Jocurile Olimpice, Statuia lui Zeus din Olimpia si Cele Sapte Minuni ale Lumii referat






                                        Statuia lui Zeus din Olimpia

Intreaga lume stie despre Jocurile Olimpice, insa nu sunt multi cei care isi dau seama ca statuia zeului in onoarea caruia se tineau in vechime aceste jocuri, a fost si ea una din Cele Sapte Minuni ale Lumii. Olimpia era un loc de cult. Templul si altarul lui Zeus, regele zeilor, atragea pelerini din toate partile lumii grecesti, iar celebrarea concursurilor atletice constituia un element important al ritualului desfasurat aici.

Partea de uscat din sudul Greciei este cunoscuta sub numele de Peloponez. Un mic regat din vestul Peloponezului, numit Pisa, era condus, dupa cum se spune, de regele Oenemaus. Pe teritoriul regatului sau se afla Olimpia, o zona fertila inclinata luii Zeus. Olimpia nu era un oras, o comunitate urbana, ci un lacas de cult, in jurul caruia se ingramadeau cladirile care ii adaposteau pe numerosii pelerini care veneau sa se inchine si pe sportivii care participau la jocuri. Ca in orice loc unde se desfasoara o activitate umana continua, cladiri din toate epocile, reflectand dezvoltarea sanctuarului, sunt raspandite peste tot. Cele mai vechi cladiri erau din lemn si caramizi din lut, insa, insa, pe masura ces-a dezvoltat civilizatia si cladirile mai vechi stau deteriorat, ele au fost inlocuite cu monumente din piatra de dimensiuni mai mari.

Cea mai mareata cladire dintre toate era templul dedicat lui Zeus insusi. Timp de multi ani dupa construirea sa, noul templu trebuie sa fi adapostit un obiect de cult vechi si respectat. O bucata de piatra sau de lemn monstruoasa la infatisare, luata dintrtun altar mai vechi si mai mic. Gustul estetic din secolul al V-lea i.Hr. cerea o imagine mult mai impresionanta. Consiliul sanctuarului se pare ca a cautat mult timp un sculptor care sa poata crea o statuie de o maretie suficienta pentru a intruchipa idealul de rege al zeilor. In cele din urma, membrii consiliului au ales pentru aceasta extraordinara sarcina pe Fidias, fiul lui Charmides, un cetatean al Atenei.

La Atena, Fidias dezvoltase o tehnica ce permitea construirea unor statui din aur si fildes de dimensiuni enorme. Mai intai se ridica un cadru din lemn in locul unde trebuia sa stea statuia, potrivindu-se exact cu forma sculpturii finisate. Placi subtiri de fildes erau sculptate pentru a acoperi partile vizibile ale trupului, iar placi din metal pretios erau turnate pentru a reprezenta hainele si alte detalii. Acestea erau apoi fixate pe o armatura, asigurand invelisul exterior al statuii. Fiecare piesa trebuia sa fie imbinata cu piesa invecinata cu multa grija, imbinarile trebuind sa fie atent camuflate, pana cand statuia finisata lua infatisarea unei figuri solide. Satiricul Lu Ian putea sa se amuze in secolul al II-le d.Hr. , pe seama faptului ca interiorul statuii lui Zeus din Olimpia era infestat de soareci; totusi, aceste staui din aur si fildes trebuie sa fi creat un sentiment coplesitor de bogatie si puere, deci un astfel de mijloc era folosit pentru a transmite maretia lui Zeus.

 Fidias nu ne-a lasat scrieri privind felul cum a conceput aceasta descurajatoare misiune. La Jocurile Olimpice din anul 97 d.Hr., oratorul Dion Chrisostomul a fost invitat sa tina o cuvantare la templul lui Zeus, el a prezentat, ca si cum ar fi fost cuvintele lui Fidias insusi, punctul sau de vedere privind modul in care sculptorul a abordat subiectul. Se povesteste ca, atunci cand a fost antrebat de catre ruda sa apropiata si colaboratorul sau Panaenus cum a conceput el figura lui Zeus, Fidias citase din poetul epic Homer un pasaj in care acesta vorbea de Zeus auster. Dion Chrisostomul explica in mod retoric calitatile pe care un asemenea pasaj le-ar putea evoca si da o lista a numelor sub care era cunoscut Zeus. Toate aceste aspecte ale lui Zeus, spunea el, aveau sa se regaseasca in imagine si el sublinia in mod deosebit natura variata a zeului, pe care Fidias optase sa o portretizeze asa cum a facut-o.





Cicero, faimosul orator roman din sec. I i.Hr., afirma ca Fidias avea o viziune de frumusete in mintea sa atat de perfecta, incat, concentrandu-se asupra ei, putea sa-si conduca mana sa de artist pentru a obtine o asemanare reala cu zeul . Aici, zeul zeilor era intruchipat intr-un mod ce transmite fiecare aspect al chipului sau, chip ce producea veneratir in inimile celor care credeau ca se afla in fata lui Zeus insusi. Cum a fost Fidias capabil sa realizeze asa ceva ?

Geograful Strabon scria in secolul I d.Hr. : Statuia este facuta din fildes si are o asemenea dimensiune incat, desi templul este foarte mare, sculptorul poate fi criticat pentru ca nu a apreciat corect proportiile. El l-a infatisat pe Zeus sezand, dar cu capul aproape atingand tavanul, astfel incat avem impresia ca, daca Zeus s-ar misca pentru a se ridica, el ar smulge acoperisul templului .

Cunoastem dimensiunile sale aproximative dintr-un poem scris de Callimachus (305-240 i.Hr. ), la aproape doua sute de ani de la inaltarea statuii. Lungimea si latimea la baza pot fi, de asemenea masurate pe podeaua templului, scoasa la lumina in urma sapaturilor arheologice. Soclul era lung de 10m, lat de 6,65m si inalt de peste 1m. Statuia insasi avea 13m inaltime, cat o casa cu trei etaje, o figura gigantica ce umplea capatul vestic al templului si isi facea simtita prezenta in intregul sanctuar.

Pausanias descrie astfel statuia lui Zeus: Pe capul sau se afla o coroana sculptata cu ramuri de maslin. In mana stanga, zeul isi tine sceptrul incrustat cu diferite metale, iar pasarea din varful sceptrului este un vultur. Sandalele zeului sunt facute din aur, ca si roba sa, iar vesmintele sunt ornamentate cu animale si flori de crin sculptate. Tronul este decorat cu aur si pietre pretioase, cu abanos si fildes .

Noi suntem intr-adevar fericiti ca putem, prin intermediul scrierilor unor autori cum ar fi Pausanias, sa impartasim impresia produsa de statuie. Daca statuia ar fi ramas la Olimpia, i s-ar fi luat poate ornamentele din metale pretioase si din fildes, dar este posibil ce unele fragmente sa fi supravietuit pentru a le putea admira si astazi.









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani