Caracterizarea lui Lefter Popescu din nuvela Doua loturi referat






Doua loturi

 De I. L. Caragiale

-Caracterizare-

Lefter Popescu

Clasic al literaturii romane , I. L. Caragiale este un mare prozator si dramaturg . Alaturi de schitele memorabile ( Vizita , D-l Goe , Lantul  Slabiciunilor , Un pedagog de scoala noua etc ) si nuvelele sale  (O facile de paste , Doua loturi , Kil Ianulea ) , I. L. Caragiale este mai ales un amre dramaturg , remarcabil prin comediile sale (O scrisoare pierduta , O noapte furtunoasa ) ca si prin drama  Napasta .

Nuvela a fost publicata in 1901 in volumul “Momente si Schite “

Autorul nareaza o intamplare din viata micilor functionari care  doresc printr-un castig intamplator sa-si depaseasca umila conditie sociala . Universul nuvelei e mediul citadin . In aceasta lume , comicul se limiteaza la schitarea unor aparente in spatele carora evolueaza eroi al caror destin este marcat tragic .Locul primordial il ocupa starile sufletesti ale lui Lefter Popescu aflat intr-un moment esential  cand sansa i-ar putea schimba anonimatul in care se zbate .In aceasta nuvela , Caragiale pune accentul pe tragedia psihologica reiesita din imbinarea visului cu realitatea .

Nuvelele realiste ale lui Caragiale ilustreaza eroi ce se afla la limita dintre tragic si comic , asa cum sunt cei din “Doua loturi” , “Inspectiune” , “Canuta om sucit” . In proza psihologica si realista , Caragiale este un creator de stari sufletesti , iar in comedii este un necrutator critic de moravuri sociale si defecte caracteriale .Garabet Ibraileanu spune “ca satiric , Caragiale e un pictor de moravuri  ; ca tragic , un pictor de stari sufletesti , cu alte cuvinte , satira lui e sociala , tragedia lui e psihologica . “

 

Nuvela , spre deosebire de schita are mai multe personaje si se intinde pe o perioada mai mare de timp .

Lefter Popescu este protagonistul , el participand la toate momentele subiectului , la toate actiunile , este prezentat in evolutie . Este un personaj individual , dar tipic pentru o anumita categorie sociala , cea a functionarilor marunti care incearca sa iasa din anonimat .

Trasaturile de caracter sunt prezentate direct de narator , de alte personaje , de personaj insusi ori se desprind indirect (fapte , mediu , comportament , ganduri si framtantari sufletesti si chiar din limbaj si nume .

Naratorul ajuta foarte mult la caracterizarea personajului prin constructiile incidente prin care indica starea unui anumit personaj .

Statului social al lui Lefter Popescu este de mic functionar , un slujbas marunt si neinsemnat la un minister , un “impiegat” cum il numeste seful sau .

Starea lui sociala si materiala sunt admirabil evidentiate chiar de numele sau care sugereaza saracia , lipsa banilor (Lefter) si banalitatea (Popescu)  .

Traind modest de pe azi pe maine impreuna cu sotia sa , intr-o casuta cu “ salita” si “geamlac”  , Lefter  discuta cu consoarta .Viata lor se scurge linistit dupa reguli bine-stiute , pina-n ziua cand vestea castigului ravaseste totul in jur . Perspectiva de a deveni un om bogat peste noapte si ratacirea biletelor il marcheaza profund . Din momentul aflarii vestii si pana la sfarsit , autorul analizeaza minutios diferitele lui atitudini si stari sufletesti .

Lefter Popescu trece printr-un sir de intamplari neprevazute care il pun in situatii din ce in ce mai tensionate . Intreaga lui existenta sta sub semnul terorii sefului sau al unei vieti monotone . Simtindu-si in permanenta lezata demnitatea de om si functionar , cauta cu disperare sa-si schimbe locul in ierarhia sociala , dar devine victima unui nemilos joc al sortii . Destinul ii joaca o farsa cu conseciinte dramatice .

Lefter nu era un jucator pasionat la loterie , ba chiar mai mult , nu credea deloc in norocul sau(  “eu si norocul” ) , era pesimist , pentru ca nu castigase nimic toata viata .Urmand sfatul unor colegi , cumpara bilet cu bani imprumutati  de la Capitanul Pandele pentru a forta destinul . Tot capitanul este cel care noteaza numele biletelor cumparate . Sceptic in prvinta norocului sau , Lefter n-a urmarit tragerile la loterie , amanate de atatea ori , nici nu a citit ziarul , astfel incat a fost foarte surprins cand a aflat vestea cea mare data de capitan , cu atat mai mult cu cat ambele bilete erau lozurile cele mari .”-Hahaha ! sa stii nene Turturene , ca le gasim a doua zi dupa termen … Imi cunosc eu norocul !”



Dupa ce Capitanul Pandele il anunta ca a castigat , gasirea lozurilor pe care le cauta devin o obsesie pentru el . E cuprins de neliniste , e foarte nervos , se invoieste cateva zile de la serviciu …

Dintr-un om linistit si docil se transforma in unul impulsuiv si violent . Intra in conflict cu toata lumea , avand convingerea ca toti se opun imbogatirii sale .Isi pierde increderea in ceilalti , devenind suspicioas cu toata lumea , inclusiv cu sotia lui

Dupa 3 zile de cautari zadarnice e toropit de somn , dar dupa 15 minute sare vesel cu fata luminata , spunandu-i sotiei ca biletele sunt in jacheta cenusie .cand afla ca doamna Popescu a dat jacheta   , locul bucuriei e luat de furie si brutalitate .

Convins ca sotia sa nu a controlat buzunarul jachetei cenusii si a lasat biletele inauntru  , Lefter se dovedeste necrutator cu ea , desi vede ca aceasta nutreste un profound sentiment de regret fiindca daduse jacheta tigancilor .

“-Ce ?

-Am … dat-o

-Ce ai dat ?

-Jacheta !

-Care jacheta ?

-A cenusie !

-Cui ?

-N-ai spus tu ca n-o mai porti ?

-Cui ? cui ai dat-o , nenorocito ?

 -La o chivuta .

-Pentru ce ?

-Pe farfurii .

-Cand ?

-Alaltaieri …’

Limbajul sugereaza cresterea gradata a tensiunii .

Cu un ton amenintator ,ii cere sotiei sa-i aduca farfuriile cumparate , si , cu o violenta batjocoritoare , le face tandari sub ochii inspaimantati ai acesteia . 

Cuprins de furie , pleaca insotit de capitan si de comisarul Turtureanu , hotarat sa recupereze  biletele de la tiganci .Acestuia ii promite un procent din castig pentru a-l ajuta sa gaseasca biletele .

Dovedeste o generozitate interesata : ii promite capitanului Pandele un anumit procent pt. a respecta superstitia , iar comisarului Turtureanu e dispus sa-i acorde un procent daca il ajuta sa recuperze biletele de la Chivute .   Le ofera pana si acestora o parte din castig . Pana la gasirea biletelor Lefter Popescu evolueaza intre speranta si disperare (“… d. capitan Pandele citeste gazeta de seara  iar d. Lefter asculta pus pe ganduri…”)

La berarie , trece prin cele mai cumplite stari depresive  , mai intai pentru ca in gazeta scria ca in sase luni banii vor intra in fondurile loteriilor , apoi pentru pentru ca vede privirea plina de repros si amenintari tacite ale sefului sau , care-l credea bolnav . De aceea , sentimetul de vinovatie il apasa , mai ales ca d. capitan Pandele il acuza direct , iar seful il dispretuieste fatis pentru minciuna .

