tipova” e perfect armonizata cu natura din jur. Este sapata in rocile calcaroase. Primele incaperi ale scitului au fost construite mai la nord de actuala manastire, intr-o stinca, pe deasupra unui mal abrupt.Cu lumea inconjuratoare scitul era unit cu o carare foarte ingusta, marginita pe de-o parte de prapastie, ceea ce le ajuta pe calugari sa se apere de atacurile dusmanilor. In vremurile mai apropiate calugarii s-au mutat mai spre virful muntelui.Partea noua a manastirii se deosebeste de cea veche prin forme geometrice bine pronuntate. In biserica se afla un iconostas si cinci rinduri de icoane din a doua jumatate a secolului al XVIII-lea si inceputul secolului al XIX-lea. Mesterii populari anonimi tineau cont de relieful localitatii, straduindu-se sa transforme colosul de piatra intr-o compozitie arhitecturala subordonata unei conceptii artistice. Intr-adevar, locul situarii manastirii rupeste este foarte pitoresc, oferind o exceptionala si incomparabila panorama. Manastirea include trei niveluri, numarind mai multe incaperi inclusiv doua biserici. Prima se zice ca a fost construita in sec. XIII—XIV, a doua mai recent, in sec. XVI—XVIII, clopotnita, chiliile, trapeza, camarile, si alte incaperi gospodaresti—in sec. XIX. Cele peste 20 de incaperi sint unite intre ele prin scari si galerii interioare, de trecere si legatura. Impresionaza mai ales biserica “Adormirii Maicii Domnului”, care e destul de spatioasa, fiind de tip bazivical si avind peretii tencuiti, calota semisferica boltita imitind cerul. Manastirea a fost inchisa in 1949 si redeschisa in 1994. In prezent, functioneaza.



 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

Manastirea rupestra “Saharna”

Nucleul istoric al manastirii il constituie un vechi schit rupestru intemeiat in 1776. In anul 1777 cu 200 de metri mai jos a fost intemeiata manastirea sf.Treime.Complexul monastic era amplasat pe doua terase centrul compozitional il alcatuiau cladirile din lemn al bisericii de vara si bisericii de iarna, casa staretului, chiliile si trapeza.In prima jumatate a secolului al XIX-lea, constructiile de lemn au fost inlocuite cu cladiri de piatra. Intre 1818-1821 pe terasa superioara a fost construita biserica de vara sf. Treime cu o clopotnita in partea de vest. Iar in 1836 a fost ridicata biserica de iarna Adormirea Maicii Domnului. Pretutindeni te insoteste o abundenta navalnica de fermecatoare peisajele, de corul excelent al unei adevarate “guri de rai”. De la stinca Grimidon, locul cel mai inalt al traseului ce uneste orasul Rezina cu manastirea, drumul coteste brusc la dreapta si ajuge la poalele complexului manastiresc Saharna. Aceata este hramul “Sf. Treime”. Ansamblul este situat intre trei vai inguste si este inconjurat de piscuri stincoase si abrupte. Unele documente fac trimiteri la 1777, an ce corespunde reinoirii bisericii de catre schilnicul Bartolomeu. In 1857, manastirea a fost din nou reparata si reamenajata, iar in anul 1900 a fost extinsa si i s-a adaugat un iconostas din lemn deosebit de original. Manastirea rupestra este construita din doua incaperi, din chilii, edificiul bisericii si spatii auxiliare. Are dimensiunile de 17×5 m. Terasa larga uneste toate elementele ei si formeaza o compozitiealungita, multiaxial-simetrica in ansamblu si asimetrica in elementele componente. Planul bisericii “Buna Vestire ”are forma uni patrulater cu lungimea de 5,3 m si latimea de 4,1m. Inaltimea este de 2,5m. Peretii si plafonul manastirii sint intr-o stare buna. Planificarea ei structurala se caracterizeaza printr-o interdependenta complicata a spatiilor ce trec unul in altul si creeaza anfilada incaperilor, marirea lor treptata si extinderea exteriorului fatadei. In prezent manastirea functioneza.

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

Manastirile rupestre “Butuceni” si “Pestera” Prima aparitie oficiala a informatiei despre manastirea data apare in 1612, in documentul cu rugamintea calugarilor fata de domnitorul Stefan Voda, de a li se preda paminturi linga satul Golaesti. Manastirea nu e mare, doar pentru 10-12 calugari. La inceput avea intrarea dinspre Raut, se ridicau trepte sapate in piatra. De-a lungul peretilor se intind chiliile. La stinga de chilii se afla biserica manastirii. Incaperile ei sunt spatioase si pline de lumina, care patrunde prin ferestre mari dreptunghiulare, si sunt reflectate de peretii si podurile albe imprimind incaperii un aspect de sarbatoare. Prestolul, dintr-un monolit, cioplit grosolan si crucile sculptate pe pereti, sunt unica impodobire a interierului. Anume acest laconizm al formelor arhitectonice creaza o impresie de curatenie a gindurilor si a intentiilor oamenilor care au trait aici, indreptindu-si toate aspiratiile in cer. Se incadreaza in sirul celor 6 complexe de pesteri descoperita in zona Butucenilor, din care, dupa cum au stabilit arhitectii V. Grosu si C. Vasilachi, sau format mai tirziu doua manastiri. Prima a fost manastirea “Butuceni”, biserica careia a fost construita in anul 1675 de pircalabul de Orhei, Bosie. In peretele ei de nord sunt sapate trei deschizaturi care duceau spre o terasa astazi ruinata. Visarion Puiu, in 1919, mentiona ca manastirea Butuceni avea livezi , vii si mora. Arhitectura manastirii e cunoscuta printr-o sobrietate notorie si o autentica severitate. In coridorul propriu-zis al manastirii se poate ajunge strabatind o galerie. Biserica consta dintr-un pronaos de forma neregulata, cu o suprafata de 3,6 m², naosul avind dimensiunile de 6×4 m. Altarul e situat in continuarea naosului. In spatele altarului se afla diaconicon. In peretele sudic al altarului a fost sapata prosconidia. In ea se pastra cartile bisericesti si alte vestigii. S-a pastrat masa altarului, sapaturile in pereti indicind locul icoaneleor. La mijlocul incintei era situat iconostasul. Biserica manastirii poseda o clopotnita de plan patrulater, doua niveluri, decorata cu deschizaturi orientate in 4 parti. Clopotnita se ridica deasupra stincii si e pastrata excelent pina in zilele noastre. Stilul ei arhitectural se apropie de cel clasicist. Manastirea avea 12 chilii. Una din ele, cu dimensiuni mai mari, se presupune ca fusese a egumenului. Spatiul lor era de un ascetism exacebat. Pe vremuri manastirea exercitase functia de bastion si de refugiu. In urma unei prabusiri la inceputul secolului al XVIII-lea, toate accesele in manastire au fost surpate si calugarii au fost nevoiti sa paraseasca locul adaptat. In anul 1820 locuitorii satului Butuceni au sapat in stinca un tunel de douazeci de metri.Intrarea cea noua a fost impodobita cu un portal. In anul 1890 a fost ridicata o clopotnita mica. La un km departare exista un complex mai vechi, cu doar citeva incaperi sapate tot in piatra-manastirea “Pestera”. Usile sint blocate cu caramida. Cea mai mare pestera este rezervata bisericii propriu-zise, acesta din urma semanind cu biserica de la complexul “Butuceni” si fiind tot uninavala. A doua manastire Pestera are spatiile bazilicale interconectate si complexe. Ele creaza o anfilada a incaperilor situate pe axa longitudinala. Odata cu cele doua complexe a fost inchisa si manastirea. In prezent manastirea Butuceni functioneaza.

Manastirea “Rudi”

