Logo referatele carte



Gramatica - Diateza activa, diateza reflexiva, diateza pasiva - pronumele, adjectivul, conjunctia



Diateza activa este realizata de subiectul gramatical si se restrange asupra cd

Tu mi-ai spus adevarul ‚

Ai spus : PV à vb pred , personal , conj III , Da indiativ ,perfect compus , pesrs 2 sg afiramtiv

Diateza reflexiva actiune este produsa si suportata de subiect , acestei diateza apartin numai verbele insotite de pron reflexiva , aceste pron stau in fata vb dar si dupa (gerunziu : gandindu-ma) .Ele se analizeaza cu vb si pot fi in Ac sau D

El s-a bucurat de venirea ta 28363pjb36ylb7g

s-a bucurat : Pv à vb pred , personal , conj I , Dr , indicativ , prezen , perfect compus , pers III , sg afiramtiv

Vb cu pron reflexiv Ac
Vb cu pron reflexive in D
Ma bucur
Imi inchipui
Te bucuri
Iti inchipui
Se bucura
Isi inchipuie
Ne bucuram
Ne inchipuim
Va bucureati
Va inchipuiti
Se bucura
Isi inchipuie

Cand pron refleiv se poate inlocui cu pron personal sau subst in acelasi caz el nu mai este marca sintactica a Dr ci este CD sau CI , devenind o parte de prop distincta .In asemenea situati nu mai avem deaface cu Dr ci cu Da insotite de compleente exprimate prin pronume reflexive

Vb reflexive
Vb active pronominale
Eu ma gandesc la tine
Eu ma imbrac
Tu iti imaginezi ceva
Tu te speli pe fata
El se duce la film
El se sterge de praf

La diateza pasiva actiune este realizata de subiectul locgic ( complementul de agent ) sui suferita de subiectul gramatical .Dp au numai vb care la Da au CD exprimat. Acesta devine , prin transformare pasiva subiect gramaticala .

Dp se formeaa cu vb a fi ( la diferite moduri si timpuri ) si cu participiul vb de conjugat ( care se acorda in gen nr si caz cu subiectul ) modul timpul si persoana sunt indicate de vb a fi . Categoria conjugarii este indicata de vb care e conjuga ( cu forma de participiu ) jl363p8236yllb

Cand vb la Dp este la un mod personal , are functia de pv.

Diateza activa
Diateza pasiva
Marin citeste o carte
Cartea este citita de Marin
Mihai a vandut casa
Casa a fost vanduta de Mihai
Mama te va chema pe tine
Tu vei fi chemat de mama

… subiecte logice ( complemente de agent )

… subiecte gramaticale

Complemenul de agent este partea de vorbire care arata cine este autorul actiuni exprimate de un verb aflat la Dp Intrebari : de cine ? de catre cine ? . Este exprimat prin subs , pron , adj sau nueral in Ac precedate de prepozitile de sau de cine

Copilul este certat de parinti

E certat : Pv à vb pred , personal , conj 1 , Dp , indicativ , prezent , pers 3 , sg , afirmativ

Complementul de agent poate sa deteremine :

  • Un vb da Dp ( personal sau nepersonal )

  • Un vb da Dr cu inteles pasiv

  • Un adj provenit dintr-un participiu pasiv

  • Un subst

Vb impersonale exprima o actiune care nu este realizata de o persoana . Aceste vb se folosesc numai la pers 3 sg

Vb care arata fenomenele ale naturi nu admit subiect , ele pot fi la Da ( a ploua , a nimge , a fulgera ) , sau reflexive ( a se innopta , a se intuneca )

Unele vb impersonale pot advmite subiect nonpersonal ( Imi place munca ; S-a aflat vestea ) acestea pot fi la Da ( a trebui , a placea , a ajunge , a rmane , etc ) sau la Dr ( a se sti , a se afla , a se manca , a se face , a se parea , etc ) .Cand se afla la un mod personal vb pred au functia de Pv

Trebuia sa plecam

Trebuia : Pv à vb pred , impersonal , conj 4 , Da , indicativ , imperfect , afirmativ

Linistea se asterne peste sat

Lumina : S à subst comun , simplu , singular , feminin , nominativ , + art hot –a

Pronumele :

  • Cu forme personale :

    • Personal propriu zis

    • Personal de politete

    • Reflexiv

    • Posesiv

    • De intarire

  • Fara forme personale

    • Demonstrativ

    • Interogativ

    • Relativ

    • Nehotarat

    • Negativ

Pron pers nu se poate transorma in adj pronominal , el are forme la :

  • Ac si D are forme accentuate si neaccentuate

  • G are forme doar pt pers 3 , iar pt celelate pers se folosesc fprmele pron posesiv

  • V are forme proprii doar pt pers 2

l-am chemat

l- :CD à pron pers propriu zis , pers 3 , masculin , sg , Ac , neeaccentuat

Formele de posesiv :

  • Dativul posesv :

    • Exprimat prin formele neaccentuate ale pron pers

    • Determina un subs legandu-se prin cratima de acesta ( mana-ti alba )

      • Adj ( albat-ti mana )

      • Vb ( ti-am ascultat sfatul ) Are functie da Apron

      • cand se leaga cu cratima de o prepozitie ( el sta inainte-ti ) are functia de Cc

  • daivul etic

    • exprimat prn forme le neaccentuate ale pron PERS

    • nu are functie sintactica cei stilistica , aratand participarea afeciva a povestitorului la cele relatate ( Si cand ti l-am lovit odata … )

Pronumele reflexiv

Pronumele reflexiv tine locul obiectului asupra caruia se exercita actiunea vb , exprimand identitate dintre obiect si subiectul vb

Caracteristici :

  • are forme doar pt pers3 , pt restul pers se folosesc formele pron pers

  • se foloseste in D si Ac cu forme accentuate si nea cceentuate , nediferntiate dupa gen si nr

  • nu se face atribut pronominal

Lauda de sine nu face bine

De sine : Apron à pron reflexiv , pers 3 sg , Ac , accentuat , precedat de prep de

Pronumele si adj pron posesiv

Pronumele posesiv expriima ideea de posesie , inlocuiind atat numele posesorului cat si cel al obiectului posedat

Caracterisitici :

  • este insotit de articolul posesiv ( al , ai , ale , a)

  • nu are form proprie pt pers 3 pl , in locul acesteia folosindu-se pron pers ( lor )

  • la cazurile G si D are forme doar pt pl ( alor mei , alor tai )

  • poate deveni adj pron

Cartea este a mea

A mea : NP à pron posesiv , per1 , un obiect posedat , un posesor , fem , sg , N

Cartea mea e de povesti

Mea : Aadj à adj posesiv , pers 1 , se acorda in fgen , nr si caz cu subst „ cartea” ( f , sg , N)

Pronumele si adj pron demonstrativ

Pron demonstrativ arata departarea sau apropierea obiectului ( in patiu sau timp ) sau identitatea acestuia cu el inusi sau un alt obiect

Clasificare :

  • dupa fel :

    • de apropiere

    • de departare

    • de identitate

  • dupa structura

    • simple

    • compuse

  • poate deveni adj demonstrativ

Acesta este Ion

Acesta : Sà pron demonstrativ de apropiere , simplu , sg , mas , N

Copilul aceta este Ion

Acesta : Aadj à adj dem de apropiere , e acorda in gen nr si caz cu subst copilul ( mas , sg , N )

Pronumele si adjectivul pronominal interogativ

Pron interogativ

Pron interogativ apare in prom interogativ si tine locul subst asteptat ca raspuns la o intrebare

Pron si adj interogative :

  • N-Ac :

    • Sg

      • Masc : care , cat, cine, ce

      • Fem : care , cata , cine

    • Pl

      • Masc : care , cati ,

      • Fem : care , cate

  • G-D

    • Sg :

      • Masc : caruia , cui

      • Fem :carei , cui

    • Pl :

      • masc ; carora , cator , cator , cui

      • fem ; carora , cator cui

„Care” : inlocuieste nume de fiinte si de lucreuri

„Cat” : are sens cantitativ

„Cine” : inlocuieste nume de fiinte

„Ce” : inlocuieste nume de lucruri

Functia sintactica a pronumelui interogativ corespunde cu ceea a subst sau a pron asteptat ca rspuns la intrebare

Adjectivul pronominal interogativ

Adjectivele pronominale interogative :

  • determina subst nearticulate pe care le preceda

  • au aceasta val doar formele : care , ce si cat

  • adj pron interogative au functie de Aadj

Cine a venit ?

Cine : Sà pron interogativ , N

Carei fete i-ai spus

Carei : Aadj à adj inteogativ , se acorda in gen nr si caz cu subst fata ( f , sg , D )

Pronumele si adj pron relativ

Pron relative au forme identice cu pron interogaive , dar se intrebuinteaza in fraza ca elemente de relatie subordonatoare ( introduc prop subordonate )

Au forme simple : care , cine , ce , cat , si o forma compusa: ceea ce

Au dublu rol : sunt elemente de relatie la nivelul frazei si partii de propozitie in propozitie pe care le induc ( S , A, C , NP )

Adj pron relative sunt doar formele : care , cat , ce

Acestea preceda subst determinat in prop subordonata pe care o induc , si au functia de Aadj

Functile sinctactice ale pron si adj pron relative

Pron relativ compus ceea ce are urmatoarele caractristici :

  • este echvalent cu relativul ce

  • are val neutra

  • nu se poate discloca prin prop

  • nu are forme proprii pt cazurile G-D

  • nu devine adj pron

Acordul pron relativ care in G precedat de art posesiv

Pronumele relativ „care” la G plasat la inceputul propozitiei si urmat de un subst este ASG .Acest A aer o topica inversa si de aceea , este precedat de art posesiv ( genitival )

In asemenea situatii , pronumele relativ se acorda in gen nr si caz cu subst pe care-l inlocuieste , iar art posesiv se acorda cu subst fata de care pron relativ indeplinste functia de Apron

Nu stiu /1PP (cine)a venit/2SB

Cine : Sà pron relativ , N introduce subiectiva

Nu stiu /1PP(care) fata a venit /2CD

Care : Aadj à adj pron relativ se acorda in gen nr si caz cu subst fata ( sg , f , N ) introduce prop 2

Pronumele si adj pron nehotarat

Pronumele nehotarat substituie un subst fara a da o indicatie precisa asupra obiectului

Formele compuse sunt alcatuite in general cu ajutorul pron relativ-interogative

Pronumele si adjectivul pronomina lnegativ

Pronumele negative apar in propozitii cu forma vb negativa si tin locul unor subst din prop afirmativa corespunzatoare

Pronumele negativa sunt :

  • simple

    • N-Ac : nimeni nimic

    • G-D : nimanui

  • Compuse :

    • N-Ac nici unul/nici una/nici unii/nici unele

    • G-D nici unuia /nici uneia /nici unora

Pronumele negaive indeplinesc functile sinctactice ale subst din prop afirmativa corespunzatoare

Adj pron negative sunt doar formele compuse , care preceda subst si-si modifica forma : nici un ( baiat ) , nici o ( fata ) , acestea au funcie de Aadj

N-a venit nimeni

Nimeni : Sà pron negativ , N

Nici un nor nuse zarea pe cer

Nici un : Aadj à adj negativ , se acorda in gen nr si caz cu subst nor ( mas , sg , N )

Pronumele si adj pron de intarire

Pronumele de intarire folosit azi ca numai adj pron, insoteste un subst sau un pron pers cu scopul de a preciza pers desemnata de acesta

Cu val de pron este folosit rar si doar cu functi a de S

Adj de intarire are functia de Aadj

Persoana
Caz
SINGULAR
M F
Plural
M F
Pers I
N-Ac
G-D
Insumi insami
insemi
Insine insane
Pers II
N-Ac
G-D
Insuti insati
Inseti
Insiva
Pers III
N-Ac
G-D
Insusi insasi
Insesi
Insisi insesi

Maria insasi a venit

Insasi : Aadj àadj de intarire , pers 3 , se acorda in gen nr si caz cu subst „Maria”

( f , sg , N )

Numeralul

Numeralul poate fi :

  • Cardinal

    • Propriu zis

    • Colectiv

    • Fractionar

    • Multiplicativ

    • Distributiv

    • Adverbial

  • Ordinal

Numeralele cardinale propriu zise exprima un nr abstract sau determinat numerica a obiectelor

Doi au plecat

Doi : Sà nr cardinal propriu zis simplu , val substantivala masculin , N

Doi copii au pecat

Doi : Aadj à numeral cardinal propriu-zis , simplu , val adj , se acorda in gen nr si caz cu subst copii ( m , pl , N )

Numeralele cardinale colective exprima insotirea a doua sau mai multe obiecte

Numeralele cardinale fractionare exprima ideea de de parte sau de fractiune dintr-un grup unitar

Numeralele :

  • Multiplicative

    • Arata in ce proportie creste o cantitate

    • Se formeaza prin derivare numerallui cardinal cu prefixul in- si sufixul –it

    • Are si sinonime neologici

  • Distributive

    • Exprima repartizarea si gruparea numerica a obiectelor

    • Se formeaza din numaralele cardinale propriu zisa precedate de adv care

  • Adverbiale

    • Exprima relizarea unei actiuni sau masura in care o caracteristica este superioara sau inferioara fata de aceasea

    • Se formeaza din prepozitia de si nr cardinal si subst ori

    • Se folosesc ca sinonime si loc adv \

Adjectivul

Adjective :

  • Dupa structura

    • Simple

    • Compuse

  • Dupa flexiune

    • Variabile

      • Cu 2 terminatii ( 4 forme flexionare )

      • Cu 2 terminatii ( 3 forme flexionare )

      • Cu 1 terminatie ( 2 forme flexionare )

    • Invariabile

Gradele de comparatie :

  • Pozitiv

  • Comparativ

    • De superioritate

    • De egalitate

    • De inferioritate

  • Superlativ

    • Relativ

      • De superioritate

      • De inferioritate

    • Absolut

      • De superioritate

      • De inferioritate

Ion este inalt

Inalt : Npà adj propriu zis , simplu , variaboil cu 2 terminatii si 4 forme , se acorda in gen nr si caz u cu subst Ion ( m , sg N ) pozitiv

Adverbul

Adverbul este partea de vb neflexibila care exprima caracterisitica indicand imprejrarea in care au loc unele intamplari

Adverbe :

  • Dupa structura

    • Simple

    • compuse

  • dupa sens

    • de loc

    • de mod

    • de timp

cand insoteste un vb la indicatv , perfect compus , adv mai se intercaleaza intre auxiliar si o forma de participiu : Nu a mai venit

Au grade de comparatie unele adv de mod provenite din adj , si cateava adv de loc si timp ( frumos , departe , inainte )

Adverbele :

  • interogaive : se folosesc in prop interogative ( unde , cand , incotro , cum )

  • relative : se folosesc in fraza exprimand raportul de subordonare si sunt elemente de relatie ( unde , cand , cum , cat , incotro , dicotro )

  • nehotarate : exprima ideea de mod , de loc sau de timp , in chip neprecis in general , ( odata , altadata , candva , cumva , undeva , oricum , oricand , oriunde , oricat )

Adv nehotarate oricum , oricand , oriunde . etc , pot fi si ele elemente de relatie subordoantoare in fraza

Adv pot avea urmatoarele functii sinctactce :

  • complement circumstantial

  • Aadv

  • NP

El merge repede

Repede : CCMà adv de mod pozitiv

Unele adv nu au functie sinctactica :

  • Adv de modalitate : doar , numai . mai , tocmai , nici , si , macar , chiar , da , nu

  • Adv care ajuta la formarea gradelor de comparatie : mai ,,tot , foarte , ptin , etc

Loc adv sunt grupuri unitare cu val de adv

  • De mod : pe de rost , incet-incet , de-a pururi , pe inserate , in veci

  • De loc :la dreapta , la miloc , peste tot , din loc in loc

  • Nehotarate : cine stie cand , cine stie cum , te miri cum

Loc adv au functia sintactica a adv pe are le inlocuiesc

Adv si loc adv predicative

Adv si loc adv pred exprima necesitatea , siguranta , si probabilitatea

Adv pred : sigur , adevarat , bine , bineinteles , fireste , desigur , probabil , pesem , negresit

Loc adv pred : cyu sigurant , cu certitudine , fara indoaiala ,fara doar si poate , de la sine inteles , de buna seama

Au functia de Pv daca sunt urmae de o propozitie subordonata introdusa pprin conjunctile ca sau sa

Fireste ca va pleca

Pot avea si grad de comparatie :

Foarte bine ca ai venit

Negresit ca va venii

Negresit : pvàadv pred

Conjunctia

  • Dupa sreuctura:

    • Simple

    • Compuse

  • Dupa raporturile sintactice pe care le indeplinesc :

    • Coordonatoare ( leaga parti de prop sau prop de acelasi fel )

    • Subordonaotare ( induc proopozitii subordonatoare )

Conj si loc conjunctiuonale :

felul
Conjunctii coordonatoare
Loc conj coordonatoare
Copulative
Si , nici
Precum si
Adversative
Dar , iar insa , ci
Numai ca
Disjunctive
Sau, ori, fie
----------------------------------
Conclusive
Deci , asadar , vasazica
In concluzie , de aceea , prin urmare , ca atare , in consecinta

Conj si loc conj suordonatoare :

Felul
Conj subordonatoare
Loc conj subordoanatoare
Nespecifice , intoduc subordonate diferite
Ca , sa , daca , de , ca sa , ca…sa
----------------------------------
Specifice , introduc anumite subordonate
Decat, parca
 
Pana
Fiindca , deoarece , caci intrucat,
 
 
 
desi
 
incat
Fara sa , fara cum , dupa cat , ca si cum , ca si cand etc
In timp ce , in vreme ce , pana ce , etc
din cauza ca , din pricina ca
cu scopul sa , pt ca sa
in caz ca , cu condotia ca
cu toate ca , macar ca , chiar daca
incat sa , cat sa , etc

Se pune virgul inainte a conj si loc conj urmatoare : fiindca , deoarece , caci , intrucat , desi , incat , din cauza ca , pt ca

Atributul

Intrebari : care? , ce fel de? ,a;l ,ai , ale , cui ? , cat ? , cata ? , cati ? , cate ?;

Aadj este exprimat prrin :

  • Adj propriu-zis

  • Adj provenit din vb la participiu

  • Vb la gerunziu si adv

  • Loc adj

  • Adj pron

  • Numeral cu val adj

Atributul substantival este exprimat prin

  • Syubst

  • Loc subst

  • Numeral ( neacordat )

Acesta poate fi genitival , prepozitional ( in cazurile Ac , G , D ) apozitional ( toate cazurile ) , dativ fara prep (Ea ii este nepoata matusii Ana .Acordare de burse studentilor este prioritara )

Atributul pronominal exprimat prin pronume .Acesta poate fii genitival , prepozitional , (in cazurile Ac , G , D ) apozitional ( toate cazurile ) , dativ fara prepozitie ( dativ posesiv )

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

Cauta referat
Scriitori romani