Poezia si problema
genurilor literare
Problema genurilor literare a starnit nenumarate controverse , ambiguitatile izvorand chiar din polivalenta intelesului termenului , caci cuvantul gen este folosit si cu alte sensuri - ,,specie literara ,, , ,, clasa de obiecte sau fenomene care au proprietati comune ,, .
Dintre teoreticienii genurilor literare se impun in timp : Platon , Hegel ( pornind de la Platon , Hegel considera genul epic = g. obiectiv , g. liric = g. subiectiv , g.dramatic = o sinteza intre cele 2 genuri ) , iar la noi , Adrian Marino care ,in Dictionar de idei literare, avansa ideea ca discriminarea intre cele 3 genuri literare este generata de ipostazele eului creator .
Genul liric este genul poeziei , ,, dar nu numai ,, . Termenul ,, liric ,, ( derivat din denumirea unui instrument muzical , lira , insemnul zeului Apollo ) a denumit in Grecia antica , orice fel de poezie , facuta pentru a fi cantata . Ulterior , indeosebi de la romantism incoace , poezia lirica a ajuns sa insemne creatia literara in versuri centrata asupra eului , asupra vietii launtrice , cu toata gama trairilor sufletesti - sentimente , emotii , stari , dispozitii afective , atitudini etc. Astfel , lirismul s-a identificat treptat cu esenta insasi apoeziei . Formal , poezia lirica se caracterizeaza in principal prin scurtime , densitate semantica si muzicalitate .
In definirea poeziei ( - vb. gr. poienin ,, a fabrica ,, , ,, a produce ,,) s-au impus de-a lungul timpului 3 cupluri de enunturi , in mod egal considerate drept adevarate :
1.- Poezia are o elaborare oarecum facila , deoarece nu necesita munca de aranjare proprie textelor de dimensiuni mari , nici elaborarea unui univers fictiv si coerent .
Ea este forma suprema a literaturii , este apanajul adevaratilor artisti , caci interzicandu-si facilitatile naratiunii , ea presupune o stapanire perfecta a resurselor de limbaj .
2.- Poezia este un mestesug al limbajului , ale carui realizari necesita tehnici precise , concrete si descriptibile . Conform savantului roman E.Coseriu , exista 3 cai de definire alimbajului poetic :
a.- prin identificarea functiilor semnului lingvistic - R.Jakobson delimiteaza 6 functii majore ale limbii - emotiva , conotativa , referentiala , metalingvistica , fatica , poetica .
b.- prin identificarea limbajului ,,cu stilul ca deviere ,, ( R.Barthes ) ; ,, devierea ,, , ,, insolitarea ,, , ,, deformarea ,, de la o ipotetica si greu de definit norma califica limbajul poetic drept antilimbaj . In locul ,, devierii , E.Coseriu defineste limbajul poetic prin conceptul de actualizare . Pentru el , limbajul poetic este limbaj absolut : ,, limbajul poetic nu poate fi deviere fata de de limbajul pur si simplu sau fata de limbajul de toate zilele , ci dimpotriva limbajul poetic , in care se actualizeaza , ceea ce tine deja de semn , este limbajul cu toate functiunile lui , adica e plenitudinea functionala a limbajului . ,,
c.- din perspectiva filosofica , perspectiva ce subliniaza functia creatoare a limbajului poetic caci ,, inainte de a fi comunicarea unui continut , limba e o comunicare ci cineva ,, . In cele 3 conferinte din Esenta limbii , Heidegger a meditat asupra salasluirii noastre in limba , asupra faptului ca traim in ea ca , intr-o casa a fiintei ,, , ca pornim de la ea in raportarea noastra la lume .
,, Despre cuvant , daca-l gandim cum se cuvine , nu am avea voie sa spunem niciodata - EL ESTE. CI EL DA . Potrivit esentei sale , cuvantul este datator - el da fiinta .,,
3.- Poezia constituie rezultatul unei foarte indelungate traditii in care s-au sedimentat , veac dupa veac , teme, procedee si imagini ; poetul este , mai presus de toate , un savant .