Este situata in judetul Soroca, plasata pe pe locul unde riul Bulboaca se varsa in apele Nistrului. Se ascunde printre codrii seculari de pe stincile abrupte ale Nistrului, mai fiind si inconjurata de o incinta din piatra. Biserica manastirii a fost construita de Duca Voda, in 1777, pe mosia fratilor Andronache si Teodor Rudi, cu mijloacele lor si ale negustorului Donciul din Movilau. Ea a fost finisata pe timpul domniei lui Grigore Alexandru Ghica, 1828. Data fondarii este confirmata de inscriptiile ce s-au pastrat pe zidul bisericii. Si pentru ca pe acest loc se afla un izvor, apa caruia facea minuni, anume aici a fost zidita manastirea “Rudi” a fost inchis in 1846, printr-o decizie a autoritatilor ierarhiale si a fost subordonat parohiei din satul Rudii de Jos. Locasul a fost inchis pe motiv ca mosia familiei Rudi a fost cumparate de boierul Mihail Bogos; care a ruinat si distrus si avutul manastirii. Manastirea isi reea activitatea peste 75 de ani, la 24 octombrie 1921. Au fost construite 8 chilii pentru frati, o bucatarie, depozite, un beci, un bloc de piatra cu trei balcoane, o scoala pentru dascali care in 1940 a fost transferata la Balti. In 1948 manastirea a fost din nou inchisa. In incinta ei a fost organizata o scoala de tip sanatorial pentru copii. In 1992 manastirea se redeschide. Cele doua biserici de pe teritoriul manastirii si-au reluat activitatea. Una din ele, biserica de vara “Sf.Treime” constituie centrul compozitional al manastirii. Cladirea bisericii, asemeni unei flori sculpate, are absidele in forma de petale rotungite, iar turla binereliefata are forma unui pistil. Privit din apropiere, edificiul capata o monumentalitate lucida, absidele semicilindrice se transforma in trei turnuri impunatoare, ce se unesc parca pentru a ridica pe umerii lor tamburul cu acoperis in forma de satra. Monumentul se caracterizeaza prin forme compacte. Pertii bisericii “Sf. Treime” sunt ornamentati cu arcuri situate in doua, iar uneori in trei registre. Ritmul arcurilor pare a fi vioi si variabil. Pitorescul formelor caracterizeaza si arhitectura din interiorul bisericii. Pe teritoriul manastirii, alaturi de biserica “Sf. Treime” se mai afla corpul cu 2 etaje si cu un turn al fostei scoli pentru dascali, construita in anul 1936 de renumitul arhitect si profesor universitar V.A. Voitehovschi, (originar din Soroca), si citiva mesteri iscusiti din Valcinet. Cladirea se inscrie reusit in ansamblul general al manastirii, fiind proiectata in acelasi stil vechi moldovenesc cu influiente romantice. Este construita din piatra bruta neprelucrata, incununata cu o turla poliedrica. Biserica “Sf.Treime” este renumita prin picturile si frescele sale, amplasate in nise si executate, la opinia noastra, de pictori italieni. Lungimea bisericii este de 18,0m, latimea-12,0m, coieficientul proportiilor—1,5. Inaltimea turlei, impreuna cu crucea e de 20m. Biserica de iarna e mai mica si se inalta pe un turn in stil rural autohton. Manastirea Rudi se caracterizeaza printr-un stil vechi moldovenesc bine pronuntat. Usi si ferestre cu ancadramente semicirculare pot fi intilnite si la biserica “Sf. Dumitru” din Orhei, constuita de domnitorul Vasile Lupu, precum si la paraclisul din cetatea Hotin. Profilurile ancadramentelor sunt proprii formelor arhitecturale anterioare si poarta amprenta stilului renascentist si a celui gotic. Orientarea bisericii “Sf. Treime” dupa altar este estetica cu o deviere de 20º spre nord. Manastiea “Rudi” este situata pe locul de infratire a branistilor Calaraseuca, Arionesti si Rudi, unde se imbina de minune monumentele naturii cu rarele specii silvice, introduse deja in “Cartea Rosie”.  

 

Manastirea “Hincul”

E situata in judetul Ungheni, in codrii seculari. Istoria fundarii manastirii e intretesuta intr-o frumoasa legenda, rtansmisa din generatie in generatie, in care se spune ca odata, in preajma iernii, o tinara fecioara, parasind cuibul parintesc, s-a ratacit prin padure. Primavara, la topitul zapezilor, a fost gasita de niste ciobani, care voisera s-o scoata din vizuina si s-o duca acasa. Copila ar fi declarat ca v-a iesi din ascunzatoare doar in clipa in care v-a auzi dangat de clopote. Auzind despre dorinta copilei lor, parintii au hotarit sa zideasca in apropiere un schit. Legenda nu este, insa, prea departe de realitate. Se spune ca marele stolnic Mihail Hincul, renumit mosier, dupa dorinta a unei fiice a sale, a intemeiat in 1678 schitul, care ii poarta numele, fiica calugarindu-se cu numele Parascheva. In acest scop ea a daruit schitului mosia Secareni, cu cele 1040 ha de pamint. Insa din cauza navalirilor tptarilor maicile au fost nevoite sa plece in alta parte lasind pe la mijlocul sec. XVIII schitul in parasire. Atunci urmasii familiei Hincu au rugat pe ieromonahul Varlaam din manastirea Varzaresti sa vina sa ocupe schitul si sa aiba grija de el. Cu dinsul au venit citiva calugari care impodobira imprjmuirile schitului cu gradini, livezi si vii, repara chiliile si, astfel, manastirea “Hincul” deveni locuita de calugari. In 1808 manastirea era deja stapinitoare deplina a intregii mosteniri primite de la familia Hincu. In 1836, in timpul egumenului Dosoftei, sschitul se transforma in manastire. In locul bisericii de lemn, construite in 1678, el zideste in 1835 una din piatra—cu hramul “Cuvioasa Parascheva”, ridicind corpuri de chilii pentru calugari, aducind apa in manastire si facind o serie de ameliorari. Manastirea are doua biserici de piatra: --biserica de vara, ridicata de egumenul Dosoftei in 1835, cu clopotnita si cu hramul “Cuvioasa Paraschiva” -- biserica de iarna, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, zidita in 1841, linga ea aflindu-se trapeza, hotelul, apartamentul egumenului si 9 chilii. Pe fatada ei se observa 28 coloane din piatra. In incinta manastirii mai sunt construite incaperi-chilii cu 12 sectii, ocupate de frati. Mai exista 6 case separate—chlii pentru calugari. Manastirea avea o bibleoteca bogata, un hambar, o crama, un atelier de timplarie, o fierarie, alte anexe gospodaresti. In 1884 pe linga manastire a fost creata o scoala cu orfelinat pentru 10 copi, ateliere pentru tesutul covoarelor si broderie artistica. In 1940 manastirea se afla in plina inflorire. In anul 1956 ea a fost inchisa, aici organizindu-se o casa sanatoriala. E regretabil ca bibleoteca ce pastra carti rare si valoroase, hrisoave vechi, documente ce confirmau romanitatea teritoriului a fost distrusa. In anul 1990 manastirea a fost redeschisa.





