Adjectivul
Partea de vorbire flexibila care exprima insusirea
unui obiect si
se acorda
in
gen, numar
si
caz cu substantivul determinat
Observatii:
Adjectivul poate exprima: -proprietati ale obiectelor sau
fiintelor (greu, mic, usor, luminos)
-materia din care este facut
un obiect (metalia, lemnos)
-elementele constitutive ale unei colectivitati
(taranesc,
studentesc)
-referirea la posesor sau la origine (casa
olteneasca)
1.Clasificarea
adjectivelor
a)dupa forma: -variabile-cu 2 terminatii- la sg. au o forma
pentru masculin si
alta pentru feminin (bun/buna)
-cu o terminatie-la sg. au aceeasi
forma
pentru masculin si
feminin (casa/baiat
mare)
-invariabile-provenite din
adverbe (gata, asa,
astfel)
-provenite din imprumuturi
vechi (ditai, sadea)
-provenite din imprumuturi
desemnand
culori (crem, bleu, maro)
b)dupa origine: -propriu-zise(verde, bun, inalt)
-pronominale -posesive
(caietul meu/tau/sau)
-demonstrative
(fata aceasta/aceea)
-interogative
( care fata?)
-nehotarate(unii
baieti/
unele fete)
-relative(
ce fata )
-negative(nici
un om)
-de intarire
(fata insesi)
Observatii:
Adjectivele variabile, cu o terminatie, se termina, de obicei in
vocala E
c)din punct de vedere semantic: -calificative-primare (simple)- bun,frumos,
albastru
-derivate
cu ajutorul sufixelor (timpuriu, tineresc)
-determinative (provenite din alte parti
de vorbire)
-
pronominale -posesive (cartea mea/ta/sa)
-demonstrative
(cartea aceasta/aceea)
-interogative
( care mama?)
-nehotarate(unii
baieti/
unele fete)
-relative(
ce carte )
-negative(nici
o fapta)
-de
intarire
(el insusi)
-numerale
(trei elevi)
-participale (pagina scrisa)
-gerunziale (masca razanda)
-adverbiale (barbat bine)
d)dupa
numarul
formelor flexionare realizate in declinare:
-cu 4 forme flexionare (in
functie de gen, numar si caz) -propriu-zise
(bun, simplu)
-participiale (iubit)
-gerunziale (suferind)
-cu 3 forme flexionare -cele terminate in
consoanele C si G (lung, adanc)
-derivate cu sufixele -TOR, -ESC, -IU (satesc,cenusiu)
-cu 2 forme flexionare -terminate in E (dulce)
-terminate in consoana
palatala
(vechi, dibaci)
-terminate in diftong (balai,
rotofei)
-invariabile (maro, eficace,
motrice)
Observatii: 1.De regula se asaza
dupa
substantive (sunt postpuse)
2.Din punct de vedere sintactic, adjectivul
poate avea urmatoarele
functii:
-atribut(adjectival)- baiat
bun, floare frumoasa
-nume predicativ (cand
determina
un verb copulativ) Ana este cuminte
-diferite feluri de complemente
(determina
un verb predicativ) Din verde s-a facut galben
3.Din punct de vedere stilistic, adjectivele
sunt epitete
4.Sufixe adjectivale frecvente: -esc, -tor,-ean,-iu,-aret,-nic,-os
5.In
categoria adjective calificative intra si
locutiunile
adjectivale(cu scaun la cap,de geniu)
6.Adjectivul poate sta si inaintea
substantivului, de topica depinzand si
articularea sa
2.
Flexiunea adjectivului
In functie
de flexiune, adjectivele sut variabile si invariabile;cele
variabile se modifica dupa gen,numar
si
caz, prin desinente, insotite
sau nu de alternante fonetice
Desinente
de gen(la singular):
|
Masculin/Neutru
|
Feminin
|
|
|
-u
-u
-
-
|
-a
-e
-a
-e
|
simplu-a/albastru-a
auriu-e/cenusie-e
bun-a/frumos-frumoasa
amarui-e/vechi-e
|
Observatii:
1.Adjectivele terminate in
E (mare, dulce) nu prezinta diferente de gen la singular (om mare-casa
mare)
2.Adjectivele terminate la masculin in
-U vocalic sau semivocalic(greu, rosu, rau)
au femininul in
-EA (grea, rea) si
in
-IE (rosie)
3.Alternantele vocalice frecvente la opozitia
de gen -E/EA (intreg/intreaga)
-O/OA
(prost/proasta)
-IE
/IA (biet/biata)
-E/A
(desert/desarta)
Desinente
de numar:
Observatii: 1.Unele adjective au forma
unica
pentru ambele numere:
-fie numai la feminin- cele
terminate in -TOR (fata/fete silitoare)
-fie numai la masculin
(pantof/pantofi vechi)
-fie la ambele genuri (copil/copii
balai
fata/fete
balaie)
2. Alternante vocalice: ea/e(oltean/olteni) oa/o
(moale/moi) ea/e (geman/gemeni) a/i (tanar/tineri),
a/e
(teapan/tepeni)
3. Alternante consonantice: s/s
(sfios/sfiosi)
t/t
(lat/lati)
d/z (crud/cruzi) c/c(sarac/saraci) st/st
(trist/tristi)
g/g (lung/lungi)
Modificari dupa cazuri:
Observatii:Adjectivul sta
dupa
substantiv, sau poate sa preceada substantivul
1.Cand adjectivul sta
dupa
substantiv el nu se articuleaza
2.Cand adjectivul sta
inaintea
substantivului, el capata o semnificatie
speciala
care ii
mareste
expresivitatea
3.Unele adjective au o topica
fixa
in
raport cu substantivul. De exemplu adjectivele pronominale stau numai in
fata
substantivului (oricare om) precum adj. “biet”.Pe de alta parte
adjectivele provenite din participii stau numai dupa
substantiv (pomul laudat)
4.Unele adjective isi
schimba
sensul in
functie de topica
(are o parte buna-opusa
lui rea/O buna
parte nu au-o parte dintr-un intreg)
5.Adjectivele invariabile au o singura
forma
pentru toate genurile,numerele si cazurile. Din aceasta categorie fac
parte adjectivele nume de culori (bej, crem),adjectivele terminate in
-CE (eficace) adjectivele cuvinte vechi in limba
(sadea, gata,ditamai)