TIPURI DE POEZIE
In studiul Despre poezie , N.Manolescu ,, distinge,, 2 tipuri fundamentale de poezie :
1.- poezia traditionala = poezia clara si formal ordonata in versuri regulate , calsice , versuri ce respecta cele 4 conditii : rima , ritm , masura si pauza ;
- este o poezie profund rationala in modalitatea de expunere chiar si atunci cand exprima un suflet tulbure ori abisal ;
- tema este o idee , ce apare prin intermediul unor imagini de viata , al unor tablouri , cu puternic aspect alegoric ;
- epitetele si comparatiile sunt transparente ; intregul limbaj este traductibil in limba comuna a prozei ; se pot scutura podoabele frazelor fara sa alteram fundamental poezia ; originalitatea figurilor este minima .
Poezia traditionala poate fi definita ca poezie diversa ( lirica , epica , dramatica , filosofica ) din punct de vedere al extensiunii expresiei si ca poezie mimetica(= descriptiva , emotionala ) , din punct de vedere al intensiunii expresiei .
2.- poezia moderna
Termenul de modern , modernitate este utilizat pentru intaia data de Baudelaire in Le Peintre de la vie moderne , 1859 : ,, Cauta acel lucru pe care sa ne fie permis a-l numi modernitate ,, ( = tranzitoriul , fugitivul, contingentul , jumatatea artei , a carei cealalalta jumatate este eternul si imuabilul ) .
Doctrina modernismului , care isi are originile in Les Fleurs du MAL ( fapt semnalat si de Hugo Friedrich ) se caracterizeaza prin :
- ,, erezia lungimii poemului ,, ; astfel , E.A.Poe contesta poemul lung caci valoarea pozitiva apoeziei este data de capacitatea ei de a ne excita sufleteste si lungimea contravine acestui scop , caci adevaratele excitatii sunt fugitive si tranzitorii; se afirma astfel identitatea dintre poezie si lirism ;
- ,, erezia didacticista ,, ( = de l' enseignement ) care contine drept corolere inevitabile , pe acelea ale pasiunii , adevarului si moralei .
,, Pretind ca poetul care aurmarit un scop moral si-a micsorat forta poetica si nu comitem nici o imprudenta pariind ca opera lui este proasta . ,, ( Baudelaire ) . Cu el , apare in constiinta poetilor ideea gratuitatii si puritatii artei .
De aici decurg 2 consecinte :
1.domeniul poeticului incepe sa fie considerat acela al absolutului pe care simtamantul ori ratiunea il ranesc sau il coboara din sferele lui supranaturale ;
2. instrainarea poeziei de simtire , de imitarea capriciilor inimii , afirmand libertatea fanteziei .
- modernismul pune capat unui alt principiu scump romanticilor - inspiratia ; daca geniul romantic era un vrajitor sau un mag , ca la M.Eminescu , artistul modern este un ingenios , un calculat ;
- ,, liricizarea ,, poeziei , prin Mallarme si simbolisti poetii au invatat sa exploateze nuanta , imprecisul si difuzul ;
- este o poezie dificila si elitista , ce intoarce spatele limbii comune ( ,, la langue de la tribu ,, ) si deopotriva reaslitatea la care aceasta se refera . Ea nu arata nimic : sugereaza sau se ascunde ;
- propune un limbaj nou , caracterizat prin conciziune , sugestivitate sau mister ; o limba pura , misterioasa dar impecabil structurata gramatical ;
- promoveaza , cf. lui N.Manolescu , 3 tipuri de versuri :
- versuri neregulate ( incalca masura ) ;
- versuri albe ( fara rima ) ;
- versuri libere ( toate normele sunt aplicate ad libitum ) .
