Gradele de comparatie - Gradul pozitiv, Gradul comparativ - de superioritate, egalitate, inferioritate, Gradul superlativ - relativ, absolut referat






 

Gradele de comparatie

Sunt forme pe care le ia adjectivul pentru a arata in ce masura un obiect poseda o insusire in raport cu alte obiecte sau cu alte momente ale existentei sale;nu se exprima prin desinente, ci prin constructii sintactice speciale

Gradul pozitiv(exprima o insusire a obiectului fara a o raporta la un alt obiect sau la alt moment)-cer senin, nor negru

Gradul comparativ(exprima insusirea unui obiect in raport cu insusirile unui alt obiect, stabilind raporturi de egalitate sau inegalitate)

-de superioritate (mai scump)

-de egalitate (la fel de scump) 41127gxx44ilu8s

-de inferioritate (mai putin scump)

Gradul superlativ -relativ(exprima insusirile la cel mai inalt sau cel mai scazut grad, prin comparatie cu alt obiect)

-de superioritate (cel mai scump)

-de inferioritate (cel mai putin scump) xl127g1444illu

-absolut (arata gradul cel mai inalt sau mai scazut grad,fara a compara obiectul) foarte scump

 

 

Nu uita!

1.Comparativul se formeaza de la gradul pozitiv al adjectivului prin adaugarea unor adverbe si prepozitii

-comparativ de superioritate: mai bun decat

-comparativ de inferoritate: tot asa de/ tot atat de/la fel de bun ca si

-comparativ de egalitate: mai putin bun decat

2.Al doilea termen al comparatiei de superioritate sau inferioritate poate fi introdus si prin locutiuni prepozitionale (fata de/in comparatie/in raport cu)

3.Uneori al doilea termen al comparativului de superioritate sau inferioritate ca si al superlativului relativ pot lipsi (Am o carte mai interesanta)

4.Comparativul de egalitate poate aparea fara morfemele caracteristice, insa sensul comunicarii ramane acelasi (apa rece ca gheata)

5.Superlativul se formeaza de la comparativul de superioritate sau de inferioritate prin adaugarea lui CEL, marca a superlativului, al doilea termen al comparatiei superlative fiind introdus prin prepozitiile dintre, din, de (cel mai bun dintre ei/ din clasa/ de acolo)

6.Superlativul absolut se formeaza de la gradul pozitiv al adjectivului, precedat de adverbul foarte (foarte bun)

7.Adjectivul poate sa-si schimbe valoarea gramatica: Omul lenes learga mult -adjectiv

Lenesul mai mult alearga -substantiv

Mijloace afective de formare a superlativului absolut





-adverbe si loc.adverbiale cu valoare expresiva (extraordinar,extrem,grozav,nemaipomenit,nespus,din cale-afara, cu totul si cu totul)

-adverbe,adjective substantive si locutiuni ce exprima notiuni dezagreabile, intensificand negativ sau pozitiv insusirea (destept nevoie mare,sarac lipit, putred de bogat, atat amar de vreme)

-repetitia adjectivului (desteptul desteptilor, o apa adanca,adanca)

-constructii exclamative (Cat de mare e!)

-procedee lexicale,prin derivarea adjectivului la grad pozitiv cu prefixe sau sufixe cu sens superlativ (arhi-, super-, extra-,ultra-,supra-,prea-,-isim)

-procedee fonetice prin lungirea vocalei (o apa adaaaaaaaaaaanca!)

 

 

Adjective fara grade de comparatie

 

-adjectivele care la origine sunt vechi comparative sau superlative (inferior, superior, major, minor, oportun, posterior,ulterior,extrem, maxim, minim,suprem)

-adjectivele are exprima insusiri ale caror sens nu poate fi modificat prin comparatie (asemenea, complet, desavarsit, deplin,intreg,mort,unic,ultim,oral)

-adjective din domeniul stiintei (adipoasa,hidrofila,acvatic,energetica)

Functii sintactice:

 

-atribut adjectival (se intalneste in toate cele 5 cazuri): Mama draga, iarta-ma!

-nume predicativ: Florile sunt uscate.

-complement indirect: Din rosie s-a facut galbena

-complement circumstantial de timp: Il cunoasc de mic.

-complement circumstantial de cauza: De lenes ce era ,nici mancarea n-o gusta.









Copyright © Contact | Trimite referat


Ultimele referate adaugate
Mihai Beniuc
   - Mihai beniuc - „poezii"
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - Mihai eminescu - student la berlin
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Mircea Eliade - Mioara Nazdravana (mioriţa)
Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri
   - Chirita in provintie de Vasile Alecsandri -expunerea subiectului
Emil Girlenu Emil Girlenu
   - Dragoste de viata de Jack London
Ion Luca Caragiale Ion Luca Caragiale
   - Triumful talentului… (reproducere) de Ion Luca Caragiale
Mircea Eliade Mircea Eliade
   - Fantasticul in proza lui Mircea Eliade - La tiganci
Mihai Eminescu Mihai Eminescu
   - „Personalitate creatoare” si „figura a spiritului creator” eminescian
George Calinescu George Calinescu
   - Enigma Otiliei de George Calinescu - geneza, subiectul si tema romanului
Liviu Rebreanu Liviu Rebreanu
   - Arta literara in romanul Ion, - Liviu Rebreanu

















Cauta referat
Scriitori romani