 

Manastirea “Harbovat” sau “Garbovat”

Este situata, pe valea riului Ichel, in judetul Ungheni. Din partea dinspre est este inconjurata de livezi si vii minunate. La nord se invecineaza cu satul Hirbovat. Spre est si spre sud e strajuita de pitoreasca vale a riului Ichel—un loc deschis, fermecator. Manastirea a fost intemeiata in 1730 de catre boierul Constantin Cartuz. Unii specialisti considera, insa, ca a fost intemeiata in sec.XVII de niste calugari fugari, veniti din Podolia. Pina in 1812 manastirea a fost de trei ori incendiata si distrusa de catre turcii si tatarii navalitori din Bugeac. A fost nimicita intreaga arhiva a manastirii. In manastire exista o biserica de zid, cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”, construita in 1816 de fostul sef al jandarmeriei din Chisinau, Stefan Lupul, si de sotia acestuia Elena, nascuta Braiescu. In acesta biserica se afla vestita icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului de la Harbovat, daruita in 1790 de sotia colonelului rus Nicolae Albaduiev, omorit de un cal naravas chiar la poarta manastirii. Icoana a fost imbracata in argint, aurita si impodobita cu pietre scumpe din contul a mai multor donatori din or. Chisinau. Anual, in lunile de toamna si de iarna icoana era adusa la Chisinau, la biserica Casei Arhierale. Primavara, in ziua de 23 aprilie, se readucea la manastire, raminind acolo intreaga vara. In manastire se mai pastrau unele documente domnesti, privitoare la posesiunile paminturilor manastirii, cel mai vechi fiind semnat de Ioan Duca Voievod la 1671. Din arhivele manastirii aflam ca prima biserica a fost fondata de calugari fugiti din Podolia de la manastirea “Bersad” ca urmare a persecutiilor uniatilor. Manastirea se numeste “Garbovat”, fiindca conducatorul grupului de calugari Ioanichie era garbov si batrin. Una din vechile edificii ale manastirii este biserica “Adormirii Maicii Domnului”, construita in 1816 de Stefan Lupu, sotia Elena si de arhimadritul Serafim. Mai tirziu a fost construita si biserica de iarna. Zidita din piatra, aceasta avea hramul “Sf. Duh”, in apropierea ei aflindu-se o clopotnita cu 6 clopote. La manastire functiona o scoala primara, o biblioteca, o scoala de calugari si de dascali, o tipografie. In aceasta manastire a fost scrisa “Scrisoarea moldo-slava din Harbovat”. Aici se editau si unele lucrari religioase. Astfel, manastirea a jucat un rol de iluminare a populatiei si rol de centru cultural-spiritual. Manastirea se inalta intr-un loc pe care Dumnezeu, intre toate, l-a impartasit cu harurile frumusetei. Garbovatul are nu numai livezi, ci si vii intinse… Parintele econom reaminteste ca “biserica a fost de trei ori jefuita, distrusa si arsa de turci si tatari…, dar de cite ori au aprins paginii biserica au ars toate, numai cit icoana Maicii Domnului o gaseau cu fata in jos in cenusa, intreaga ”. Arhtectura bisericilor de la manastirea “Harbovat”se caracterizeaza prin stilul moldovenesc traditional, cu cu influiente eclectice si in special pseudo-bizantine.

 

yo258h6282goon

 

Manastirea “Noul Neamt”

Este situata in judetul Tighina, pe malul fluviului Nistru. E plasata pe un minunat platou in forma de peninsulacreata pe apele Nistrului si inconjurata din trei parti de apele lui. In fata se inalta o clopotnita cu 5 niveluri, urmata de turlele bisericilor si chiliile albe ce contrasteaza vara cu verdeata abundenta si suculenta a gradinilor, padurilor si viilor inconjuratoare. Manastirea “Noul Neamt” si-a luat denumirea de la vechea lavra din dreapta Prutului, adica de la manastirea "Neamt“, fiind considerata mitoc al acesteia. Intrucit ea a fost intemeeata pe una din mosiile de la Chitcani, se mai numeste si manastirea “Chitcani”. Pastrind timpul de viata calugareasca din lavra “Neamt”, cu ordinea pastrata din timpurile stralucite ale egumenului Paisie Veliciovschi, ea este vizitata cu multa evlavie de credinciosi, fiind considerata printre cele mai autoritare manastiri basarabene. Intemeerea manaatirii dateza de pe timpul domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Se spune ca mai multi calugari din vechea lavra “Nemt”, nefiind de acord cu secularizarea, au trecut Prutul in Basarabia. In fruntea lor se afla unul dintre confesori, numit Andronic Popovici. Impreuna cu ieromonahul Teofan Cristea, care se gasea la mosia manastireasca Chitcani, au cerut binecuvintarea arhiepiscopului Chisinaului Antonie sa ramina in Basarabia, mai rugindu-l sa intervina pe linga Sfintul Sinod de la Sankt-Petersburg pentru a li se da dreptul de stapinire a mosiilor Copanca si Chitcani. Doliantele calugarilor au fost satisfacute printr-un ordin din 1860. Prin decretul imperial din 1864 li s-a permis sa intemeeze aici o noua manastire, cu numele “Noul Neamt” si cu hramul “Inaltarea Domnului”. Serviciile religioase se faceau in doua limbi: romana si slavona. In incinta manastirii se gasesc 4 biserici, clopotnita, casa egumenului, chiliile fratilor, trpeza, spitalul, scoala si tipografia, in cadrul careia au activat renumiti copisti. Cea ami veche dintre toate este biserica parohiala “Sf. Nicolae”, construita intre anii 1830—1834, in traditiile stilului arhitectural moldovenesc tardiv (sec. XVIII). Pina in anul 1867, cind sau finisat lucrarile de constructie a caredrei “Sf. Inaltare”, biserica “Sf. Nicolae” a indeplinit rolul de catedrala. Cladirea catedralei manastirii a fost construita intre 1867—1878. Biserica “Sf. Cruce” e inatata in anul 1885. La sf. sec. XIX a fost ridicata clopotnita cu cinci niveluri. Construita de renumitul arhitect basarabean Al. Bernardazzi. Tot din acea perioda dateaza si biserica “Adormirea Maicii Domnului”. Maloritatea chiliilor au fost zidite pe timul arhimadritului Gherman. Tot atunci s-au construit si cladirile admininstrative si auxiliare. Manastirea avea 502 hectare de pamint, livezi, vii, gradini si stupina. Manastirea prezinta un mare interes istoric, artistic si pesajistic. In 1962 ea a fost inchisa. In vechea biserica parohiala s-a instalt depozitul spitalului, in biserica de vara si in cea de iarna—alte depozite ale apararii civile. In corpurile cu chilii functiona un spital de psihiatrie. Biblioteca a fost nimicita. Templele si icoanele s-au pastrat bine. In clopotnita a fost organizat un muzeu istori. S-a redeschis in 1992. In prezent e restsurata. La manastire functioneaza un corp de barbati. De citiva ani, pe linga manastire activeaza un seminar teologic, care a dat deja citeva promotii.

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

Manastirea “Hirjauca”

Este situata in judetul Ungheni. A fost inaltata pe malul piriului Hirjauca, la poalele unei coline acoperite cu stejari seculari. Drumul ce duce spre ea trece peste dealul cel mare din apropierea gurii Sipoteni. Manastirea de la Hirjauca a fost construita in anul 1740, la poalele unui deal, care inconjoara manastirea din trei directii. Dar ansamblul arhitectural al manastirii s-a format la sfirsitul anilor 30 a veacului al XIX-lea. Gripul de cladiri, in centrul caruia se afla biserica Inaltarea Domnului, cladita din piatra, este complectata de livada, amplasata la poalele dealului.Din 1846 manastirea devine arhiereasca. Primul egumen titular al ei a fost arhiepiscopul Irinarh al Chisinaului, avindu-i ca loctiitori pe parintii Pantelemon si Ilarion, sub care sau facut multe renovari si schimbari. In timpul arhiepiscopului Pavel fusese reconstruit arhondaricul, zidul cu porti mari de fier din jurul manastirii, s-au construit conducte pentru apa de izvor, adusa din padure prin tevi prin incinta manastirii. In 1917, in timpul revolutiei, soldatii rusi au facut mari devastari si au manifesta un barbarism cumplit in manastire: intrind in beciuri au imprastiat cei peste 50000 litri de vin. Dupa anul 1918, cind basarabia a fost eliberata si unita cu Romania, viata manastirii s-a normalizat. La dezvoltarea manastirii a contribuit substantial arhiereul Nicodin al Husilor. In contributia lui s-a extins biblioteca in care au fost aduse carti vechi din Iasi, Bucuresti. Manastirea a ajuns la o mare inflorire. Insa , in anul 1962, la insistenta unui grup de ateisti agresivi, manastirea a fost inchisa. In incinta a fost instaurat un sanatoriu. In altar s-a deschis un bufet, unde se vindea tutun, coniac si vin, iar in biserica se dansa. Timp indelungat biserica de vara a fost sala de dans. In biserica de iarna s-a organizat o sala de tir. Bolnavilor ce se tratau aici li se permitea sa impuste intr-un perete pe care era ilustrat chipul lui Isus Hristos. Astazi biserica de vara este restaurata. Ii lipsesc, insa, iconostasul, vechiul altar din lemn aurit, multe icoane, unele pastrindu-se inca la oamenii din satele vecine. Bisericile se amenajeaza. Sint putini calugari. Manastirea a fost redeschisa in 1993. Biserica de iarna si chiliile sunt in stare buna. Arhitectura specifica a manastirii “Hirjauca” constituie integritatea si comunitatea prezentarii manastirii. Astfel biserica de iarna, chiliile, bucataria si brutaria, trapeza, arhondarit si corpurile chiliilor, grajdul si soproanele sunt construite din unul si acelasi material—caramida. Ca si in timpurile trecute, manastirea “Hirjauca”, pasioneaza o multime de calatori cu peisajul sau pitoresc, armonia intre cladirile manastirii, naturii, livezilor si havuzului. 

 

 

Manastirea “Capriana”

Manastirea Capriana, unul din cele mai vechi asezeminte monastice din Moldova, situata in codrii ce acopera tinutul deluros din centrul Basarabiei, numiti cindva codrii Lapusnei, reprezinta un monument de valoare culturala si istorica exceptionala pentru neamul roman. Localitatea deosebit de pitoreasca, este situata intr-o depresiune incintatoare, fiind inconjurata din trei parti de coline impadurite. Exista citeva ipoteze si legende privitor la data intemeerei manastirii Capriana. Prima ipoteza, adeverita si de Zamfir Arbore in Dictionar geografic al Basarabiei, se afirma ca manastirea Capriana a fost intemeeata de domnitorul Moldovei Petru Rares la 1545. Faptul nu corespunde, insa, adevarul, caci manastirea existase si mai inainte. A doua ipoteza, confirmata de B.P.Hasdeu care a gasit la manastirea Zografu un hirsov pe care l-a tradus din slavona si in care se relateza ca data fondarii manastirii este 19.02.1429. In document se mentioneaza ca Alexandru cel Bun i-ar fi harazit Doamnei Maria si copiilor sai manastirea “Visnevetul”, al carui staret era pe atunci un anume Caprian. Manastirea s-a bucurat si de sprijinul lui Stefan cel Mare, moment ce a condus la crearea legendei precum ca manastirea ar fi fost construita de marele voievod ca amintire a unui popas avut aici cu oastea cu care alunga-se tatarii peste Nistru. Legenda ne spune ca Stefan Voda , impreuna cu bravii sai capitani, ar fi zarit venind spre ei o caprioara salbatica, agera si zvelta. Calaretii si ostenii au inconjurat-o, gata sa-i impinzeasca corpul plapind cu sageti iuti si ascutite. Vazindu-se stimtorata din toate partile si nestiind incotro s-o mai apuce, caprioara se trinti, tremurind in genunchi, in semn de rugaciune, spre a fi lasata in libertate. Soldatii ar fi observat si lacrimi in ochii animalului. In acel moment Doamna, cica, i-ar fi pus mina pe umar voievodului, rugindu-l sa nu traga. Intr-adevar, caprioara, ingenunchiata, implora mila si indurare. Domnitorul, banuind ca poate fi un semn ceresc, darui viata caprioarei, hotarind sa inalte pe acest loc o biserica. Petru Rares impreuna cu sotia sa Elena si fiul lor Ilies, a inzestrat manastirea cu mosii si odoare scumpe. El a daruit manastirii o evanghelie frumos imbracata in aur si argint. Domnitorul A. Lapusneanu, originar din tinutul Lapusnei, a daruit si el pentru vecie manastirii Capriana 11 sate cu paduri, finete si vii. Manastirea avusese o biblioteca bogata, una dintre cele mai vechi din Basarabia. La intrarea in manastire se afla o alee frumoasa strajuita de plopi piramidali. Manastirea avea in posesie 165 ha de pamint, inclusiv livezi, vii, gradini, moara, fabrica de ulei. In 1947 a fost sustrasa si facuta sa dispara fara urma vestita biblioteca a manastirii, au fost alungati toti calugarii. In incinta manastirii s-a organizat un sanatoriu pentru tratarea tuberculozei la copii. A fost furate si distruse aproape toate podoabele bisericesti, cele mai frumoase icoane. In anul 1962 manastirea a fost inchisa. S-a distrus si s-a nimicit totul. La inc. anului 1989, locasul a fost redeschis, incepindu-se lucrari de restaurare si reparatie. Aici a fost organizate cursuri speciale pentru pregatirea preosilor. Viata calugareasca s-a restabilit din nou, manastirea reluindu-si cursul de odinioara.



Manastirea “Curchiul”

Este situata in judetul Orhei, inconjurata de paduri, iar dinspre nord inconjurata de apele riului Vaticiu. Se califica printre cele mai insemnate monumente ale arhitecturii moldovenesti.Potrivit unor legende, a fost intemeiata de catre Stefan cel Mare. Ca ansamblu arhitectural s-a format mai tirziu, in veacurile XVIII-XIX si este compusa din doua biserici, noua cladiri cu chilii, livada si un bazin de piatra. Conform datelor prezentate de P. Crusevan, manastirea ar fi fost intemeeata in timpul domniei lui Stefan cel Mare de catre unul dintre vestitii capitani, si anume, Dumitras Curtea, fapt ce a determinat pe unii cerceetatori sa vorbeasca despre manastirea “Curtea”. Se stie ca spre sfirsitul vietii sale capitanul s-a calugarit, devenind egumen al acestei manastiri. Cea de a doua versiune e ca manastirea ar fi fost intemeeata de Dumitras Curca, fiul unui diac din satul Morozeni. Se zice ca acest Dumitras Curca fusese un tinar zdravan, inzestrat cu puteri deosebite si care, uneori, obisnuia sa jefuiasca prin codrii Orheiului. Odata, omorind niste drumeti, a constatat cu groaza ca si-a ucis proprii parinti. Chinuit de amare remuscari, cu sufletul zdruncinat, indemnat de pustnicul scitului “Rasca”, tinarul s-a calugarit, iar mai tirziu, ajutati de fostii sai adepti, a intemeeat o manastire care i-ar fi purtat numele. Versiunea a treia a fost expusa de V. Puiu. In ea se releva faptul ca odata, cind turcii au jefuit tirgul Orheiului, o parte dintre locuitori au fugit si s-au ascuns in codru, in desisurile ce acopereau cindva colinele din Valea Vaticiului. Urmariti de turci, o parte din fugari, si anume barbatii, s-au acoperit pe locul unde este situata acum manastirea “Curchiul”, femeile, facind o alta tabara, s-au asezat pe locul unde astazi se afla manastirea “Tabara”. In urma unei lupte crincene, crestinii au fost nimiciti, cu viata scapind doar un singur batrin cu numele—Curca. Aflind despre sfirsitul crunt al barbatilor si tatilor lor, femeile au construit pe acel loc o bisericuta de lemn. Schitului i s-a pu “Curca”. Ultima versiune pare a fi aproape reala. Caci au fost gasite documente cu stampila lui Grigore Alexandru Ghica, datind din 1765, prin care Iordache Curca capata dreptul de a stapini paminturile, viile, gradinile si prisaca de pe mosia Morozeni, tinutul Orhei, precum si helesyeul de pe valea Vaticiului cu loc pentru moars, cumparate de la diacomul Isac Morozeanu. Aici a mai fost construita inca o biserica din lemn, cu haramul “Sf. Dumitru”. In 1868, schitul este transformat in manastire, anul 1868 fiind declarat anul fundarii manastirii. Cladirea Bisericii de iarna Sf. Dumitru, construita in 1775 de catre Iordache Curchi, este un exemplu foarte reusit a stilului neobizantin, in timp ce biserica Nasterii Maicii Domnului (1808-1810) este construita in cele mai bune traditii a clasicizmului si paralel au fost folosite metodele barocco. Biserica de piatra “Nasterea Maicii Domnului”, cu o frumoasa clopotnita situata alaturi, a fost cea dintti biserica de pe teritoriul manastirii, denumita biserica de vara. Documentele atesta ca a fost construita in 1810, de catre Teodor Sabau, locotinent in armata rusa, originar din transilvania. Biserica de iarna “Sf. Dumitru ” a fost construita mult mai tirziu, linga chiliile egumenului. Tot aici in incinta manastirii au mai fost construite inca 9 corpuri de chilii, doua rapeze cu bucatarii, un beci, grajdul si sopronul. Cea de a treia biserica, conceputa in stil bizantin, a rimas neterminata. Manastirea avea o bibleoteca foarte bogata, o statie electrica mobila, o conducta de apa, o scoala, un hotel si un atelier. In 1958 manastirea a fost inchisa. In cladire s-au transferat cateva sectii al spitalului de psihiatrie. A fost redeschisa in toamna anului 1994, cind s-au efectuat lucrari de restaurare, s-au reconstruit poarta si zidul. Lucrarile de rtestaurare sunt aproape finisate. In 1992 s-a elaborat un proiect, conform caruia la citiva kilometri de

