Fluctuatiile atentiei si starea de vigilenta referat






Fluctuatiile atentiei si starea de vigilenta

 

               Activitatea este forma principala a relatiei omului cu mediul ambiant, in concordanta cu motivatia. Activitatea are scopul si obiectul bine determinate; o disconcordanta intre acestea poate fi semnalul dereglarilor psihice.

            Prin atentie – care este un proces, un act de selectare psihica activa – se realizeaza semnificatia, importanta si ierarhizarea unor evenimente, obiecte si fenomene care ne influenteaza existenta (acordam atentie lucrurilor care ne intereseaza si o mentinem prin scopul urmarit).

            Daca inteligenta este considerata o functie psihica complexa care asigura intr-o forma superioara adaptarea intre organism si mediu, atentia este un factor activ al investigarii mediului inconjurator, cu efecte favorabile asupra activitatii de cunoastere.

            Atentia se impune in diverse activitati (detectarea semnalelor radar, supravegherea liniilor automate si a tablourilor de comanda in conducerea unui vehicul: avion, vapor, automobil sau nava cosmica, dar si in alte domenii de activitate.

            Au fost elaborate importante studii si cercetari stiintifice pentru a fi identificati factorii care intervin in scaderea vigilentei concentratiei si in descoperirea mijloacelor ce pot intretine atentia concentrata la un nivel cat mai inalt. S-a constatat ca starile afective au un rol important in stabilirea atentiei si ca ea este un act adaptiv ce poate fi dezvoltat prin procedeul de invatare. De asemenea, interesul este tendinta de a da atentie unor obiecte persoane sau situatii de care suntem atrasi si in care gasim satisfactii. Tot el stimuleaza. Tot el stimuleaza dorinta de a continua o experienta inceputa, in timp ce aversiunea duce la abandonare si respingere.

            Suportul energetic al activitatii este asigurat de un complex motivational, alcatuit din trebuinte, intentii, aspiratii, idealuri si convingeri; intr-un astfel de cadru intervin procesele psihice de autocontrol si autoreglare in raport direct cu specificul si nivelul solicitarilor. S-u analizat si fenomenele vasomotorii in timpul desfasurarii atentiei concentrate de mare intensitate si s-a constatat un nivel crescut al activitatii cerebrale (modificari respiratorii, cardiace si motorii).

            Titchener pune aceasta problema sub forma unei intrebari: de ce cand fac efortul sa fiu atent ma incrunt, imi retin uneori respiratia, iar corpul ia o atitudine imobila?

            Subliniind faptul ca atentia voluntara este rezultatul educatiei, Ribot propune ca mijloc de formare trei directii: prima, in care educatorul, profesor si parinte, se bazeaza pe sentimente (teama sau tandrete si simpatie, curiozitate, interes si atractie fata de recompensa); cea de-a doua se refera la ambitie, interes practic si datorie, iar cea de-a treia se refera la faptul ca atentia se dezvolta si se intretine prin deprinderi si exercitiu impus; de aceea, rolul muncii in dezvoltarea atentiei voluntare ca mijloc de adaptare la conditiile vietii devine o necesitate.

            Cercetarile psihologice experimentale analizeaza, pe langa stabilitatea atentiei, si fenomenele de distragere, distributie si comutare a acesteia. Pentru a intelege capacitatea de mentinere a atentiei in conditii perturbatoare, excitanti colaterali (zgomot, surse de lumina, monotonie, oboseala, stari emotionale etc.), trebuie sa stim ca orice act de atentie consta in forma unei dominante prin concentrarea excitatiei intr-un anumit focar si inhibarii altor centri subdominanti. Astfel, daca in timpul desfasurarii unei activitati unilaterale, monotone, procesele mobilizatoare se sting, un excitant colateral le poate dezhiba, periodic intensificand concentrarea atentiei. De aici recomandarea psihologilor ca in anumite situatii sa nu se lucreze in liniste absoluta: o muzica in surdina melodioasa (stimulent complementar) nu stanjeneste munca, ci o favorizeaza. Dar stimulii complementari puternici sunt inhibitori si perturbatori in mentinerea atentiei, ei reduc energia activitatii dominante si determina aparitia unei noi reactii de orientare , a unei noi dominante (muzica puternica, stridenta, insotita de un text care ne antreneaza emotional distrage atentia). Gradul de distragere a atentiei depinde de motivatia, de interesul pe care il avem pentru activitatea desfasurata si de noutatea si varietatea acesteia.

            Atentia concentrata poate fi mentinuta si in cazul in care activitatea este automatizata, deprinderile sunt bine consolidate sau cand suntem obisnuiti, adaptati sa lucram in prezenta unor excitanti perturbatori specifici locului de munca.

            Modificarile raportului de forta intre activitatea dominanta si stimulul perturbator sunt semnificativ determinate de particularitatile tipologice individuale ale persoanei; stimulii pot crea o orientare pozitiva sau negativa, agreabila sau dezagreabila, in functie de structura personalitatii fiecaruia dintre noi. De aceea, trebuie sa cunoaste, limitele capacitatii propriei noastre structuri psihice de a ne desfasura activitatea in prezenta unor elemente perturbatoare.

            In ceea ce priveste muzica – factor stimulator sau perturbator al atentiei – o ascultam, o indragim si ne refugiem in acordurile ei atat in momentele de tristete, cat si de bucurie ale imprevizibilei noastre existente.

Starile psihice si corelatele lor comportamentale (Lindsley)

Comportament

Starea de constiinta





Eficienta activitatii

Emotie puternica: teama, furie, anxietate

Stare de constienta limitata: atentie difuza, fragmentara, confuzie

Slaba: lipsa de control, imobolizare, dezorganizare

Atentie alerta

Atentie selectiva, care se poate comuta; anticipare “concentrata”, “set”

Buna: reactii rapide, eficiente, selective; comportament organizat pentru raspunsuri in serie

Veghe relaxata

Atentie nefortata, fovorizeaza asociatii libere

Buna: reactii de rutina si gandire creatoare

Somnolenta

Stare de granita intre somn si veghe; reverie

Slaba: neconcordanta, sporadica, lipsita de continuitate

Somn superficial

Reducerea marcata a starii de constienta; vise

Absenta

Somn profund

Pierderea totala a constientei (absenta memorarii stimularilor sau a viselor)

Absenta

Documentatie: revista “Psihologia nr.5/1999”

Grigore Calin, cls. a X-a A










Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani