Logo referatele carte



Comisul Ionita - caracterizare - Hanu Ancutei, Mihail Sadoveanu



Caracterizarea comisului Ionita

     „Iapa lui Voda” face parte din volumul „Hanu Ancutei”.Mihail Sadoveanu recurge in acest volum la tehnica literara numita povestire in rama sau povestire in povestire, deoarece in cadrul firului epic al volumului intervin istorisiri relatate de fiecare data de alt oaspete, adica un alt narator venit la Hanul Ancutei.

     „Iapa lui Voda” este o snoava si se afla in deschiderea volumului de noua povestiri, „Hanu Ancute”, scris de Mihail Sadoveanu.

     Comisul Ionita este personajul principal al acestei povestiri, dar este si un personaj permanent al intregului volum „Hanu Ancutei”, realizand unitatea acestuia, deoarece el este prezent in toate povestirile indemnand oaspetii sa-si aminteasca intamplari extraordinare, petrecute demult in tara Moldovei.

     Personaj comun celor doua planuri narative din „Iapa lui Voda”, comisul Ionita este personaj, narator deoarece a participat direct la intamplarile relatate.

     Personajul este caracterizat in mod direct de narator si de el insusi (autocaracterizare) si un mod indirect prin faptele sale, limbajul si modul de a gandi.

     Personajul este prezentat in mod direct de narator in primul plan al naratiunii, exprimandu-si admiratia fata de comisul Ionita si subliniind ideea ca acesta este o personalitate des intalnita la han „statea stalp acolo, …, un razes strain care mie imi era drag foarte”. Razesul se incadreaza perfect in atmosfera de basm, de veselie a hanului, creand in jurul sau placerea de a vorbi, de a povesti de a se spune lucruri nemaiauzite petrecute, candva, demult „se lua la intrecere pana si cu mos Leonte la talcuirea tuturor lucrurilor de pe lumea asta”. Se subliniaza astfel parerea ca Ionita comisul are o vasta experienta de viata care-l face atot stiutor, care constituie principalul imbold spre destainuire, avand o adevarata pasiune pentru a spune si a asculta povesti. Naratorul realizeaza portretul fizic al comisului Ionita, care sugereaza hotararea, asprimea firii si destinul zbuciumat al personajului „era un om nalt, carunt, cu fata uscata si adanc brazdata”.

     Comisul Ionita este mandru de originea sa de razes de la Draganesti, din tinutul Sucevei, dupa cum o afirma in fata boierului care povesteste la Hanul Ancutei.

     Dupa ce termina de povestit intamplarea din vremea tineretii lui, Voda Sturza i-a facut dreptate comisului Ionita le spune celor adunati in jurul focului: „dupa asta puteti cunoaste ce fel de om sunt eu!”.

     Portretul moral reiese din intamplarea relatata despre Voda Sturza si iapa la care acesta s-a uitat cu uimire.

     Mandru si orgolios comisul reactioneaza imediat cand este ironizat cu privire la calul sau „pintenog de trei picioare”; „striga razasul zbarlindu-si mustata tusinata”. Inzestrat cu harul povestiri, el reuseste sa atraga atentia oaspetilor care il asculta „cu barbiile inaltate si cu ochii rotunzi”.

     O trasatura dominanta a comisului Ionita este dorinta de dreptate si de adevar. El insusi afirma atunci cand este intampinat de ofiterul cel tinerel: „… s-am venit la Voda, insetat dupa dreptate ca cerbul dupa apa de izvor. Aceasta comparatie populara arata dorinta arzatoare a lui Ionita de a se face dreptate neamului sau si de a nu lasa mostenire copiilor lui neintelegerile cu dusmanii care „au colti lungi si ascutiti”.

     Hotarat, razesul nu se da inlaturi sa lupte chiar cu un „corb mare boieresc”. Inteligent si curajos, dupa ce a fost pe la multe divanuri de judecata, nu exista sa, nu apeleze, ca ultima solutie la judecata lui Voda. Cinstit si corect, comisul aduna si aduce cu el toate documentele doveditoare asupra pamantului mostenit de la parintele sau, dascalul Ioan.

     Increzator in puterea dreptatii si in judecata Voievodului, Ionita comisului se emotioneaza si chiar se teme cand constata ca boierul cu care a vorbit la Hanul Ancutei este chiar Mihail Voda Sturza. Simtul umorului, firea lui deschisa il fac sa depaseasca situatia si ii raspunde cu curaj Voievodului cand ii aminteste de promisiunea referitoare la cal: „Eu vorba nu mi-o iau inapoi. Iapa-i peste drum”.

     Comisul Ionita intruchipeaza tipul taranului Moldovean cu cele mai alese virtuti morale: dorinta de dreptate si adevar, demnitatea, curajul, cinstea, dor si ospitalitatea, buna dispozitia, simtul umorului, placerea de a asculta si a spune povesti nemaiauzite. Personajele si povestirile sadoveniene imbraca aura legendei.                       


1

Copyright © Contact | Trimite referat



Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

Cauta referat
Scriitori romani