Desteapta-te, romane - comentariu - Andrei Muresanu referat






Desteapta-te, romane!

Andrei Muresanu(1826 – 1863), poet si publicist ardelean, apartinand generatii de la 1848, a fost cunoscut mai ales prin poezia “Un rasunet”, publicat in nr. 25 din 21 iunie 1848 al revistei “Foaie pentru minte, inima si literatura”, alaturi de prima parte a Proclamatiei de la Islaz, act fundamental al Revolutiei din Tara Romaneasca.

Aceasta creatie este un raspuns, o replica sau un ecou, adica “un rasunet” la poezia “Catre romani”, (Desteptarea Romaniei) a lui Vasile Alecsandri, publicata anterior (cu patru numere inainte) in aceeasi revista brasoveana, ulterior titlul ei fiind schimbat in “Desteapta-te, romane!”

Poezia fost pusa pe muzica de Anton Pann (dupa alte pareri, de un ucenic al acestuia sau de poet insusi) si a fost adoptata ca imn al revolutionarilor romani de la 1848, a rasunat pe campia libertati de la Alba-Iulia (1918), iar dupa Revolutia din Decembrie 1989  devenit imnul national al Romaniei.

Titlul este constituit din verbul a se destepta la imperativ, urmat de substantivul roman in cazul vocativ, cu valoare de sinecdoca, deoarece prin roman poetul intelege intreaga natiune.

El este reluat cu forma identica si in primul vers al poeziei, exprimand mesajul si ideea centrala a acesteia – indemnul la desteptarea nationala, la lupta impotriva tiraniei, pentru libertatea sociala, pentru unitatea si independenta nationala. Poetul sustine deci trezirea si smulgerea din robie a poporului roman si ii prevede astfel un viitor mai bun, castigat prin lupta si jertfa. De accea si Eminescu, care l-a ales pe poet ca erou al unui poem al sau, il considera, in “Epigonii”, “Preot desteptarii noastre, semnelor vremii profet”, el fiind cel care “scutura lantul” si “cheama patria sa-nvie”.





Poezia, in intregimea sa, este constituita dintr-o suita de indemnuri. Mai intai, poetul ii indeamna pe romani la desteptarea nationala, la trezirea din robie si la actiunea pentru a-si croi un nou destin, prin care sa-i impresionez chiar pe dusmani (“La care sa se-nchine si cruzii tai dusmnai!”).

Cu acelasi ton ultimativ (“acum ori niciodata”) este adresat apoi tuturor romanilor indemnul de a dovedi prin fapte ca sunt urmasii demni ai romanilor un popor mandru, curajos si viteaz, simbolizat prin imparatul Traian.

Poetul isi argumenteaza apoi indemnul la lupta, prin solidaritate si unitatea intregului popor, care este gata sa se jertfeasca pentru dobandirea libertatii. Ideea aceasta este exprimata prin comparatiile “stau ca brazii-n munte”, “sar ca lupii in stane”, prin hiperbola “sute de mii” si prin enumeratiile din ultimul vers al strofei a treia: ”Batrani, barbati, juni, tineri, din munti si din campii”.









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani