DISTORSIUNEA COMUNICARII

Nevoia de celalalt. Comunicarea interpersonala si de grup este reclamata nu doar de dorinta de informare si de contact, de legatura cu semenii, ci si de urcusul spre constiinta propriului statut. Oamenii au nevoie sa se confirme obiectiv unii pe altii. Fiinta umana nu poate exista in aceasta continua oscilare spre sine si spre ceilalti, ea avind nevoie de intelegere, companie dar si de autocon-fruntare. Existam in masura in care ne gasim si ne regasim in ceilalti, prin ceilalti. Constientizarea acestei nevoi este insa direct dependenta de dorinta si mai ales de capacitatea fiecaruia de a realiza implinirea prin celalalt. in acest scop, scolii ii revine cea mai mare sansa si datorie. inaintea invatarii oricaror reguli, este necesara fascinatia comunicarii eficiente, cu efect. Pina ce fiecare va sti ce face, copilul se va bucura de reusitele si nereusitele altora. Bucuria se dobindeste descoperind, cu ajutorul profesorului, ca prin comunicare, la fel ca prin frumusete, oamenii „se distribuie fara sa se imparta" (Noica). Comunicind, nu te saracesti de gindul transmis, ci, mai curind, te umpli de el. Sugestiva ramine imaginea vaselor comunicante folosita de Platon pentru prietenie, la care niciodata „nu creste un nivel pentru a scadea celalalt, ci amindoua nivelurile cresc", ambii imbogatindu-se cu faptele si sentimentele celuilalt, cu implinirile si nereusitele lui, daca toate acestea au fost exprimate.