Logo referatele carte



SC CRINUL Profilul de activitate, regimul juridic de functionare, forma de proprietate, Organizarea structurala a activitatii de desfacere



PLANUL LUCRARII

 

l.Contextul economico-social de abordare a problematicii

specifice firmei……………………………………………………………………………3

Il. Prezentarea generala a S.C Crinul S.A……………………………………………..8

2.1.Profilul de activitate, regimul juridic de functionare,

forma de proprietate a S.C. CRINUL S.A……………………………………….8

2.2. Organizarea structurala……………………………………………………..21

2.2.1. Organizarea structurala a S.C.CRINUL S.A………………………21

2.2.2. Organizarea structurala a activitatii de desfacere………………..27

2.2.2.1 Activitati specifice procesului de

desfacere a S.C.CRINUL S.A………………………………………28

2.2.2.2 Sistemul de organizare interna a

compartimentului de desfacere……………………………………31

2.2.2.3. Sistemul de relatii specific sistemului desfacerii

produselor in interiorul si exteriorul intreprinderii………………...35

2.3. Caracterizarea actrivitatii economice a S.C. CRINUL S.A……………...40

2.4. Analiza critica a organizarii actuale a activittaii de

desfacere a S.C. CRINUL S.A………………………………………………….48

2.5. Elemente specifice procesului tehnologic de fabricatie

a produselor care definesc profilul unitatii……………………………………..59

III. Analiza realizarii activitatii de desfacere a productiei

in cadrul S.C. CRINUL S.A……………………………………………………………..64

3.1. Analiza mediului concurential pentru desfasurarea activitatii

de desfacere pe 2001…………………………………………………………….64

3.2. Analiza actiunilor promotionale desfasurate in 2001,

efortul antrenat si efectele economice obtinute………………………………..69

 

3.3. Analiza volumului desfacerilor pe total si pe structura

in anul 2001; caile de distributie folosite………………………………………..74

3.4. Dinamica stocurilor de produse finite in raport cu limitele

estimate pe 2001…………………………………………………………………..85

3.5. Analiza modului de organizare a livrarilor de produse si

de servire a clientilor in 2001……………………………………………………..89

3.6. Elemente caracteristice desfacerii productiei la S.C. CRINUL S.A……..93

IV. Modul de fundamentare si de realizare a programelor

de desfacere a productiei in cadrul S.C. CRINUL S.A. pe anul 2002…………103

4.1. Caracterizarea mediului concurential in care urmeaza

a se realiza desfacerea productiei unitatii in 2001……………………………103

4.2. Actiuni promotionale propuse pentru aplicarea in vederea

stimularii vinzarii produselor, efortul necesar pentru

realizare si efectele economice estimate………………………………………105

4.3. Modul de estimare a volumului desfacerilor in anul 2002

in cadrul S.C. CRINUL S.A. ; cai de distributie – vinzare prevazute………..110

4.4. Analiza critica a reazlizarii desfacerilor in 2002…………………………..117

4.5. Masuri propuse pentru imbunatatirea activitatii de desfacere

si extinderea vinztrilor de produse ale S.C. CRINUL S.A.

pentru anul 2002 si in perspectiva………………………...…………………….125

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………….130

 

 

CAPITOLUL l

CONTEXTUL ECONOMICO-SOCIAL DE ABORDARE A PROBLEMATICII SPECIFICE FIRMEI

 

Conturarea si extinderea noului cadru economic intern de desfasurare a activitatilor de productie si comercializare, conform principiilor economiei de piata, presupune luarea in considerare a tuturor elementelor care impun schimbari in modul de organizare si functionare al agentilor economici O componenta majora a trecerii la economia de piata, descentralizata - o constituie privatizarea.

Scopul economic al privatizarii il constituie rentabilizarea sau cresterea rentabilitatii activitatilor economice. Scopul politic al privatizarii il reprezinta asigurarea fundamentului economic, absolut necesar democratizarii vietii politice.

Scopul social al privatizarii trebuie sa fie asigurarea, la un nivel superior, a produselor si serviciilor de care are nevoie fiecare individ si societatea in ansamblul sau. Referitor la scopurile mentionate ale privatizarii, trebuie avut in vedere faptul ca, intre acestea, exista anumite elemente contradictorii.

Astfel, rentabilizarea societatilor comerciale, a economiei romanesti, duce, intr-o prima etapa, la inrautatirea relativa sau chiar absoluta a situatiei economice a unei parti apreciabile a populatiei, ca urmare a restringerii numarului locurilor de munca, in anumite societati comerciale sau sectoare de activitate si a inflatiei, generata de liberalizarea preturilor si de politica salariala urtilizata in sectoarele privatizate.

Motivatia infiintarii, organizarii si funtionarii unei intreprinderi este data de cererea de produse si servicii care se manifesta pe piata; aceasta ii determina atat profilul cat si conditiile in care urmeaza a actiona. Functionalitatea acesteia impune insa asigurarea (alaturi de alti factori de productie) a resurselor materiale si tehnice necesare in concordanta cu volumul de activitate definita in raport cu cererile de consum care se manifesta pe piata din aval.

Punerea in miscare a intregului angrenaj specific unei firme presupune declansarea sistemului general de relatii dintre functiunile principale ale acesteia, cu deosebire pe fluxurile de comandare –contractare a bazei materiale tehnice (a functiunii comerciale),de asigurare a resurselor financiare si umane.

Resursele materiale, energetice, financiare etc., se asigura din mediul exterior intreprinderii, printr-o actiune corelata si adaptata caracteristicilor acestuia si mutatiilor pe care le inregistreaza de la o etapa la alta. Rezultatele activitatii firmelor se valorifica in cadrul aceluiasi mediu extern in functie de evolutia marimii si structurii cererii de consum, de elementele caracteristice sistemului concurential in care actioneaza (care le pot avantaja sau dezavantaja in anumite etape ale procesului de dezvoltare). De aici rezulta dependenta fiecarei intreprinderi de mediul economico-social intern si international-care este de mare complexitate, ridicand probleme deosebite pentru desfasurarea activitatilor de productie si comercializare, social - culturale etc. Natura acestui context isi pune amprenta intr-o forma accentuata asupra asigurarii bazei materiale si tehnice care prin nivel si structura sa permita desfasurarea cu eficienta a activitatilor mentionate in interesul societatii.

In actiunea lor agentii economici trebuie sa aiba in vedere contextul economic intern si international de abordare a problemelor specifice proceselor de vanzare cumparare, a celor de aprovizionare materiala si de desfacere a productiei astfel procesul aprovizionarii materiale si cu echipamente tehnice devine mai complex mai dificil, iar desfasurarea lui nu se poate asigura fara a lua in calcul efortul pe care il antreneaza; aceasta daca avem in vedere obiectivul oricarui agent de a obtine profit maxim din activitatea pe care o desfasoara. Atingerea acestui obiectiv presupune ca, inca din faza de aprovizionare materiala si cu echipamente sa fie actionate toate modalitatile care permit obtinerea lui. Inca din acesta faza, se creaza premisele pentru realizarea de profit; aceasta pentru ca, la cumparare, orice reducere de pret obtinuta prin negocieri a conditiilor de functionare inseamna profit pentru cumparator.Actiunea in acest sens este insa limitata de o serie de factori si situatii care pot conditiona raporturile dintre vanzatori si cumparatori in economia de piata :

-potentialul pe structura a resurselor materiale

-numarul de furnizori

-potentialul financiar al furnizorilor,respectiv al consumatorilor

-costurile de intrare,de mentinere,de transfer sau de iesire pe sau de pe piata

-tentatia pentru actiuni neloiale

-gradul de integrare a produselor

-preferintele clientilor

-necesitatea de modernizare

-profesionalismul managerilor etc.

In contextul economiei romanesti se manifesta astfel, o permanenta inconstanta in evolutia preturilor, frecvente explozii in sensul cretterii, in general necontrolate a lor, concomitemnt cu sctderea puterii de reprezentare pe piata a monedei nationale, in raport cu cele folosite in circulatia internationala de valori.

Esential este ca privatizarea sa fie astfel realizata incit sa slujeasca intereselor majoritatii oamenilor si interesele societatii romanesti in ansamblul sau. Privatizarea se poate realiza utilizand o varietate de forme. Conditia principala ca o forma de privatizare sa dea rezulate este ca proprietatea privata sa fie precumpanitoare.

 

O modalitate de privatizare care prezinta perspective apreciabile, o constituie crearea de firme mixte, cu capital de stat si particular.Una dintre aceste firme este si S.C.CRINUL S.A.- in cadrul careia a fost elaborata aceasta lucrare.Acest tip de intreprindere a devenit interesant pentru atragerea capitalului privat, datorita faptului ca investitiile sunt deja facute, existind cladiri, utilaje si personal calificat, dar care nu sunt suficient de competitive.

Contextul economic intern este definit si de manifestarea fgenomenului de penurie la unele resurse materiale si energetice care conditioneaza determinant desfasurarea normala a activitatii

Aparitia si dispoaritia frecventa, la intervale scurte de timp a unui numar mare de agentI economici si trecerea in stare de insolvabilitate a unui numar important de intreprinderi, cu transmisie in lant au condus la cresterea gradului de nesiguranta in functionalitatea activitasii economice.

Pe acest fond general, se pune problema: ce trebuie avut in vedere pentru a se desfatura o activitate de dcesfacere eficienta, corelata cu interesele consumatorilor si in consens cu principiile economiei de piata ? Raspunsul la aceasta intrebare se concretizeaza in elaborarea si fundamentarea, la nivelul fiectrei intreprinderi a unei strategii eficiente pentru desfacerea si comercializarea produselor.

La elaborarea acesteia, se vor avea in vedere factorii interni – proprii ai intreprinderii si situatiile de pe piata, care pot influenta strategia in sens pozitiv sau nu.

Desfacerea are ca obiectiv principal vinzarea produselor din profilul de fabricatie al intreprinderii, in conditii de eficienta, presupunind desfasurarea unor activitatI specifice, printre care elaborarea studiilor de marketing, in vederea asigurtrii contractelor si comenzilor comerciale, a cunoasterii cererii si situatiei concurentei, a preturilor, a noilor produse ce pot fi asimilate, a produselor a caror fabriucatie trebuie oprita sau redusa, a celor care trebuie modernizate.

In conditiile tranzitiei la economia de piata, caracteristic pentru intreprindere este reconsiderarea abordarii functiei de previziune in sensul fundamentarii sale pe cercetari de piata, pe cerintele efective al e consumatorilor si a puterii lor de cumparare, apeland la instrumente de marketing.Putem spune deci, ca etapa actuala ar trebui sa fie etapa

“ marketingului strategic”, deoarce in marketing, studiile de piata ar trebui sa stea la baza tuturor deciziilor.

Obiectivul acestor studii il constituie identificarea primejdiilor si oportunitatilor care pot influenta viitorul intreprinderii, strategia de marketing influentind in mod diorect sau indirect dezvoltarea vinztrilor profitabile de mtrfuri si servicii. Informatia este factorul acre permite stabilirea unei strategii eficiente, evidenterea relatiilor dintre distributie – dfesfacre si pita si a influentelor acestora asupra alegerii mijloacelor de elaborare a strategiei de marketing.

Activitatea de desfacre – vinzare, repsrezinta un stimulent al cererii, ducind nu doar la satisfacerea ei, ci chiar la dezvoltarea si crearea ei. Activitatea de desfacere nu se limiteaza doar la urmarirea ridicarii contractelor comerciale, la respectarea contractelor comerrciale, la respectarea graficelor de livrari si expedierea prioduselor, sfera ei de cuprindere are in vedere un proces continuu de indrumare si control al activittaii din cadrul depozitelor de produse finite, asigurarea necesarului de mijloace de tranport si de ambalaje, de legatura permanenta dintre compartimentul de desfacere si clienti. Evolutia formelor de organizare ale desfacerii tinde spre legaturi noi apropiate intre producator si consumatorul final si spre preluarea invitatiei in sfera strategiei de marketing. Putem concluziona astfrel ca, vinzarea constituie baza motivationala pentru organizarea si desfasurarea fabricatiei de produse, pentru a raspunde comenzii sociale.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CAPITOLUL Il

 

PREZENTAREA GENERALA A S.C. CRINUL S.A.

2.1. Profilul de activitate, regimul juridic de functionare, forma de proprietate

 

In anul 1899 a fost infiintata Societatea de Tricotaje Bucuresti, in strada Laboratorului nr.7, in imobilul construit in acest scop, avind un capital de

950 000 lei.

La nominalizarea actiunilor din anul 1941 s-a stabilit ca acestea aveau urmatoarea structura:

Romani: 36%

Elvetieni: 30%

Americani: 14%

Cehoslovaci: 12%

Alti actionari: 8%

De la infiintare pina in anul 1948 (anul nationalizarii), fabrica a avut circa 330 lucratori.

Productia era la inceput de 50-60 tone anual, ajungind in anul 1938 la circa 160 tone si se compunea din veste taranesti si broboade plusate, la care s-au adaugat ulterior flanele si pantaloni din bumbac, tricotaje din lina si bumbac.

In perioada celui de al doilea razboi mondial, societatea a fost militarizata.

La data de 11.06.1948 societatea a fost nationalizata sub denumirea de “Intreprinderea nr.5300” devenita apoi “Intreprinderea nr.2332 Bella Broiner”, iar din 1963 Fabrica de Tricotaje “Crinul Bucuresti”, pina in 08.12.1990 cind s-a transformat in S.C. “CRINUL” S.A. Bucuresti, conform HG 1272/08.12.1990, prin preluarea intregului patrimoniu al fabricii de tricotaje.

Dupa nationalizare, intreprinderea s-a transformat prin extindere si modernizare treptata dintr-un atelier mestesugaresc intr-o importanta intreprindere industriala prin urmatoarele constructii noi:

1953-1956 si 1972-1973 : dezvoltarea capacitatilor de productie la boiangerie si prelungirea cladirii existente

1972-1973 : dezvoltarea capacitatii de productie de la tricotat printr-un corp de cladire (in locul fostului cabinet medical si salii de sedinte ) si construirea cladirii imprimeriei

Reinoirea si dezvoltarea capacitatilor de productie prin inlocuirea celor uzate fizic si moral cu utilaje din tara si din import.

In afara de aceste cresteri, mai mentionam:

in anul 1969 s-a dat in functiune noua capacitate de confectii de la Lehliu-Gara, judetul Calarasi, care in anul 1973 a functionat in noile cladiri construite si date in folosinta.

din data de 01.04.1990 – sectia de confectii de la Lehliu-Gara s-a separat de sediul din Bucuresti, devenind persoana juridica.

In anul 1986 s-a dat in folosinta sectia de confectii de la Braila, intr-o cladire inchiriata provizoriu pentru calificarea fortei de munca, nucleu care trebuia sa stea la baza viitoarei sectii de tricotat. Intre timp, s-a renuntat la aceasta idee.

In prezent, SC CRINUL SA isi desfasoara activitatea in amplasamentul din Bucuresti, str Logofat Tautu nr.66, sector 3, fiind organizata sub forma juridica de societate privata pe actiuni cu un capital social de 5 837 825 mii lei.

Obiectul de activitate al SC CRINUL SA il constituie producerea si comercializarea tricotajelor din bumbac, tip bumbac si poliester.

In cadrul domeniului activitatii de baza enuntat, societatea activeaza pe segmentul de piata – imbracaminte si lenjerie tricotata pentru adulti si copii, din fire de bumbac si tip bumbac, realizind o structura sortimentala variata : treninguri, bluze, tricouri, pijamale,chiloti,maieuri,pantaloni si flanea de corp.

Deci, gama activitatilor actuale ale SC CRINUL SA Bucuresti, poate fi grupata in urmatoarele categorii principale:

Producerea si comercializarea tricotajelor din bumbac,tip bumbac si poliester

Producerea si comercializarea tricoturilor din bumbac, tip bumbac si poliester

Prestari servicii catre tertti (tricotat, vopsit, imprimat)

Activitatea principala o reprezinta producerea si comercializarea produselor din bumbac si tip bumbac, ce reprezinta 82% din activitatile desfasurate.

Societatea detine in proprietate teren in suprafata totala de 18 238.47 mp. , pe care sunt amplasate constructii avind o suprafata totala construita de 11 360.47 mp si desfasurata pe 22 810.07 mp.

SC CRINUL SA produce o gama larga de sortimente de tricotaje din bumbac si tip bumbac, in urmatoarea structura:

-treninguri

-bluze

-tricouri

-compleuri

-lenjerie corp

-halate

Societatea dispune de urmatoarele sectii si ateliere de productie:

-tricotat

-boiangerie

-imprimerie

-croit

-confectii

-atelier mecanic

Sectiile de productie au fost dotate cu masini si utilaje specifice in perioada 1975-1985, iar dupa aceasta perioada au avut loc unele completari de dotare tehnica in anii 1993-1995.

Activitatea de productie se desfasoara intr-o singura incinta, pe patru sectii si ateliere de productie, cu fluxuri tehnologice dupa cum urmeaza : sectia tricotat, sectia finisaj chimic, sectia imprimerie si sectia croit-confectii.

Sectiile de productie au fost dotate cu masini si utilaje specifice in perioada 1975-1985, iar dupa aceasta perioada au avut loc unele completari de dotare tehnica in anii 1993-1995.

Capacitatea de productie a sectiei croit-confectii este de 1 500 mii buc. anual.

La finele anului 2001, s-a inregistrat o uzura medie a utilajelor de 55 %.

S.C. CRINUL S.A. desfasoara o serie de relatii cu furnizori de fire si fibre din bumbac de la GalatI, Cimpulung Muscel, Filatura Romana din Bucuresti. De asemenea, firma mai achizitioneaza fire si fibre din Franta,Germania si China.

Pentru evaluarea furnizorilor exista in cadrul S.C. CRINUL S.A. o procedura institutionalizata. Acestia trebuie sa fie evaluati pe baza urmatoarelor criterii:

  • posibilitatea lor de a indeplini cerintele de calitate pentru produs sau serviciu;

– disponibilitatea masinilor, utilajelor si mainii de lucru calificate la nivelele de tehnicitate cerute;

– viabilitatea lor comerciala si financiara ;

– capacitatea lor de productie si aptitudinea de a respecta programarile stabilite pentru livrari;

– eficacitatea sistemului lor de asigurarea calitatii.

Exista un numar de modaliati pentru evaluarea furnizorilor potentiali. Performantele anterioare in furnizarea aceluaisi fel de produs sau a unui produs similar sunt un bun punct de apreciere a competentei. Pentru aceasta este esential ca sa se pastreze o inregistrare amanuntita a marfurilor intrate si a starii calitatii lor. Aceste inregistari trebuie sa contina minimum de date despre cantitatile furnizate, cantitatile refuzate, respectarea termenelor de livrare si a repartitiei furnizorilor generale (a materialelor, serviciilor) catre intreprinderi dupa perioada de analiza. Pentru o singura achizitionare sau in cazul in care cantitatea este foarte mica achizitatorul trebuie sa efectueze inspectii si incercarea amanuntita a produsului inainte de a aproba folosirea sa.

Metodele descrise mai sus nu se pot aplica furnizorilor noi. Pentru acestia trebuie efectuata o verificare amanuntita a calitatii.

Principalii concurenti interni ai S.C. CRINUL S.A. sunt fabricile de tricotaje din bumbac de la Caracal, Suceava, Iasi si Lehliu. Un grup de concurentI care se manifesta din ce in ce mai puternic pe piata sunt micii producatori interni , dintre care cei mai importantI sunt: Alfa Design si Coty Design .

O categorie aparte o constituie concurentii indirectI, cei care lucreaza cu fibre sintetice, dar care lovesc in beneficiul vinzarilor S.C. CRINUL S.A.

Principalii concurentI externi ai intreprinderii provin din China, Franta, Germania, Danemarca, Elvetia si Bulgaria.

80% din volumul productiei se realizeaza pe baza sistemului lohn – materia prima este adusa de catre viitorul client, manopera fiind efectuata in cadrul societatii, in conditiile contractuale stabilite intre fabrica si beneficiar.

Desfacerea pe piata interna se realizeaza prin distribuitori, pe baza fluxului furnizor – clientI si prin cele doua magazine proprii ale intreprinderii.

Principalii clientI interni sunt evidentiatI in tabelul urmator, pe tipuri de produse principale:

 

CLIENTI INTERNI
PRODUSE
PROCENTUL DIN VOLUMUL TOTAL AL ViNZARILOR
SocietatI cu capital privat
  • tricouri
  • treninguri
  • halate
 
10 %
Cluburi sportive
  • tricouri
  • treninguri
 
10 %
Firme de distributie
  • intreaga gama de produse
 
35 %
Firme specializate in comertul en-gros
  • intreaga gama de produse
 
30 %
Persoane fizice care cumpara din magazinele intreprinderii
  • intreaga gama de produse
 
15 %

 

Grupa de clientI din categoria societatilor cu capital privat achizitioneaza in principal tricouri si treninguri, pentru desfasurarea unor actiuni de protocol si promotionale sau de stimulare a salariatilor prin cadouri de acest gen pe care le ofera in preajma sarbatorilor. In acest sens, mentionam: Banca Comerciala Romana, Ana Electronic, Kraft Jacobs Suchard, Pagini Aurii etc.

Cele mai importante comenzi pe care intreprinderea le are cu cluburi sportive sunt constituite de contractele incheiate cu Clubul Rapid Bucuresti si cu Federatia Nationala de Caiac Canoe.

O categorie aparte de clientI o constituie service-urile auto, pentru care S.C. CRINUL S.A. executa halate de lucru.

In privinta clientilor externi, S.C. CRINUL S.A. are incheiate contracte de vinzare si productie in sistem lohn, in principal cu parteneri din Germania (81 % din productia exporata), Italia (9%din exportuir),Grecia(3 % din exporturi), Franta (2% din exporturi), Olanda si Anglia ( cite1 % din exporturi)

Controlul de calitate in ceea ce priveste produsele finite se realizeaza in cadrul Compartimentului CTC-Laboratoare.

Prin atributiile sale directia (compartimentul) de asigurare a calitatii urmareste ca societatea comerciala sa produca si sa livreze la beneficiari numai produse fiabile, de calitate, in conformitate cu standardele nationale, normele internationale si caietele de sarcini, conform obligatiilor asumate prin contractele economice.

Controlul tehnic de calitate identifica prin verificari si incercari abaterile de la prevederile documentatiei tehnice in vederea prevenirii rebuturilor si produselor declasate; totodata initiaza actiunile de imbunatatire continua a calitatii produselor, prin respectarea si perfectionarea tehnologiilor de fabricatie, a metodelor si tehnicilor de control a calitatii

Activitatea CTC pe se realizeaza pe fluxul de fabricatie si cu un control final.

Controlul pe fluxul de fabricatie numit si control interfazic are urmatoarele atributii:

• studiaza documentatia inaintea efectuarii controlului;

• verifica prima piesa, apoi prin tatonare, poansonand piesele bune controlate;

• controleaza conform normelor de control si a documentatiei tehnice comenzile de piese;

• inlatura imediat deficientele pentru suprimarea cauzelor;

• respecta instructiunile de lucru, dar efectueaza un control activ, de preantampinare a rebuturilor;

• verifica piesele finite dupa documentatia tehnica; controlul se face partial – prin sondaj sau total;

• orice control se efectueaza conform normelor de control a documentatiilor tehnice si indictiilor din comenzi;

• la semnalarea unor deficiente, in urma controlului final sesizeaza maistrii CTC cat si fabricile pentru inlaturarea deficientelor tehnico-tehnologice sau de alta natura;

• efectueaza un control activ, de aceea, la cerere, da indicatii cu caracter tehnic asupra realizarii produselor de calitate si a preintimpinarii rebuturilor;

• regleaza si verifica dispozitivele si verificatoarele de lucru;

Activitatea laboratoarelor din cadrul CTC-ului :

• laboratoarele raspund de exercitarea rezultatelor analizelor si probelor efectuate;

• urmareste preluarea probelor si contraprobelor, asigura pastrarea probelor martor in conditiile si termenele prevazute de normele in vigoare;

• raspunde de instruirea personalului si respectarea normelor de protectie a muncii in laboratoare;

• participa la comisiile de receptie, semnand documentele de pronire sau respingere;

• sesizeaza personalului de executie cauzele de abateri la documentatia tehnica de receptie, de executie, etc.;

• declara rebutate sau restituite piesele care nu corespund;

• laboratoarele intretin legaturi functionale cu controlul receptiei de la care primesc probe si esantioane de control – inapoindu-le rezultatele probelor.

Sistemul calitatii descris in standardul ISO cere ca producatorul sa stabileasca si sa mentina proceduri pentru identificarea, colectarea, indexarea, completarea, mentinerea, utilizarea, depozitarea si arhivarea inregistarilor calitatii. Inregistrarile calitatii furnizeaza dovada obiectiva ca s-a atins calitatea produsului si ca diferitele tipuri de elemente ale sistemului calitatii au fost implementate eficient.

Asa cum s-a observat, calitatea produselor aprovizionate influenteaza direct calitatea produselor finite. Inregistrarile privind calitatea efectuate de furnizori si subcontractanti trebuie, de aceea, sa fie avute in vederea la formalizarea procedurilor pentru intretinerea inregistrarilor calitatii.

Inregistrarile privind calitatea sunt primele dovezi ale aplicarii si implementarii diferitelor elemente ale sistemului calitatii. Acestea pot include inregistrari ale productiei, desi acestea nu sunt in mod normal privite ca date aferente calitatii.

Capacitatea de productie exprima productia minima ce poate fi obtinuta intr-o perioada de timp, in conditii normale de functionare a capitalului fix, de utilizare a resurselor umane si materiale, a unui anumit coeficient de schimburi. Ea reprezinta un indicator de volum. Prin categoria economica de capacitate de productie se exprima potentialul productiv al diferitelor verigi de fabricatie din structura intreprinderii, in functie de posibilitatile masive de productie ale utilajelor sau suprafetelor de fabricatie care compun verigile respective. Capacitatea de productie se concretizeaza printr-un ansamblu de indicatori care evidentiaza marimea capacitatii de productie pe diferite perioade, grupe de produse, verigi productive si pe ansamblul intreprinderii. Capacitatea de productie este importanta din cel putin doua puncte de vedere:

  1. pentru fundamentarea planurilor si programelor de productie ale intreprinderii in functie de posibilitatile interne ale acesteia

  2. pentru corelarea diferitelor verigi de fabricatie ale intreprinderii

Capacitatea de productie are caracter dinamic, determinat de modificarile ce intervin in factorii care ii determina marimea.

Marimea capacitatii de productie este influentata de doua categorii de factori

  1. factori primari, cu actiune directa asupra marimii capacitatii de productie, printre care putem enumera:

  • caracteristica dimensionala a verigii de fabricatie

  • norma de utilizare extensiva a verigii

  • norma de utilizare intensiva a verigii

  • structura productiei fabricate

  1. factori derivati, cu attiune indirecta prin intermediul factorilor primari

In cadrul SC CRINUL SA , capacitatea de productie este de 70000 bucatI pentru export si 20000 bucatI pentru piata interna.

 

Personalul intreprinderii este format din 896 persoane, fiind structurat dupa cum urmeaza:

 

TOTAL PERSONAL
Din care:
 
896
 
100 %
1.Muncitori direct productivi
643
71.8
2.Muncitori indirect productivi
130
14.5
3.Muncitori deservire
45
5
4.TESA, din care:
  • in sectii
- in comp. Functionale
78
11
67
8.7

Personalul de conducere este compus din:

  • director general

  • directori executivi (3): director tehnic, director comercial, director economic

  • coordonator productie, sefi de sectie, sefi de schimb, sefi de ateliere, sefi de birou, sefi de servicii

Modul de salarizare in intreprindere se realizeaza in functie de importanta functiei, a raspunderii si competentei sarcinilor si atributiilor ce revin fiecarui post in parte. Salariile de baza pentru muncitori sunt stabilite diferential pentru muncitori necalificati si calificati.

Salarizarea muncitorilor necalificati se face pe trei clase de salarizare, diferentiate corespunzator continutului lucrarilor necalificate, a conditiilor de munca in care aceasta se executa, precum si a lucrarilor calificate pe care acestia pot si stiu sa le execute.

Salarizarea muncitorilor calificati se face pe patru retele de salarizare, pentru muncitorii auxiliari si de servire si in functie de sectia in care lucreaza si specificul muncii lor.

Pentru functiile de conducere si de executie, salariile de baza sunt stabilite pe sase nivele de salarizare, diferentiate pe grupe de functie (activitate administrativa, creatori de modele, maistrii, subingineri, functii de conducere a compartimentelor functionale, sectiilor si atelierelor de productie, societatii)

Salariile de baza sunt stabilite pentru un program complet de lucru de 170 ore in medie pe luna, prin aplicarea urmatoarelor forme de salarizare: acord direct individual ( muncitorii de la sectia finisat, croit-confectii), prin acord direct colectiv (muncitorii de la bobinat tricotat si de la imprimerie), acord indirect ( muncitorii care deservesc muncitorii care lucreaza in acord direct sau colectiv), in raport cu nivelul de realizare al salariilor de baza de catre muncitorii care lucreaza in acord (sefii de sectii, schimb, ateliere, inginerii, economistii, contabilii, tehnicienii), in raport cu nivelul de realizare al unor indicatori de productie.

In cadrul societatii se acorda sporuri pentru conditii deosebite de munca, pentru vechime, pentru conditii nocive, pentru ore suplimentare prestate peste durata normala a timpului zilnic de lucru. Sistemul de salarizare adoptat de SC CRINUL SA prevede si adaosuri la salariile de baza si alte drepturi salariale (indemnizatia de concediu de odihna, prima de vacanta).Documentul care se intocmeste pentru salarizarea personalului este foaia colectiva de prezenta, in care se trece numarul de ore efectiv lucrate de fiecare muncitor, la nivelul fiecarei sectii/atelier.

Personalul de conducere, exceptie sefii de sectii, de atelier, de birou si de servicii, care au in general pregatire medie ( liceu si scala tehnica ) are studii superioare,se inscriu in grupe de virsta intre 40 – 65 ani, cu o vechime de 10 ani.

Pentru analiza resurselor umane este necesara prezentarea Balantei timpului de lucru pentru un angajat, evidentiata in tabelul urmator pentru anul 2001.

 

BALANTA TIMPULUI DE LUCRU PENTRU UN ANGAJAT

 

INDICATORI
NR ZILE
%
Zile calendaristice
365
 
Zile nelucratoare, din care:
  • zile de repaos legal
  • concedii de odihna
129
109
20
 

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

Cauta referat
Scriitori romani