Torturat de gandul de a nu gasi biletele la timp , el incearca sa schimbe tactica in relatia cu chivutele . Lefter spera sa le convinga cu duhul blandetii , dar nu reuseste , fiind lovit si alungat de tiganci :

“Si pana sa apuce d. Popescu sa salute macar , se pomeneste fleasc! Drept in ochi , o strachina cu prune sleite […] Si , dupa ce i-au luat vazul , trage-i pumni , palme , si pe urma care cu ce apuca (…) 





Obsedat de aceasta problema si agitate , eroul ii suprinde si pe cunoscutii lui prin nelinistea tradata de un comportament schimbat , conflictual , asa cum observa chair comisarul Turtureanu : ‘De mare belea mi se pare ca mi-ai dat , nene Popescule m cu ipohondriile dumitale !”

Lefter este rugat de seful sau sa se intoarca la munca pentru a nu-si pierde slujba . Cautand dosarul cerut m eroul descopera biletele in sertarul biroului . In aceste momente fericirea lui atinge cote maxime , ajungand pana la extaz “Toti zeii ! toti au murit ! toti mor ! numai Norocul traieste si va trai alaturi cu vremea , nemuritoare ca si el ! … Sunt aci! … aci , biletele! … aci era soarele stralucitor cautat atata timp orbeste pe-ntunerec! .”

Gasind biletele  , el isi depune arogant demisia catre sef  :”(…) Sanatatea mea prea delicata nu-mi permite sa mai support asprimile de tot felul ale servicului .Va rog dar respectuos sa binevoiti a-mi primi demisia din postul ce ocup la acest onor. Minister .

Binevoiti etc.

Eleutheriu Poppescu “

Aceasta este prima data cand isi foloseste numele adevarat , folosit in trecut cand era in lipsa de bani .

Fericirea lui Lefter Popescu tine foarte putin pentru ca biletele erau inversate si atunci cand constata ca visul de imbogatire s-a spulberat se comporta ca un nebun , il jignestep e bancher dand din palme si facand taraboi .

Presupusul castig la loterie , unicul din viata eroului , atunci cand s0a dovedit a fi o fantasma , l-a distrus pe Lefter pentru totdeauna

Cu toate aceste manifestari , Lefter Popescu e un om obisnuit intr-o situatie neobisnuita si de aceea comportamentul lui e anormal . E o victima a hazardului fiind permanent urmarit de ghinion .

In ciuda situatiilor comice in care e prezentat personajul , atitudinea autorului nu e una batjocoritoare ci , dimpotriva  , il invaluie cu multa intelegere si chiar compasiune care apare pregnant exprimata in finalul textului .

Acest om obisnuit , simplu functionar , orbit de iluzia unei imbogatiri neasteptate , nu poate rezista perspectivei de a-si vedea visul naruit. Lefter Popescu este victima hazardului , care a hotarat ca el sa ramana un amre ghinionist si un om simplu , asa cum a fost toata viata .

Trasaturile personajului sunt prezentate direct de catre autor , de alte personaje (comisarul Turtureanu , capitanul Pandele s.a. ) sau de personajul insusi (autocaracterizare) , ori se desprind indirect prin actiune , din comportamentul , gesturile , felul de a vorbi , gandurile si relatiile acestuia cu celelalte personaje .

Tot zbuciumul interior , penduland intre fericire si disperare ,intre bucurie si deznadejde , duce inevitabil la prabusirea psihologica a personajului , care nu-si paote depasi conditia umila si banala a omului oarecare , sortit sa ramana un anonim in lumea asta .

Si prin nuvela “doua loturi “ca si prin celelalte opera ale sale , autorul s-a dovedit a fi un creator de viata exceptional .

Si de data aceasta caragiale e realizat un perosnaj credibil , caruia i-a dat suflare de viata” (Garabet Ibraileanu)

O anume naivitate a personajului , speranta si dorinta de a-si depasi conditia modesta , visurile lui trezesc simpatia noastra









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani