O scrisoare pierduta - argumentare ca apartine genului dramatic referat



O scrisoare pierduta

(aument ca regaste opera dramatica)            


de I.L.Caragiale



I.L.Caragiale este un scriitor de valoare in literatura romana pe care a imbogatito prin opere in proza si cu creati dramatice.

Schitele sale publicate in volumul ״Momente si schite״ ca si piesele de teatru infatiseaza aspecte ale societati vremi sale din toate domeniile vieti.

Comedia ״O scrisoare pierduta״ este o creatie dramatica in care sunt prezentate intamplari cu un continut comic care starneste rasul si un sfarsit vesel. Este o opera dramatica pentru ca este scrisa cu scopul de a fi jucata pe scena.

In replicele personajelor apare naratiunea si descrierea. Unele scene sunt alcatuite doar dintr-un monolog fiind prezent un singur personaj care face legatura dintre celelalte scene. Modul de expunere predominant este dialogul. In cadrul dialogului se remarca diversitatea replicelor unele exclamative altele interogative.

Creatia dramatica are un conflict principal de baza caruia i se adauga alte conflicte secundare.Tema operei constituind-o prezentarea vieti sociale politice intr-un oras de provincie in preajma alegerilor pentru camera, in lupta electorala antrenanduse atat fortele puteri cat si opozitia.

Opera este structurata in acte si scene fiecare act avand 9,14,7 si respectiv 14 tablouri iar actiunea cuprinde o serie de farse electorale din 1883 in care sunt angajate toate persoanele.

Actul intai cuprinde expozitiunea si sunt prezentate cateva persoane: Stefan Tipatescu si Ghita Pistanda politaiul orasului. Tipatescu citeste intr-un ziar un articol in care i se atribuie unele invinuiri ca este vampir, ca suge sangele poporului iar Pristanda aproba nemultumirea sefului sau ajungand la un moment dat sa sustina afirmatia: ״curat murdar״.

Intriga o constituie pierderea unei scrisori de amor adresata de Tipatescu Zoiei Trahanache, sotia aliatului sau politic. Scrisoarea ajunge in mainile lui Nae Catavencu, seful opozitiei, care ameninta cu publicarea ei cerand ״ori 1000 de poli ori deputatia״ .

Desfasurarea actiuni incepe chiar din actul intai din scena a treia si continua cu actul al doilea. Aceasta parte a subiectului cuprinde manevrele politice care sunt facute atat din partea celor de la putere cat si opozitiei cu scopul optineri victoriei in alegeri. Tot in aceasta parte se incearca optinerea scrisori compromitatoare de la Catavencu pentru a nu se compromite reputatia Zoiei.

Actul al treilea este actul discursurilor candidatilor si cuprinde punctul culminant al actiuni, incaierarea violenta dintre cele doua tabere. Dupa discursurile candidatilor, Agamemnom Dandanache devine candidatul de la centru. La acest anunt se incepe o incaierare in care Nae Catavencu isi pierde palaria in captusiala carea avea scrisoarea compromitatoare.

Scrisoarea este gasita de cetateanu turmentat care o inapoiaza Zoiei Trahanache fara sa aiba alte pretenti decat sa i se spuna si lui pentru cine sa voteze.

In actul al patrulea actiunea evoluiaza catre deznodamant, Catavencu ne mai avand scrisoarea si fiind descoperit cu o polita falsificata el devine umil. In cele din urma taberele se inpaca, isi dau mana deoarece ei nu aparau tara sau niste idei patriotice, aveau doar interesul sa se imbogateasca pe spinarea poporului.

Surse comicului in ״O scrisoare pierduta״ sunt: comicul de situatie, pierdere si gasirea scrisori, postura ridicola a lui Catavencu de a ajunge din posesor al srisori, victima a unei escrocheri asemanatoare celei la care apelase el, situatia finala cand cele doua forte potrivnice se impaca si farsa electorala se termina cu un compromis pe care toata lumea il accepta.Tot in comicul de situatie pot fi incadrate cuplurile Farfuridi, Baranzovenescu si triunghiul: Tipatescu, Zoie, Trahanache.

Comicul de moravuri este o alta sursa a comicului si este reprezentata de relatia dintre tipatescu si Zoiei care este o dovada de lipsa de morala in familie. Tot comic de moravuri il constituie si felul in care se fac alegerile, dovada de imoralitate.

Comicul de caracter izvoraste di comportarea personajelor din atitudinea si postura in care sunt acestea. Contrastul dintre pretentiile pe care la au si ceea ce sunt ele in realitate: Catavencu se petrinde patriot insa el urmareste interese personale. Dandanache cu pretenti de a fi deputat el este balbait si sasait dar pretentia lui o depaseste pe pe cea a lui Catavencu ״mai prost decat Farfuridi si Branzovenescu si mai canarie decat Catavencu״.

Comicul de limbaj se realizeaza prin felul de a vorbi al personajelor: Tipatescu: ״ai putintica rabdare״ ,pronuntia gresita a unor neologisme:bambir, famelie, nifilist, enteres.Alteori cuvintele sunt intelese gresit chiar de Farfuridi si Branzovenescu cand trimit scrisoarea la Comitet. Situati in care structurile au nonsensuri: ״industria este admirabila si sublima dar lipseste cu desavarsire״; constructiile de termen: ״ouasprezece trecute de fix״, cacofoni: ״care va sa zica ca״.

Ultima sursa comica o constituie comicul de nume. Numele personajelor sunt sugestive pentru caracterul acestora: ״Trahanache״ sugereaza amanare, persoana lenta; ״Catavencu״ cel ce se agata de orice pentru asi asigura scopul :״ Farfuridi si Branzovenescu״ aluzie culinara a celor doua nume, inferioritate, prostie, vulgaritate; ״Dandanache״ numele de incurcatura; ״Tipatescu״ un tip important in viata politica dar si capabil de aventuri amoroase.

In concluzie I.L.Caragiale este cel mai mare dramaturg din literatura romana, piesele sale de teatru fiind jucate pe scene din intreaga lume.