manastire avea sa se construiasca un spital de psihiatrie. Suferinzii si personalul medical au parasit deja manastirea.

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

yo258h6282goon

 

Concluzii

Biseirca de piatra a fost formata spre sf. sec. XVIII—XIX. Arhitectii si mesterii populari din Basrabia elaboreaza tipul arhitectonic specific al bisericii longitudionale cu trei abside, utilizata larg atit in orase cit si in arhitectura de cult rurala. Elementele principale ale bisericii basarabene ramin: acoperisul inalt in pante, pereti masivi de piatra, consolidati cu contraforturi, zidarie de piatra bruta a soclului, siluieta multiplana a cladirilor cu mai multe dominante printre care si turla in forma de clopotel. Tipul arhitectonic al bisericii consta din doua directii ale intrarii; in bisericile mai vechi—in partea sudica, in bisericile noi—dinspre vest. In arhitectura monastica din Basarabia, conditiile seismicitatii majorate s-a tinut cont si de un sir de procedee constructive de consolidare, folosite de-a lungul secolelor, amplificarea bazei soclului cu zidarie de piatra bruta. Utilizarea contrafortutilor cu configuratii variate, diverse tipuri de clopotnite. De la clopotnite separate din piatra sau din lemn cu carcase s-a ajuns la tipul incadrat in cladirea bisericii. Clopotnita cu doua sau trei niveluri este incadrata in biserica mai ales in ultimele secole. Mai rar se proceda la incorporarea clopotnitei intre cladiri, situate perimetral in complexul manastiresc. Astfel, prin metode empirice, constructorii mareau suprafata cladirii din piatra la nivelul solului, asigurindu-se de rezistenta la cutremur in conditiile seismicitatii majorate. Teritoriul Basarabiei a fost studiat urmarindu-se scopul construirii unei cartograme ce sa ilustreze concentrarea maxima al cladirilor manastiresti de piatra in zonele nordica si centrala, fapt conditionat de densitatea populatiei si de stabilitatea specificului regional in constructia arhitectonica de cult. La etapa actuala unele complexe rupestre sunt pastrate relativ bine, altele insa nu au fost deteriorate intr-o masura mai mica s-au mai mare de intemperiile istorie s-au de cataclismele naturale; in special de cutremurile de pamint, atit de frecvente. Cu toate ceastea multe complexe rupestre au ajuns pina la noi reprezentind un adevarat sirag de margaritare in cadrul complexului muzeistic. Compexele manastiresti din Basarabia, conservindu-si functiile ecleziastice si admininstrative devin in perioada la care ne referim mari centre de cultura spirituala si de iluminare. Orice calatorie pe Nistru ofera o relevatie deosebita ansambluri monastice, ca niste cuiburi de rindunele ce se alipesc malurilor stincoase, abrupte, aproape verticale. Complexele arhitecturale manastiresti se insiruie de-a lungul apelor, batrinilor cloopotnite si catedrale se avinta in vazduhuri despicind norii alburii. Pe alocuri se intrevad pina si rindurile de ferestre ale fostelor manastiri. Specificul arhitecturii manastirilor din Basarabia este determinat de elementele arhitecturii rurale, de tipul si decorul chiliilor si al constructiilor auxiliare de planul sistematizat al unitatilor admininstrativ—treritoriale de respectarea particularitatilor peisajului din jur. Formele mici ale arhitecturii, importanta lor practica si estetica caracterizeaza complexul monastic, redind totodata si fondul plastic traditional al arhitecturii ecleziastice a timpului.

 


loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani