PSIHOLOGIA MODERNA, Scoli straine referat






PSIHOLOGIA   MODERNA

Scoala de la Geneva

A fost intemeiata de Jean Piaget un sintetist si dialectician fecund dominat de genetivism si structuralism. Piaget e cel mai important psiholog al dezvoltarii inteligentei umane pe care o cladeste pe o conceptie stiintifica originala - structuralismul genetic si dezvoltarea stadiala.

Inteligenta infantila se afirma poli-eventiv :



egocentrismul / sincretismul tradat prin incapacitatea de comprehensare a relatiilor / realismul intelectual definit prin ipsognosie / animismul (Luna de pe cer ma urmeaza !) / superficialismul (cosmosul – artefact)

Dezvoltarea inteligentei foileton - stadiul e perceput si definit ca un decupaj in evolutia genetica unde procesele de geneza si formele de echilibru final sunt totdeauna relative :

de la 18 luni la 4 ani se formeaza gandirea simbolica si preconceptul

intre 4 si 7 ani se impune gandirea protosertiva (intuitia)

pana la 11 ani se emancipeaza operatiile concrete

de la 11 ani se dezvolta operatiile formale sau propozitionale

Operatia reprezinta actiunea mintala endotopica - reversibila - ingerata de structuri totale asa cum de pilda e cazul ambasat de grupul celor 4 transformari :

I - identica

N - negatia ca inversiune (+A −A = 0)

R - reciproca (A = B si B = A)

C - corelativa nu apare la operatia concreta ci doar la cea formala ce admite
un Grup de Comutatie izovalent

NR = C

CR = N

CN = R

NRC = I

Sa retinem ca INRC-ul se cere tradus in dialect epistemologic:

- reversibilitate

- operatie propozitionala

- operatii asupra operatiilor (devansarea realului gratie combinatoricii)

Adaptarea psihica reclama asimilarea si acomodarea prin depasire, abstractizarea reflectanta, centrarea si decentrarea. Colaboratori de seama ai lui Piaget antrenati in cercetari experimentale privind geneza numarului - Bärbel Inhelder si A. Szeminska.


Scoala sovietica

A fost creata de L. S. Vigotski care a elaborat o teorie istorico - culturala asupra psihicului uman si-a dezvoltat conceptia originala in problema relatiei gandire-limbaj interior si a relatiei dintre invatare si dezvoltare.


Scoala de la Moscova

P. I. Galperin spune ca actiunile mintale sunt interiorizari ale actiunilor obiectuale. Structura actiunii vizeaza scopul - obiectul - modelul intern sau extern - operatiile prin care se realizeaza fizic sau mintal transformarea obiectului. Functiile operatiilor sunt de orientare - executie - control. Actiunea se enunta prin nivelul de rulare eventiva in tentativa interiorizarii mentale a fenomenului fizic - gradul de generalizare - plenitudinea operationala - rangul automatizarii - velocitatea asimilarii. Varietatea actiunilor umane permite orientarea prin cunoastere lacunara - completitudine inescortata sau solitara - completitudine escortata de metode ale identificarii intregii clase de obiecte cu masive abilitati de transfer.

A. R. Luria analizeaza functiile corticale superioare ale omului.

A. N. Leontiev constata ca odata cu schimbarea structurii activitatii se modifica si structura constiintei.


Scoala de la Sankt-Petersburg

A. G. Kovalev crede ca forma consta din temperament - vointa - deprinderi.

B. G. Ananiev observa ca atributele sistemului nervos sunt doar premise naturale iar constituirea caracterului consista in depasirea sau luarea in stapanire - prin enculturatie - a trasaturilor native. Atitudinile sunt fata de societate / munca / oameni / propria persoana.

V. N. Measiscev arata cum atitudinea rezulta din interiorizarea relatiilor sociale. Se ignora in baza tezei marxiste proiectul interior de elaborare si emancipare a Self-ului. Atitudinea prezinta inegal dezvoltate componenta incitativ-orientativa dar si selectiv-evaluativa respectiv componenta operationala.


Scoala gruzina



D. N. Uznadze constata ca montajul psihic - dobandit la nivel inconstient ca atitudine latenta ce se impune in comportament - apare ca unitate intre trebuinta si situatie sau altfel spus asimileaza prin compatibilizare textul in context.


Scoala franceza

Se orienteaza cu precadere spre psihologia medicala, psihologie patologica si neopsihanaliza.

Th. Ribot publica studii de psihologie patologica si experimentala. Asocierile care se creeaza la un individ plasat de mai multe ori in aceleasi situatii devin ereditare - truism emancipat de H. Jackson si J. Delay.

H. Pieron declara Psihologia Diferentiala si enunta principalul fondator al Psihologiei Stiintifice din Franta. P. Janet initiaza psihologia conduitei.

H. Wallon admite ca omul creeaza si inventeaza proiectandu-si inconstientul - mania si frica. Conceptia evolutionista este antrenata in psihologia copilului.

R. Zazzo analizeaza psihologia debilitatii mintale si a gemenilor. Introduce si califica termenul de heterocronie.

P. Fraisse emancipeaza psihologia experimentala si cronopsihologia.

J. M. Lacan e ctitorul Scolii freudiene de la Paris.

D. Lagache fondeaza psihologia clinica in Franta.

M. Reuchlin se remarca prin psihologia diferentiala.

S. Moscovici califica psihologia sociala.

Henriette Bloch si Elianne Vurpillot eleveaza psihologia percutata si cognitiva.


Scoala americana

G. Allport elaboreaza termenul creativitate (1938). William James si S. A. Mednick impun teoria asociationista. S. L. Kubie emite teoria psihanalitica. Carl Rogers si A. Maslow instituie Psihologia Umanista. A. F. Osborn introduce BrainStorming-ul sau Tornada Ideilor unde cantitatea surclaseaza in importanta calitatea iar drenarea imaginatiei se face pe cai preponderent inedite. Hans Vaihinger a inteles ca omenirea nu ar putea exista fara fictiune.


W. Gordon instituie sinectica prin metafore si analogia personala - directa - simbolica - fantastica ce tradeaza sau decodeaza straniul si invers.

Creativitatea se enunta dupa I. A. Taylor la nivel expresiv - productiv - inventiv - inovativ - emergent. P. Torrance e interesat de creativitatea puerala.


N. A. Walach si N. Kogan fac distinctia intre creativitate si inteligenta.


Modelul Intelectului Uman propus si explicat de J. P. Guilford via creativitate
- inteligibilizata prin flexibilitate / fluiditate / originalitate / elaborare - e surprins in
Cubul rezultat din Operatii X Continuturi X Produse :


cognitia1 - memoria2 - gandirea divergenta3 - gandirea convergenta4 - evaluarea5

imaginile1 - simboluri sau semne2 - gabaritul semantic3 - gabaritul comportamental4

elemente1- clase2- relatii3- sisteme4- transformari5- implicatii6


R. Meili e autorul bateriei testelor de inteligenta ce probeaza plasticitatea - complexitatea - globalizarea - fluiditatea. L. Thurstone propune Octogonul Inteligentei - deductia - inductia - aptitudinea numerica - velocitatea perceptiei - aptitudinile topognosice - comprehensiunea orala - debitul verbal. Cl. Hull admite ca inteligenta este abstracta - tehnica - sociala – organizationala.


R. B. Cattell vede inteligenta cristalizata exersata in mediul cultural. Inteligenta fluida aplicata la situatii inedite.

Testele pentru inteligenta s-au impus prin standardialitate - Bateria Wechsler-Bellevue - Matricele Progresive Raven - Bateria Meili - Bateria Guilford.

Dupa G. Allport personalitatea e definita ca unitate a sistemelor dinamice prin care se efectueaza o adaptare originala la mediu. Integrarea si diferentierea sunt tendinte opuse dar complementare.


Pentru R. B. Cattell atitudinile sunt auxiliare sentimentelor dominate de Ergii. Sintalitatea releva presiunea valorilor grupului la nivelul personalitatii individului. Analiza factoriala a personalitatii vizeaza metoda R ce presupune date masive recoltate din esantioane agabaritice de subiecti si metoda P prin care sunt accesate si stocate date enorme de la un singur subiect pe un cronoduct vast.


Calcularea tendintelor s-a bazat ca regula pe metoda izogona a lui Floud - trasarea dreptei printr-un conglomerat de puncte la care suma distantelor la patrat a tuturor punctelor disparate fata de respectiva dreapta e mai mica in raport cu cea prelevata de la toate celelalte drepte ipotetice)









Ecuatia de Specificatie Comportamentala e data pentru a prezice reactia unei persoane intr-o caz dat sau remis :


R = s T s T s T snTn


unde raspunsul R cerut si asteptat de la subiect e prognozat pe baza trasaturilor T ale persoanei cu atribute ale personalitatii escortate de o pondere a fiecareia dintre ele in acord cu relevanta lor autentificata intr-o anume situatie s)


New Age

Marilyn Ferguson starneste curentul in 1985. Supra-Omul nu mai e Homo Sapiens ci Homo Noeticus. El a intuit ca e hotarat si deci harazit sa mearga dincolo de lucruri si de Sine.


V. E. Frankl spune ca religia ar putea fi o variabila a existentei in care individul se transcende pe sine din dorinta de sens care de regula este adevar si mai putin credinta. Logosul nu reprezinta doar o evadare din existenta ci mai degraba ceva cu care se confunda existenta. Nevroza Noogenica isi are originea nu-n dimensiunea psihologica ci in cea mentala a existentei umane. De fapt acest tip de neuroza deriva nu din conflagratia aparuta intre energii si instincte ci din conflictul de valori via frustratia existentiala.

Se impune credinta aconditionata intr-un sens autonom. Frankl amendeaza
pe J. P. Sartre aratand ca sensul existentei nu este inventat de noi insine ci mai curand descoperit. Se introduce termenul Self Transcendental pentru a consemna ascensiunea spirituala prin depasirea Sinelui. Omul daca nu gaseste un sens in lume si nici in sine trebuie sa-l caute in afara lui.

Religia este o variabila existentiala prin care omul se transcende pe el insusi. Suferinta depasind frustratia nu e un fenomen patologic ca simptom de nevroza pe cat o realizare umana.

Frankl crede ca sensul existentei sau chiar indoiala deriva din boala. Frustratia existentiala nu este nici patologica nici patogenica. Grija unui om sau, chiar disperarea lui in ce priveste valoarea vietii personale, constituie un pericol spiritual dar sub nici un caz un pericol mintal.

La inceputul istoriei omenirii omul a pierdut cateva din instinctele sale primare de origine animala si prin care se simtea aparat. Aceasta siguranta edenotopic ii este acum inaccesibila si nu-i ramane altceva de facut decat sa faca alegeri ori sa ia decizii.

Cum nici un instinct nu va mai avea dreptul la cuvant in si cu timpul omul va fi guvernat de ceea ce altii vor sa faca si astfel va cadea victima unui canon feroce. Libidoul ajunge expandabil in Vacuum-ul Existential unde frustratia dezvolta compensatia sexuala. Omul nu ar trebui sa intrebe care e sensul existentei sale ci sa fie capabil de-a se oferi interogatiei ca fiinta apta sa raspunda dilemei si de propria viata.

Logoterapia nu are nevoie sa impuna judecati pacientului pentru ca adevarul
se impune de la sine … fara emulatia imprejurarilor. Sensul lui A FI e labil dar nu inceteaza niciodata sa existe.


Psihanaliza are in vedere inconstientul reabilitand introspectia pentru a fora abisurile psihismului individual (S. Freud) respectiv colectiv (C. G. Jung).



Behaviorismul se centreaza pe observatia obiectiva a comportamentului animal sau uman (Watson si Skinner) abandonand introspectia prin impunerea observatiei obiective respectiv a experimentului.


Psihologia Umanista protesteaza contra reificarii pledand pentru integrarea sinelui in societate (Maslow si Rogers).


Psihologia Transpersonala apeleaza la experienta integrala (transcendenta)
dupa P. Weil reverberata mistic / precursiv (Kierkegaard) / holistic ( TR = f <SC> arata ca trairea realitatii e functie de starea constiintei la un moment dat).




Mnemocronic psihanaliza este virtual ignorata, behaviorismul e-n declin, psihologia cognitiva se declara o scoala iar neurostiintele cunosc o crestere modesta.



loading...









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu














loading...



Cauta referat
Scriitori romani