Logo referatele carte



Adjectivul - Clasificarea adjectivelor, Flexiunea adjectivului



Adjectivul

Partea de vorbire flexibila care exprima insusirea unui obiect si se acorda in gen, numar si caz cu substantivul determinat

Observatii: Adjectivul poate exprima: -proprietati ale obiectelor sau fiintelor (greu, mic, usor, luminos)

                                                              -materia din care este facut un obiect (metalia, lemnos)

                                                              -elementele constitutive ale unei colectivitati (taranesc, studentesc)

                                                              -referirea la posesor sau la origine (casa olteneasca)

                                               

                                                1.Clasificarea adjectivelor

            a)dupa forma: -variabile-cu 2 terminatii- la sg. au o forma pentru masculin si alta pentru feminin (bun/buna)

                                                    -cu o terminatie-la sg. au aceeasi forma pentru masculin si feminin (casa/baiat mare)

                                    -invariabile-provenite din adverbe (gata, asa, astfel)

                                                      -provenite din imprumuturi vechi (ditai, sadea)

                                                      -provenite din imprumuturi desemnand culori (crem, bleu, maro)

            b)dupa origine: -propriu-zise(verde, bun, inalt)

                                     -pronominale -posesive (caietul meu/tau/sau)

                                                            -demonstrative (fata aceasta/aceea)

                                                            -interogative ( care fata?)

                                                            -nehotarate(unii baieti/ unele fete)

                                                            -relative( ce fata )

                                                            -negative(nici un om)

                                                            -de intarire (fata insesi)

Observatii: Adjectivele variabile, cu o terminatie, se termina, de obicei in vocala E

            c)din punct de vedere semantic:  -calificative-primare (simple)- bun,frumos, albastru

                                                            -derivate cu ajutorul sufixelor (timpuriu, tineresc)

                                         -determinative (provenite din alte parti de vorbire)

                                                                        - pronominale -posesive (cartea mea/ta/sa)

                                                                                                -demonstrative (cartea aceasta/aceea)

                                                                        -interogative ( care mama?)

                                                                                    -nehotarate(unii baieti/ unele fete)

                                                                                                -relative( ce carte )

                                                                                                -negative(nici o fapta)

                                                                                                -de intarire (el insusi)

                                                                        -numerale (trei elevi)

-participale (pagina scrisa)

-gerunziale (masca razanda)

-adverbiale (barbat bine)

d)dupa numarul formelor flexionare realizate in declinare:

            -cu 4 forme flexionare (in functie de gen, numar si caz) -propriu-zise (bun, simplu)          

                                                                                                     -participiale (iubit)

                                                                                                     -gerunziale (suferind)

            -cu 3 forme flexionare           -cele terminate in consoanele  C si G (lung, adanc)

                                                 -derivate cu sufixele -TOR, -ESC, -IU (satesc,cenusiu)

            -cu 2 forme flexionare           -terminate in E (dulce)

                                                 -terminate in consoana palatala (vechi, dibaci)

                                                 -terminate in diftong (balai, rotofei)

            -invariabile (maro, eficace, motrice)

Observatii:      1.De regula se asaza dupa substantive (sunt postpuse)

                        2.Din punct de vedere sintactic, adjectivul poate avea urmatoarele functii:

                                    -atribut(adjectival)- baiat bun, floare frumoasa

                                    -nume predicativ (cand determina un verb copulativ) Ana este cuminte

                                    -diferite feluri de complemente (determina un verb predicativ) Din verde s-a facut galben

                        3.Din punct de vedere stilistic, adjectivele sunt epitete

4.Sufixe adjectivale frecvente: -esc, -tor,-ean,-iu,-aret,-nic,-os

            5.In categoria adjective calificative intra si locutiunile adjectivale(cu scaun la cap,de geniu)

            6.Adjectivul poate sta si inaintea substantivului, de topica depinzand si articularea sa

                                                  2. Flexiunea adjectivului

In functie de flexiune, adjectivele sut variabile si invariabile;cele variabile se modifica dupa gen,numar si caz, prin desinente, insotite

sau nu de alternante fonetice

Desinente de gen(la singular):

Masculin/Neutru

Feminin

-u

-u

-

-

-a

-e

-a

-e

simplu-a/albastru-a

auriu-e/cenusie-e

bun-a/frumos-frumoasa

amarui-e/vechi-e

Observatii:      1.Adjectivele terminate in E (mare, dulce) nu prezinta diferente de gen la singular (om mare-casa mare)

                        2.Adjectivele terminate la masculin in -U vocalic sau semivocalic(greu, rosu, rau) au femininul in -EA (grea, rea) si in -IE (rosie)

                        3.Alternantele vocalice frecvente la opozitia de gen            -E/EA (intreg/intreaga)

                                                                                                            -O/OA (prost/proasta)

                                                                                                            -IE /IA (biet/biata)

                                                                                                            -E/A (desert/desarta)

Desinente de numar:

Observatii:      1.Unele adjective au forma unica pentru ambele numere:

                                    -fie numai la feminin- cele terminate in -TOR (fata/fete silitoare)

                                    -fie numai la masculin (pantof/pantofi vechi)

                                    -fie la ambele genuri (copil/copii balai fata/fete balaie)

2.   Alternante vocalice: ea/e(oltean/olteni) oa/o (moale/moi) ea/e (geman/gemeni) a/i (tanar/tineri), a/e

(teapan/tepeni)

                        3. Alternante consonantice: s/s (sfios/sfiosi) t/t (lat/lati) d/z (crud/cruzi) c/c(sarac/saraci) st/st (trist/tristi) g/g (lung/lungi)

                       

Modificari dupa cazuri:

Observatii:Adjectivul sta dupa substantiv, sau poate sa preceada substantivul

                        1.Cand adjectivul sta dupa substantiv el nu se articuleaza

                        2.Cand adjectivul sta inaintea substantivului, el capata o semnificatie speciala care ii mareste expresivitatea

                        3.Unele adjective au o topica fixa in raport cu substantivul. De exemplu adjectivele pronominale stau numai in fata substantivului (oricare om) precum adj. “biet”.Pe de alta parte adjectivele provenite din participii stau numai dupa substantiv  (pomul laudat)

                        4.Unele adjective isi schimba sensul in functie de topica (are o parte buna-opusa lui rea/O buna parte nu au-o parte dintr-un intreg)

                        5.Adjectivele invariabile au o singura forma pentru toate genurile,numerele si cazurile. Din aceasta categorie fac parte adjectivele nume de culori (bej, crem),adjectivele terminate in -CE (eficace) adjectivele cuvinte vechi in limba (sadea, gata,ditamai)

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

Cauta referat
Scriitori romani